loader

Ziua Marinei Române. 122 de ani de la prima aniversare

1902 a rămas în istorie ca anul consacrării Zilei Marinei Române. La 15 august, în acel an, la bordul crucișătorului Elisabeta, Ziua Marinei era marcată printr-un Te Deum , slujbă urmată de un banchet și de o serbare marinărească.

 

În 1911, festivitățile au fost organizate de Societatea Marinarilor „Regina Elisabeta”. Cu această ocazie s-au desfășurat la Constanța curse de bărci, cu vele și rame, militare și civile. S-au organizat atunci excursii pe mare, dansuri ale mateloților, un carnaval al bărcilor și dansuri naționale. În anul 1912, serbările au fost în responsabilitatea Societății Regina Elisabeta a Marinarilor Civili din Constanța. Apăreau atunci noi și atractive probe în concursurile marinărești. La 15 august 1918, se organizau serbări nautice în folosul orfanilor de război, la Chilia Veche.

Din Ziarul Farul, numărul din august 1921*, aflăm că în programul sărbătorilor nautice erau tot felul de jocuri marinărești: ”parâma miraculoasă, curse de înot, școndrul dracului cu purcel în gură, goana după rațe, corul misterios, cocoșații salvatori, curse de cai marini, lupta cu maurii, naufragiații Meduzei.” Și în 1924 au avut loc curse de bărci, polo, sărituri, scufundări, trapez, explozii de mine, vânătoare de rațe. Ziua Marinei se serba în 1925 la bordul celebrului bric Mircea.

Potrivit informațiilor oferite de Forțele Navale Române, în anul 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat şi membrii Comisiei Aliate de Control, atât la deschiderea expoziţiei Marinei în localul Subsecretariatului de Stat al Marinei din Bucureşti, cât şi pe Lacul Herăstrău, acolo unde, după oficierea unei slujbe religioase, s-au arborat drapelele României şi ale Naţiunilor Unite şi s-a dat startul serbărilor nautice. Între anii 1949-1953, ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei U.R.S.S. (ultima duminică din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificaţie din cauza intenţiei conducerii de atunci de a schimba data acestei tradiţionale sărbători naţionale.

Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale din 29 august 1952 stabilea ca Ziua Forțelor Maritime Militare să se organizeze în prima duminică a lunii august. În anii ’60, manifestările și-au pierdut astfel orice încărcătură spirituală. Abia în 1990 s-a revenit la tradiţia sărbătoririi Marinei Române în ziua de  15 august, în același timp cu Praznicul Adormirii Maicii Domnului (protectorea marinarilor). O lege din anul 2004 a instituit Ziua Marinei Române pe data de 15 august, atât pentru marinarii militari, cât și pentru civili.

Anul acesta se împlinesc 122 de ani de la prima aniversare a Zilei Marinei Române, un prilej de sărbătoare pentru românii de pretutindeni. În orașele Constanța, Mangalia, Brăila, Galați, Tulcea și București sunt planificate să aibă loc ceremonii militare și religioase, vor fi prezentate exerciții demonstrative, expoziții de tehnică și armament, ateliere interactive, concerte de muzică militară și alte activități specifice acestei zile - jocuri și concursuri marinărești, parada navelor. Programul manifestărilor poate fi consultat pe site-ul Forțelor Navale Române.

Televiziunea Română a difuzat o serie de transmisiuni în direct, slujbe religioase, emisiuni și concerte dedicate zilei de 15 august.

Info: Ziarul Marina Română, nr 3/2012, amnr.defense.ro, cimec.ro, navy.ro

Logo

 
”Se spune că oamenilor li s-au dat cuvintele ca să-și ascundă gândurile, mie mi s-au dat cuvintele ca să nu mi le ascund”

Este filosof, scriitor şi eminescolog. A publicat cea mai mare carte de poeme care s-a scris vreodată în lume. Mihaela Olaru vă invită să ...

Televiziunea Română, premii la Gala Radar de Media

Televiziunea Română, premii la Gala Radar de Media

publicat: Vineri, 22 Noiembrie 2024

În fiecare an, Gala Premiilor Radar de Media celebrează profesioniştii din media prin intermediul voturilor cititorilor publicaţiei. Printre ...

Istorii de bun gust: Marile familii

Istorii de bun gust: Marile familii

publicat: Vineri, 22 Noiembrie 2024

În ultimele sute de ani, câteva familii au condus România. Au fost elita aristocratică a țării. Strămoșii lor bogați, culți, rafinați, școliți ...