Despre rolul Securităţii în menţinerea controlului asupra populaţiei de către Particul Comunist, despre teroare şi abuzuri, într-o dezbatere moderată de Mihai Rădulescu. Emisiunea s-a transmis pe 14 decembrie, de la ora 21.05, la TVR 1.
Ce a fost Securitatea? Este, pentru generația tânără, o întrebare cu răspuns incert, absent din manualele de istorie şi confuz în conștiința publică. Rolul pe care l-a avut Securitatea în slujba regimului comunist este un capitol de istorie actuală, în condiţiile în care România se confruntă, ca şi alte ţări europene, cu o vizibilă expansiune a curentelor naţionaliste, populiste şi nostalgice.
Despre Securitate şi modul în care opera aceasta, despre rolul pe care l-a avut în menţinerea comunismului, despre teroare şi minciună au discutat Mihai Rădulescu şi invitaţii săi în ediţia specială „Dosar România”. Emisiunea s-a văzut pe 14 decembrie, de la ora 21.05, la TVR 1.
„Spălarea de păcate a regimului comunist şi a instrumentelor sale de represiune este indecent de prezentă în spaţiul public, în special pe reţelele sociale. Adepţii şi promotorii acestor idei nu se sfiesc să rescrie istoria, să relativizeze, să banalizeze sau chiar să nege răul imens pe care l-a săvârşit Securitatea, mână în mână cu Partidul, înainte de 1989. La Dosar România încercăm să ne reamintim (pentru că pare ca e nevoie) ce a fost Securitatea, ce a facut ea în timpul regimului ceauşist şi în ce raporturi se află cu populaţia”, a explicat Ioana Mureşan, producător al emisiunii.
În ediţia specială „Dosar România” din 14 decembrie, moderatorul Mihai Rădulescu a avut invitaţi în studio mărturii vii ale acestei relaţii, oameni care au fost în mâinile Securităţii şi au trecut pe lângă moarte: Petre Mihai Băcanu, jurnalist condamnat şi întemniţat în 1988 pentru că pregătea un ziar clandestin, ulterior – după Revoluţie - director al cotidianului România Liberă; Mariana Besciu, condamnată la ani de închisoare pentru curajul de a fi tipărit, în 1977, alături de încă doi tineri, manifeste anticomuniste; Germina Nagâţ, cercetator ştiintific, membru în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS); Cosmin Popa, istoric, cercetător al Institutului de istorie Nicolae Iorga al Academiei Române, specializat în istoria Rusiei şi a comunismului; Răzvan Butaru, realizator „Dosar România” şi autorul programului de televiziune „Ceauşescu şi Poporul”.
Petre Mihai Băcanu îşi aminteşte atmosfera din presă din anii de teroare a Securităţii: „Libertatea de exprimare se restrângea din ce în ce mai mult. Exista o cărţulie de propagandă, în care erau înşirate toate lucrurile despre care nu aveam voie să scriem. [...] Nu aveam voie, de exemplu, să rostim cuvântul biserică”, dezvăluie jurnalistul.
La rândul său, Mariana Besciu relatează în premieră poveşti cutremurătoare din arest şi din anii de temniţă grea, poveşti despre torţionari, trădare şi despre modul în care a reuşit să supravieţuiască, în condiţiile în care avea un verdict de condamnare la moarte, comutat ulterior.
După căderea regimului comunist, indolența politică și incoerența etică au dus la deschiderea târzie a arhivei Securității, iar în absența dovezilor scrise, abuzurile care au desfigurat România timp de o jumătate de secol au fost lesne relativizate. Germina Nagâţ, cercetător ştiinţific al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, afirmă că Securitatea este cea care a ţinut comunismul în viaţă, prin represiune, până în ultima zi. Ea spune că accesul la dosarele CNSAS este antidotul împotriva mistificării realităţii din acea perioadă.
Iar istoricul Cosmin Popa afirmă, la rândul său, că împărţirea în „răi” şi „buni” a securiştilor este doar o minciună întreţinută timp de trei decenii: „Regimul comunist a fost unul criminal pe toată durata lui şi nu a existat o Securitate rea şi una bună.”
Jurnalistul TVR Răzvan Butaru, care a documentat şi reflectat regimul comunist în reportaje şi documentare ce îi poartă semnătura, vorbeşte despre o continuitate a Securităţii după 1989, prin intermediul unora dintre foştii angajaţi ai structurilor represive: „Securiştii au avut inteligenţa de a crea o structură represivă [...] Existau acolo, la vârf, oameni inteligenţi, care au fost marii câştigători în societatea de după ’89. Vorbim despre reţele care au controlat economic România”, declară el.
Care a fost, aşadar, rolul Securităţii în perioada comunistă? Cât de departe se mergea pentru menţinerea „ordinii şi disciplinei” populaţiei? Ce impact au avut, şi încă au, anii de comunism asupra vieţii românilor? Pentru cei tineri, dar nu numai pentru ei, răspunsurile au venit la „Dosar România”, joi, 14 decembrie, ora 21.05, la TVR 1.
***
Proiect de publicistică semnat de Răzvan Butaru, „Dosar România” este o emisiune de reportaje, documentare şi anchete despre istoria pe care o trăim astăzi, cu poveşti care au rămas în umbra evenimentelor zilnice şi a ştirilor de moment. Se regăseşte în grila TVR 1 din anul 2013, devenind o emisiune de referinţă a principalului post al Televiziunii Române. În cei 10 ani de existenţă, au fost difuzate anchete despre mediu, poluare şi tăierea pădurilor, dispariţia şi traficul de copii, încălcarea libertăţilor oamenilor şi abuzurile autorităţilor asupra cetăţenilor, despre mari dosare rămase nerezolvate sau grave acte de corupţie, dar şi documentare, reportaje de culoare, cu personaje cu o istorie ieşită din comun, interviuri cu personalităţi diverse.
La 10 ani de la debutul său, „Dosar România” revine în noul sezon cu un format original, unic în zona de publicistică din România, un adevărat magazin de publicistică tv, realizat de către cei mai experimentați jurnaliști de investigaţie ai Televiziunii Române. Fiecare ediţie va spune o poveste, va dezvălui sau va prezenta un personaj cu adevărat important, va trata temele esențiale pentru public: sănătatea, învățământul, justiția, mediul, infrastructura. „Dosar România” e un produs de televiziune ce va dezbate marile teme, marile evenimente din istoria imediată a României.
Producători: Ioana Mureşan, Răzvan Butaru
