Tezaurul din Peștera Cioclovina

În 1953, în peștera Ponorici-Cioclovina cu apă, una dintre formațiunile carstice ale Munților Șureanu, speologul Traian Orghidan descoperea, din întâmplare, cel mai mare depozit european de piese din Epoca Bronzului Târziu.

Până acum, au fost inventariate aproape 8000 de piese, iar acest aspect, spune realizatoarea emisiunii ”Istorii ascunse”, Cristina Băican, este doar o piesă într-un puzzle pe care specialiștii încearcă să-l rezolve. Cercetarea sitului a fost reluată în 2018, iar analizele chimice arată că o parte dintre obiectele descoperite în peșteră provin din zona Mării Baltice, iar altele din vechea regiune a Mesopotamiei. Toate piesele descoperite aici sunt podoabe (din bronz, cositor, sticlă, chihlimbar).

Arheologii și speologii au lucrat împreună în această peșteră deloc ușor de accesat. Galeriile peșterii au în total peste 7 km.

Antoniu Tudor Marc, arheolog la Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva:

”Întotdeauna, peștera a fascinat și a atras prin necunoscutul ei. Peștera, fiind un loc al întunericului, în măruntaiele pământului, presupunea pătrunderea într-o altă lume, un alt univers față de cel de la lumina zilei. Și acest lucru a creat oamenilor ideea că acolo, în interiorii peșterii, se pot întâlni cu ființele care populau mitologia.”

Potrivit cercetărilor din ultimii ani, se pare că oamenii Epocii Bronzului veneau la Cioclovina ca într-un fel de pelerinaj și apelau la un ritual ce implica venerarea unei zeități feminine.

Dr. Nona Palincaș, arheolog CS II, Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan”:

”Ritualul se bazează pe emoție, altfel, nu ar avea efect.”

”Poate cel mai important lucru pe care îl face ritualul pentru societatea umană este acela că el creează obligație.”

Vă întrebați poate cum au ajuns aceste piese de la mii de kilometri depărtare, în urmă cu 3500 de ani, într-o peșteră din România și care era de fapt rostul lor?

Aflați într-un episod al emisiunii ”Istorii ascunse”, realizată de Cristina Baican.