REPORTAJ-ANALIZA

Cu patru decese la sugari și peste 2.000 de îmbolnăviri până la finalul lunii octombrie, față de 16 cazuri în tot anul 2023, infectările cu tuse convulsivă (Bordetella pertussis) umplu spitalele și alarmează părinții români. Soluția e simplă, arată medicii: vaccinul DiTePer acelular, care este gratuit. Cu toate acestea, sub 70 la sută dintre copiii de un an sunt imunizați în conformitate cu vârsta.

A venit toamna, a venit tusea convulsivă

„Sunt internată la «Matei Balș» cu băiețelul de doi ani și cu fetița de patru luni, amândoi cu tuse convulsivă. La băiețel este destul de urâtă boala, are crize puternice de tuse, în care rămâne fără aer, iar azi a culminat cu faptul că, din senin, a leșinat și a rămas fără aer câteva secunde bune, a și dat ochii peste cap. (…) Sunt foarte speriată, pentru că este destul de agresivă boala”.

Pe grupurile de părinți, astfel de mesaje sunt tot mai frecvente. Unii copii care ajung internați în secțiile de boli infecțioase sunt și vaccinați, în cazul altora, abia de pe aceste grupuri părinții descoperă cu mirare că există un vaccin care se administrează gratuit la medicul de familie.

„Au apărut foarte multe cazuri de tuse convulsivă. Este o boală care, până anul trecut, nu a apărut atât de mult, pentru că copiii erau vaccinați. Odată ce a început să scadă vaccinarea, mamele să nu mai creadă în vaccin, a fost și perioada cu pandemia, în care s-a tot vorbit la TV despre vaccinul anti-COVID că nu a fost bun, atunci, părinții - și oamenii, în general - au început să nu mai aibă încredere și foarte mulți nu și-au mai vaccinat copiii.

Dacă, anul trecut, pe vremea asta, aveam epidemie de rujeolă, anul acesta avem de tuse convulsivă sau «tuse măgărească», cum o știam noi popular. Din cauza scăderii vaccinării. Asta este perioada ei, apare cel mai des în sezonul rece. A venit toamna, a venit tusea convulsivă”, a explicat, pentru tvr.ro, dr. Emma Petre, medic pediatru infecționist, la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din Capitală.

Iar datele înregistrate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) vorbesc de la sine: în primele șase luni ale lui 2024, au fost confirmate 5,18 cazuri la mia de locuitori, în vreme ce, în urmă cu un an, erau confirmate 0,04 cazuri la mia de locuitori, iar în urmă cu cinci ani, în 2019, erau confirmate 0,58 cazuri la mia de locuitori, arată un raport comparativ publicat de INSP.

Din cele 491 de cazuri confirmate până în luna iunie, cele mai multe s-au înregistrat în București – 67, Timiș - 50, Brașov- 37, Prahova – 34, Bacău – 26, Ilfov și Cluj – 24.

Sursă: Institutul Național de Sănătate Publică (INSP)

Peste 2.600 de cazuri de tuse convulsivă și patru decese, la copii mai mici de șase luni

Până la finele lunii noiembrie, numărul cazurilor de tuse convulsivă a crescut la 2.649, fiind înregistrate și patru decese, la bebeluși – unul în vârstă de patru luni, din București, vaccinat, dar „prea mic pentru a dezvolta o imunitate solidă”, un sugar de 24 de zile din Iași, nevaccinat și neeligibil pentru vaccinare, un sugar de două luni, din Brașov, ai cărui părinți nu l-au adus la vaccinare și unul de trei luni din Alba, nevaccinat din cauza contraindicațiilor medicale.

Până la sfârșitul lunii noiembrie 2024, au fost raportate 43 de focare din 15 județe și București, dintre care 32 familiale și opt comunitare, însumând 200 de persoane bolnave. Pentru comparație, în anul 2023, fuseseră înregistrate la Centrul (CNSCBT) două focare de tuse convulsivă – un focar într-o familie din Cluj cu doi copii, de 1 an și de 3 ani, nevaccinați pentru că au refuzat părinții, și unul în județul Bihor – tatăl de 30 de ani și copilul de opt luni, nevaccinat din cauza refuzului părinților.

Sursă: INSP

Vaccinul e gratuit, dar peste 30 la sută dintre părinți nu îl fac copiilor

Tusea convulsivă poate fi prevenită prin vaccinare. În România, schema de vaccinare a copiilor împotriva tusei convulsive presupune vaccinarea cu trei doze de vaccin hexavalent DTPa-VPI-HB-Hib, administrate la vârsta de 2, 4 şi 11 luni, urmate de un prim rapel la vârsta de 5-6 ani şi un al doilea rapel la 14 ani. Ulterior, este necesar un rapel din 10 în 10 ani, arată INSP.

Cu toate acestea, imunizarea copiilor cu vaccinul împotriva difteriei, tentanosului și tusei convulsive (DTPa sau DiTePer), care este gratuită la medicul de familie, rămâne modestă: doar 64 la sută.

Situația vaccinărilor la copiii născuți în 2023, la împlinirea a 12 luni. Sursă: INSP

Astfel, în primele 112 cazuri de îmbolvăvire cu tuse convulsivă raportate până în luna aprilie, 78 la sută dintre copii nu aveau nici o doză de vaccin în antecedente.

Mai mult, analiza rezultatelor estimării acoperirii vaccinale la vârsta de 12 luni pentru copiii născuți în luna iulie 2023 (copiii în vârstă de 12 luni ar trebui să aibă trei doze din DiTePer, n.r.) arată că doar 66,7 dintre copiii cu vârsta de un an din mediul urban și doar 60,4 la sută dintre copiii din mediul rural făcuseră cele trei doze ale vaccinului DiTePer recomandate pentru vârsta lor.

„Refuzul la vaccinarea cu antigenele DTPa, VPI, Hib și Hepatitic B pediatric reprezintă o importantă pondere în rândul refuzurilor la vaccinare, înregistrând o valoare mai mare în mediul rural, diferența față de mediul urban nefiind semnificativă statistic (p = 0,267). Un procent mai mare de copii cu refuz la vaccinarea cu DTPa, VPI (vaccinul anti-polio), Hib (vaccinul împotriva haemophilus influenzae B) și Hepatitic B (împotriva hepatitei) pediatric din totalul copiilor nevaccinați corespunzător a fost înregistrat în județele: Botoșani (42,5%), Dâmbovița (33,3%), Suceava (20,1%)”, arată un raport al INSP.

Evoluția cazurilor de tuse convulsivă în România. Sursă: INSP

Medicul Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie, din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, a explicat, într-un dialog cu tvr.ro, că „unul din motivele pentru care înainte părinții refuzau vaccinuri era tocmai această temere de reacții adverse și, în continuare, în momentul în care am adus produse vaccinale cu reactogenitate mult mai redusă, și complianța părinților a crescut.

Sunt multiple motive pentru refuz în acest moment. Un alt motiv, dincolo de faptul că persistă teama de reacții adverse, se referă la lipsa de informații sau la informații care, de fapt, sunt prea multe, dar sunt informații false sau dezinformări pur și simplu, pentru că părinții, de foarte multe ori, sunt foarte ușor păcăliți, între ghilimele, de tot felul de reacții, de știri care pot să apară în social media”.

De asemenea, medicul arată și că „există un zgomot de fond cu tot felul de informații (după pandemia COVID-19, n.r.), unele care nu au legătură cu siguranța vaccinurilor, dar care au creat acest zgomot de fond împotriva ideii de vaccinare și este o problemă”.

De vină pentru situația curentă este acumularea unui număr de cazuri într-un interval de timp, care, la un moment dat, explodează.

Astfel, în cuvintele Institutului Național de Sănătate Publică, într-un răspuns pentru tvr.ro: „Creșterea incidenței tusei convulsive în România apare într-un context similar existent la nivelul EU/EEA. Asemenea creșteri se înregistrează, în general, la intervale de 3-5 ani, pe fondul acumulării unei noi mase receptive în populație”.

Cum recunoștem tusea convulsivă. Copiii sub șase luni, cei mai vulnerabili

„Semnele clinice care atrag atenția asupra unei posibile îmbolnăviri de tuse convulsivă sunt:

- Tuse cu durata de cel puțin două săptămâni și cel puțin unul din următoarele trei semne clinice: accese paroxistice de tuse (de multe ori chinuitoare), inspir zgomotos, vomă post-tuse

- Episoade de apnee (întreruperea temporară a respirației) la copilul în vârstă de sub un an.

Grupa de vârstă cu risc ridicat de îmbolnăvire este reprezentată de cea a sugarilor nevaccinați sau parțial vaccinați, cu vârsta mai mică de șase luni, acesta fiind, de altfel, grupul cu cea mai mare morbiditate și mortalitate prin tuse convulsivă. Sugarii cu vârsta peste șase luni și copiii până la 15 ani au risc moderat dacă nu sunt vaccinați sau doar parțial vaccinați și risc scăzut dacî sunt vaccinați complet conform programului național de vaccinare.

Adolescenții cu vârsta de minim 16 ani și adulții până la 64 ani inclusiv au risc moderat, respectiv scăzut, dacă au primit recent o doză de rapel. Vârstnicii (65 ani și peste) și persoanele de orice vârstă cu afecțiuni subiacente (astm, BPOC) sau imunosupresie au risc general de îmbolnăvire și risc de infecție moderat, precum și o probabilitate mai mare de a se confrunta cu o boală severă față de persoanele mai tinere.

O persoană vaccinată complet și corect se poate îmbolnăvi, dar probabilitatea de îmbolnăvire este mult mai mică decât a unei persoane vaccinate, iar forma clinică va fi mai ușoară”, mai arată INSP, în răspunsul pentru tvr.ro.

Găsiți mai multe date pe site-ul INSP, la secțiunile „Evaluare de risc” și „Informații utile”, aici.

În 9 aprilie, INSP a transmis direcțiilor de sănătate publică (DSP) o informare cu următoarele recomandări:

1. Informarea de către DSP a medicilor de familie, pediatri, neonatologi, infecționiști, privind importanța ridicării suspiciunii de tuse convulsivă, a solicitării diagnosticului de laborator conform criteriilor din definiția de caz din „Metodologia de supraveghere a tusei convulsive”

2. Instituirea din timp a măsurilor preventive față de contacți, conform recomandărilor din „Metodologia de supraveghere a tusei convulsive”.

3. Mobilizarea medicilor de familie și a părinților pentru vaccinarea la timp a sugarilor și recuperarea restanțierilor.

4. Promovarea vaccinării gravidei cu DTPa în trimestrul III de sarcină, în vederea asigurării protecției sugarului și a mamei.

5. Promovarea vaccinării adultului, cu rapel la fiecare 10 ani, cu respectarea protocoalelor apropbate prin Ordinul MS/CNAS 3987/1156/2023. Amintim că prin Ordinul MS nr. 3120/2023 vaccinul pentru categoriile menționate la punctele 4 și 5 este compensat 100%.

6. Promovarea vaccinării de tip „cocooning” în anturajul sugarului.

Teama de efectele adverse în cazul vechiului vaccin împotriva tusei convulsive, moștenită și de noul vaccin, deși acum acestea sunt rare

„Tusea convulsivă este una dintre afecțiunile care de-a lungul timpului a creat probleme prin reizbucniri, uneori, cu caracter epidemic, asta înseamnă că am avut foarte multe perioade de liniște, însă, în momentul în care se acumula un număr suficient de persoane care erau susceptibile la a se îmbolnăvi, apărea un număr mare de cazuri.

Tusea convulsivă este o problemă de sănătate publică în special pentru copii – dacă, la adult, ea se manifestă cu o tuse care durează 100 de zile – chinezii chiar așa îi spun – „tusea de 100 de zile” – este o tuse chinuitoare, dar care nu pune probleme în ceea ce privește mortalitatea sau internarea în spital la persoanele adulte, la copii și, mai ales, la sugari și la nou-născuți, avem o problemă uriașă, pentru că avem mortalitatea ridicată și în același timp o morbiditate – adică îmbolnăvirile cresc pe măsură ce apar cazurile-sursă împrejur. De ce apare mortalitatea? Pentru că copilul dezvoltă o simptomatologie în care dezvoltă o tuse în care pe un expir poate să tușească de 10-15 ori, copilul nu poate să inițieze inspirul, este extrem de chinuitor, acești copii ajung în terapie intensivă și primesc un tratament suportiv, ceea ce creează condițiile și apariției complicațiilor și, mai departe, a decesului.

Pentru asta, noi avem un vaccin împotriva tusei convulsive – care a evoluat în timp. La un moment dat, noi foloseam așa-zisul „pertussis celular”. Ce înseamnă asta? Că bacteria pertussis era inactivată, adică era mărunțită și era administrată în vaccin. Era unul dintre vaccinurile care generau reacții locale, nu neapărat importante, ci foarte frecvente, adică tumefacția, umflătura la locul administrării, roșeața, durerea ș.a.m.d. Erau elemente care speriau părinții și, mai mult decât atât, pentru acest „pertussis celular”, adică inactivat, exista o perioadă doar până la vârsta de 13-14 ani, poate, în care puteai să administrezi. La adult nu administram pertussis celular, din cauza unor riscuri de reacții adverse, dintre care encefalita era cel mai de temut”, a explicat, pentru tvr.ro, medicul Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România și coordonator al Grupului de Vaccinologie, din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.

Sursă: INSP

Dr. Dumitra atrage atenția că, pentru a adresa aceste efecte adverse, a apărut vaccinul pertussis acelular, care în România se folosește din anul 2005. Acest vaccin este sigur pentru administrare și la femeile gravide, cărora li se recomandă o doză în al treilea trimestru de sarcină, dar și adulților dintr-o familie unde urmează să se nască un copil, pentru a crea un efect de „cocon”, adică bebelușul să fie protejat până i se administrează prima doză a vaccinului.

„Pentru a recupera aceste afecte adverse, vaccinurile actuale au reușit să reducă numărul de antigeni de la aproape 3.000, cât erau în pertussis celular, la doi sau trei antigeni, fapt care a limitat foarte mult amploarea acestor fenomene alergice și am mai creat încă un lucru foarte important: posibilitatea administrării la adult, însă durata protecției este ceva mai redusă decât la pertussis celular.

De aceea, Organizația Mondială a Sănătății și guvernele, dar mai ales cercetătorii din această zonă au recomandat introducerea pertussis acelular, pe care îl avem în acest moment în programul național, cu un număr de reacții adverse mult mai mic. Și pentru a limita, să zicem, dezavantajele produse de scăderea intervalului în care avem protecție, după administrarea lui, s-a reconfigurat schema de vaccinare. Așa se întâmplă că avem două doze la vaccinarea primară, urmată de un rapel la vârsta de un an, după care următorul rapel, care înainte era 2,5 ani, a fost mutat la vârsta de 6 ani, iar cel de la 6 ani, următorul apel urmează la 14 ani, adică se urmărește într-un fel sau altul asigurarea protecției pentru o perioadă, să zicem, tendința este să se acopere o perioadă mai lungă de timp”, a arătat medicul.

Și adulții pot fi vaccinați împotriva tusei convulsive. În acest fel, se poate eradica boala

„Acum, putem să administrăm și componenta pertusis la persoanele adulte, inclusiv la gravide, iar aici rolul acestui vaccin este unul uriaș, prin asigurarea imunității de tip pasiv. Ce înseamnă acest lucru? Noi vaccinăm gravida în ultimul trimestru de sarcină, gravida fabrică anticorpi, anticorpi care traversează placenta și îi asigură bebelușului o protecție pentru primele luni din viață, până în momentul în care poate să fie vaccinat și să-și dezvolte propria protecție prin imunitatea activă, adică prin vaccinare.

Aceasta este o strategie mai largă, prin care încercăm să reușim să acoperim mai echilibrat, după cum spuneam, toate etapele vieții, inclusiv imediat ce se naște bebelușul. În acest fel, prin anticorpii transmiși transplacentar se preia imunitatea pasivă și protecția împotriva acestor afecțiuni”, arată medicul Gindrovel Dumitra.

Însă, din păcate, acceptanța gravidelor este destul de mică; dumnealor au această percepție că e bine ca în sarcină să nu administrăm medicamente și, așa, dumnealor preferă să se abțină, de fapt, făcând rău bebelușului, pentru că, după cum spuneam, nu-i asigură protecția pentru acea perioadă până când poate să fie vaccinat. Există și o altă recomandare - și acest mecanism a fost introdus anul trecut în noul mecanism de compensare a vaccinurilor - ca orice persoană care are 10 ani de la o doză anterioară de DiTePer să primească o doză de DiTePer pentru a asigura protecția și împotriva tusei convulsive.

În acest fel, asigurăm un efect de cocon. Ce înseamnă acest lucru? Dacă persoanele adulte sunt vaccinate, nu are cine să mai ducă boala la copil acasă. Iată, este o întreagă strategie pentru reducerea duse convulsive. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem este acela de a asigura nivele înalte de acoperire vaccinală. Dar până acolo mai avem mult, deci trebuie să depășim bariere.

În primul rând, să percepem că, de fapt, vaccinarea este un proces care se produce pe tot parcursul vieții, că, pentru fiecare boală, pentru a putea să zicem că a fost eliminată, după care eradicată, e nevoie să avem o contribuție nu doar la persoanele care sunt expuse riscului, ci și la orice persoană care poate să ajute la limitarea transmiterii - și aici mă refer în special la familie și la membrii comunității și, bineînțeles, la creșterea nivelului de conștientizare în rândul populației adulte, că vaccinarea nu e doar pentru copii, este și pentru persoane adulte”, a atras atenția medicul.

Medicul Gindrovel Dumitra, președintele Grupului de Vaccinologie, din cadrul SNMF. Foto: Agerpres Foto - autor: Silviu Matei

De ce în România nu se declară oficial epidemie de tuse convulsivă

„În acest moment nu sunt întrunite condițiile necesare pentru declararea unei epidemii”, a transmis, pentru tvr.ro, Institutul Național de Sănătate Publică, întrebat de ce nu se declară oficial în România epidemie de tuse convulsivă.

„Criteriile în baza cărora se declară evenimentul/epidemia sunt:

1. notificarea de către un județ afectat a unui eveniment care depășește capacitatea de gestionare a situației la nivel local și necesită:

a) măsuri sporite pentru controlul bolii;

b) suplimentarea investigațiilor epidemiologice;

c) suport de investigații de laborator;

d) capacități de spitalizare și tratament suplimentare;

e) detașare de personal în zonele afectate, în condițiile legii;

f) suplimentare de resurse financiare;

g) mobilizarea de resurse din rezerva antiepidemică națională;

2. mărirea ariei geografice sau a numărului populației afectate (două sau mai multe județe din regiuni geografice diferite sau din aceeași regiune, ținând cont de impactul evenimentului și resursele necesare);

3. o boală transmisibilă severă (autohtonă sau de import) și/sau creșterea severității evenimentului sau boală cunoscută cu fatalitate mare;

4. creșterea interesului public sau mass-media cu privire la incident;

5. afectare națională și necesitate de măsuri sporite, pentru a asigura o coordonare, intervenție și comunicări coerente la nivel național;

6. o boală determinată de un agent înalt patogen și cu potențial mare de răspândire;

7. OMS a declarat o urgență de sănătate publică de importanță internațională (USPII), cu posibile implicații pentru România.

În cazul tusei convulsive, punctele 3, 6 și 7 ies din discuție”, a transmis INSP.

Anterior publicării acestui text, am cerut un punct de vedere și Ministerului Sănătății referitor la situația îmbolnăvirilor cu tuse convulsivă. MS ne-a transmis că menține „răspunsul remis dumneavoastră de către Institutul Național de Sănătate Publică în data de 15.11.2024, precum și completările la acesta”.

Sursă imagine main: Shutterstock- Helen Sushitskaya