Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate, după decizia Curții Constituționale a României, din 6 decembrie. Inițial, turul al doilea al prezidențialelor trebuia să aibă loc duminică, 8 decembrie. Românii vor ieși din nou la vot pentru alegerea șefului statului la o nouă dată, care urmează să fie anunțată de Guvern.
Capitolul II din Constituția României stabilește atribuțiile președintelului statului. Acesta este reprezentantul statului român și garantul independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării. El veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, fiind mediator între puterile statului, dar și între stat și societate.
Mandatul președintelui României este de cinci ani. O persoană poate ocupa cel mult două mandate prezidențiale. Președinții României poscomuniste au fost: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.
Curtea Constituțională a României este cea care validează rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte.
Mandatul președintelui poate fi prelungit în caz de război sau catastrofă.
Președintele poate fi demis înainte de împlinirea celor cinci ani de mandat, dacă săvârșește fapte grave, care încalcă prevederile Constituției. Poate fi suspendat din funcție de camerele reunite ale Parlamentului (Senat și Camera Deputaților). Deputații și senatorii pot decide, cu două treimi din voturi, punerea sub acuzare a președintelui pentru înaltă trădare. Speța este judecată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Dacă președintele este suspendat sau dacă se află în imposibilitatea exercitării mandatului, interimatul este asigurat, în această ordine, de președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților.
Pe perioada exercitării mandatului, președintele nu are voie să fie membru al unui partid politic. El numește prim-ministrul, care alcătuiește Guvernul și care trebuie să primească un vot de încredere în Parlament. Președintele poate remania, la propunerea premierului, miniștrii.
Președintele poate consulta Guvernul și poate lua parte la ședintele Executivului. El adresează mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale națiunii.
Președintele României poate dizolva Parlamentul, dacă Legislativul nu a acordat timp de 60 de zile votul de încredere pentru formarea Guvernului și a respins cel puțin două solicitări de învestitură. Parlamentul poate fi dizolvat o singură data într-un an. Parlamentul nu poate fi dizolvat cu șase luni înainte de alegerea unui nou președinte, precum nici în cazul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
Președintele poate cere poporului să-și exprime voința prin referendum.
Președintele încheie tratate internaționale în numele României, poate acredita și rechema reprezentanții diplomatici.
Președintele este comandatul forțelor armate și este președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). El declară, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea forțelor armate. În caz de agresiune armată, el ia măsuri pentru respingerea agresiunii.
Șeful statului este cel care instituie starea de asediu sau starea de urgență, pentru care trebuie să ceară, în decurs de cinci zile de la declarare, aprobarea Parlamentului.
Rămâneți la curent cu actualitatea pe site-ul tvrinfo.ro, la secțiunea „Alegeri prezidențiale 2024”.
Sursă imagine: Shutterstock / Photo Contributor - Mircea Moira
