În 6 ianuarie, de la ora 12.00, TVR 1 a transmis în direct de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa slujba de Sfinţirea Apelor, cu prilejul praznicului Botezului Domnului.
Ediția este disponibilă online pe TVR+.
Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Boboteaza sau Botezul lui Iisus Hristos în fiecare an la data de 6 ianuarie. Boboteaza reprezintă încheierea ciclului aşa-numitelor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului. TVR 1 şi TVR+ transmit în direct, în cadrul ediţiei speciale a emisiunii Universul credinţei, slujba de Sfinţire a Apelor, cu prilejul praznicului Botezului Domnului în 6 ianuarie, de la ora 12.00. Ceremonia religioasă va fi oficiată de către IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu un sobor de preoţi.
În limba greacă, cuvântul Bobotează este supranumit Teofanie sau Epifanie, care se traduce prin Arătarea Domnului, şi anume a Sfintei Treimi. De ce arătare sau descoperire? Pentru că în momentul în care Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborat în chip de porumbel şi a stat peste El, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!" (Matei 3, 17). În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor cand S-a născut, ci când S-a botezat".
Sărbătoarea Bobotezei este amintită din secolul al II-lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. În primele secole, Boboteaza era sărbătorită împreună cu Naşterea Domnului, pe 6 ianuarie. Începând cu secolul al IV-lea, cele două sărbători au fost despărţite: 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Naşterii Domnului şi 6 ianuarie - pentru Botezul Domnului. Începând cu Botezul Său, Hristos iese din umbră şi începe să propovăduiască. Iisus a primit botezul la 30 de ani, vârstă maturităţii la evrei.
În Biblie, Ioan Botezatorul este menţionat şi considerat ca fiind înaintemergătorului lui Iisus Hristos. De asemenea, se consideră că Ioan Botezătorul a răspândit vestea venirii acestuia, îndemnându-i pe iudei la pocăinţă.
O dată cu sărbătoarea de Bobotează au apărut şi anumite tradiţii şi obiceiuri pe care oamenii le ţin cu sfinţenie. În localităţile aşezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau pe ţărmul mării, se obişnuieşte ca preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care sar câţiva flacăi curajoşi pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoţii fac aghizmă (apă sfinţită), cu care "botează" apele, oamenii, animalele şi casele. Această tradiţie face parte din multe altele în legatură cu Boboteaza, încărcate de practici magice şi obiceiuri agrare preluate în creştinism din tradiţiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei şi a focului. Boboteaza este astfel şi o sărbătoare dedicată purificării naturii, dar mai ales a apelor, de forţele răului. Acum se colindă, se prevesteşte cum va fi vremea în noul an sau cum va fi recolta.
Transmisiunea de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa va fi realizată în colaborare cu Neptun TV, Constanţa.
Comentariul de specialitate din off: Andrei Victor Dochia
Jurnalist: Adrian Bodonea Florea
Producator: Estela Dincă
foto: radioconstanta.ro
