VEDETE

Jurnalişi, vedete, oameni de televiziune povestesc, în cadrul campaniei TVR „Zi-le de Sărbătoare”, despre Crăciunul copilăriei lor, despre semnificaţia acestei sărbători în viaţa lor, dezvăluindu-ne o altă latură a personalităţii lor.

E vremea poveştilor. E vremea familiilor strânse în jurul mesei, a bucuriei, a înţelegerii şi păcii. E vremea în care lăsăm deoparte, chiar şi pentru câteva zile, grijile cotidiene, pentru a ne întoarce la noi înşine. La ce e cu adevărat important.

Televiziunea Română ia parte la toate evenimentele majore din viaţa românilor. Iar această perioadă abundă în momente ce merită marcate! Dar hai mai bine despre... Crăciun să povestim, ar spune acum Creangă. „Zi-le de Sărbătoare” este şi titlul campaniei TVR în care jurnalişi, vedete, oameni de televiziune îşi dezvăluie o altă latură a personalităţii lor, una sensibilă, lăsându-ne să le cunoaştem o parte a sufletului care îi arată aşa cum sunt: oameni.

Iată ce ne povesteşte Valentina Băinţan, producător şi prezentator de emisiuni la TVR Cultural:

Care sunt cele mai frumoase amintiri despre Crăciunul petrecut în familie?

Îmi amintesc cu foarte mare nostalgie despre perioada copilăriei. Eu sunt din Maramureș, acolo am crescut. Bunicul meu era dirijor de cor, mai exact al Corului bărbătesc din Finteușu Mare și în perioada Sărbătorilor erau concertele, celebrele concerte de colinde, pe care le susțineau la catedrala din orașul Baia Mare. Ţin minte că era o perioadă în care, cumva, pregăteam aceste momente. Era un fel de ritual, se întâmpla în fiecare an, mergeam la Finteuş, la țară, unde bineînțeles, era corul și repeta. Însă toate acele repetiții erau, cumva, înainte de repetiții. Se întâmplau tot felul de lucruri frumoase. Veneau copiii din sat și colindau. Mergeam pe la diferiți locuitori la masă, ne îndopam cu prăjituri, cu pomana porcului... Bineînțeles, îmi amintesc zăpada, care acum îmi lipsește foarte mult aici în București, zăpada aceea absolut fermecătoare! Şi fulgii - îmi amintesc și acum fulgii care cădeau liniștit, seara, apoi săniile trase de cai, că așa era la țară. Şi bineînțeles, toată ceata de copii de pe uliță... ne bulgaream, ne simțeam bine, râdeam și, pe urmă, sigur, toți ne îndreptăm către sala de repetiții a Corului din Fiinteuş, bineînțeles, pentru că urma concertul de colinde. Erau momente extraordinare.

La ce te gândești prima dată când auzi Crăciun? Cu ce asociezi această sărbătoare?

Crăciunul îl asociez mereu cu copilăria. Întotdeauna am să-l asociez cu momentele din copilărie, pentru că atunci când suntem copii, Crăciunul are un farmec cu totul aparte. Chiar și acum, bineînțeles, mă bucur în familie de Crăciun și de fiul meu, care așteaptă cadourile sub brad sau împodobim bradul împreună, dar Crăciunul, pentru mine, are acea părticică specială în suflet, din perioada copilăriei mele acolo, în Maramureș. Pentru mine, Crăciunul însemna zăpadă, însemna mirosul acela și scârțâitul zăpezii sub tălpi și săniile trase de cai la țară, în Finteuș, unde mergeam destul de des alături de bunicul meu și de mama. Ne bucurăm foarte mult de momentele astea! Crăciunul, într-adevăr, are un miros cu totul aparte pentru mine, întotdeauna l-am identificat olfactiv. Pentru că mirosul zăpezii, mirosul cozonacului din cuptor, al sarmalelor din oalele de lut, întotdeauna le-am asociat cu Crăciunul. Și da, cam ăsta ar fi Crăciunul pentru mine.

De ce este Crăciunul special pentru tine?

În perioada aceasta a vieții mele, Crăciunul este special pentru că îl petrec alături de familia mea, de soț, de copil, de mama și întâlnirile acestea sunt atât de frumoase și de speciale! Gătim împreună, râdem împreună, ascultăm colinde împreună. Evident, tradiționale, de acolo, din Maramureș și încercăm să ne amintim cum era zăpada.

Povestește-ne o faptă bună făcută de tine demnă de spiritul Crăciunului.

Ideea asta faptelor bune, cel puțin în cazul meu, nu se întâmplă doar de Crăciun. Cred că e important să facem fapte bune tot timpul, în fiecare perioadă a anului, pentru că Crăciunul, chiar dacă vine sub sloganul acela De Crăciun, fii mai bun!, cred că lucrurile astea trebuie să fie cumva aranjate în toate lunile anului. De exemplu, să faci o faptă bună poate să fie și să adresezi un zâmbet cuiva sau un compliment sau să faci pe cineva să se simtă bine. Să faci o faptă bună poate fi să donezi o sumă de bani sau poate să te implici în programe de voluntariat. Sunt foarte multe lucruri pe care le putem face de a lungul anului. Eu recunosc că le-am făcut pe toate și le fac în continuare, pentru că e foarte important să dăm, să oferim celorlalţi, să arătăm, să fim, până la urmă, puterea exemplului. Asta e cea mai importantă în viața noastră: puterea exemplului, din punctul meu de vedere, este egal a face bine.

foto: TVR