loader
Foto

Galerie foto

Secretele cerceilor buciumănești și drojdie făcută în casă, la „Istorii de bun gust” | VIDEO

Poate părea o surpriză, dar „Istoriile de bun gust” se găsesc chiar şi într-un muzeu tehnic. Joi, 7 decembrie, de la ora 21:00, realizatoarea Camelia Moise ne-a invitat să descoperim la TVR 2 un „alt fel de gătit”, cu rețete culinare inedite, dar şi cu poveşti spectaculoase. De această dată, am mers la Muzeul Tehnic din Bucureşti, creație a profesorului inginer Dimitrie Leonida.

 

„Este o poveste legată de patrimoniul, atât material, cât şi imaterial. De ce Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”? Aici sunt în jur de 10.000 de obiecte reprezentative şi fiecare are legătură cu un moment în care viaţa oamenilor a început să arate altfel. Plecând de la industrializarea care a schimbat lumea, continuarea în a îmbunătăţii viaţa oamenilor a fost galopantă”, a spus Camelia Moise.

Fie că este vorba de primul tramvai, maşina de ţesut cu abur sau moara în care se macina grâu şi porumb, fiecare are propria sa poveste. Invitatele ediţiei au fost Laura Albani, directorul Muzeului Tehnic, muzeografa Olimpia Andrei, dar şi trei studente ale Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti, recent întoarse de la Universitatea de vară Bucium, unde au interacţionat cu o comunitate mai puţin atinsă de tehnologie şi unde au restaurat în mod tradiţional case şi cuptoare de folosite de locuitorii satului în trecut.

(w882)

În Bucium au aflat şi despre plăcintele tradiţionale ale zonei, cu brânză, spanac şi, uneori, cu ceapă verde. „Se numesc Vărzari. Eu am învăţat să le gătesc după ce am restaurat un cuptor tradiţional din casa meşterului, vechi de 100 de ani. Nu mai fusese folosit de o jumătate de secol. Când a fost gata, am făcut proba cu aceste plăcinte. Bătrânele satului ne-au învăţat, dar şi oamenii care făceau pâinea, pentru că şi pâinea din această zonă are un procedeu mai complex. Şi astăzi, în Bucium se găteşte într-un mod tradiţional. La ei nu a ajuns încă hypermaketul”, a spus zâmbind Alexandra Aluchi.

(w882)

Şi tot aici au aflat simbolul cerceilor de aur „buciumăneşti”, adevărate poveşti în aur, podoabe cu o istorie extrem de interesantă. „Aurul din care erau făcuţi era luat din mină de către oamenii din sat. Era un aur foarte fin şi moale, cu totul special. Aurul din mină îl duceau la Viena pentru a îl prelucra. Bijutierii aveau o ştanţă (simbol) al fiecărei familii şi astfel era un mod ca familiile să se recunoască între ele. Un fel de blazon. Şi acum se poartă în zonă cerceii buciumăneşti”, a spus Alexandra Aluchi.

(w882)

Moara a însemnat o etapă în dezvoltarea tehnică care a schimbat felul în care oamenii mâncau. În Muzeul Tehnic adăposteşte două mori de apă, pentru măcinat cerealele: una din Tupova, judeţul Mehedinţi şi una din Ciuperceni, judeţul Gorj. Muzeografa Olimpia Andrei a pregătit şi o reţetă-surpriză, aflată de la mama şi bunica ei: „Drojdie uscată făcută în casă”.

„Momentul în care se prepară drojdia este foarte important. Se adună spuma mustului, când acesta fermentează şi apoi se amestecă cu puţin mălai şi puţină făină. Amestecul rezultat se modelează sub formă de turtiţe care sunt uscate la soare. Odată uscată, drojdia se poate păstra sub această formă mai multe luni. Când vrei să o foloseşti, se înmoaie câte o turtiţă în apă caldă. Rezultatul este foarte bun”, a spus muzeografa.

(w882)

 

Logo

 
„COPIII ANILOR '80”, o nouă filă a seriei documentare „Deceniul ascuns”

În al cincilea episod al seriei documentare „Deceniul ascuns”, difuzat sâmbătă, 16 noiembrie, de la ora 17:00, la TVR Cultural, Alexandru ...

Iulian Angheluță – „Omul care schimbă viteza luminii”

Spectacolul poveştilor emoţionante continuă la TVR în campania „Omul anului”. Pe 15 noiembrie, de la ora 18.30, la TVR 1, Mădălina Dobrovolschi ...

Luciana Luduşan – „O ambasadoare a tradiţiilor româneşti”

Spectacolul poveştilor emoţionante continuă la TVR în campania „Omul anului”. Pe 15 noiembrie, de la ora 18.30, la TVR 1, Mădălina Dobrovolschi ...