REPORTAJ-ANALIZA

De peste 2.000 de zile de spitalizare au avut nevoie românii din cauza expunerii la temperaturi extreme, arată cel mai recent raport al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), din anul 2022. Stresul termic îi vulnerabilizează cel mai mult pe adulții de peste 65 de ani, pe copiii mai mici de patru ani și pe bolnavii cronic. În zilele cu caniculă, specialiștii în sănătate publică le recomandă tututor să evite mersul prin căldură între orele 11.00 și 18.00 și să bea un pahar cu apă la un interval de 20 minute.

Aparatele de aer condiționat ar trebui reglate încât temperatura să fie cu cinci grade mai mică decât temperatura ambientală. De asemenea, nu ar trebui să mai folosim ventilatoarele, dacă temperatura aerului depăsește 32 de grade Celsius.

Ce este stresul termic și cum ne afectează

Atunci când corpul este expus excesiv la căldură naturală și nu mai are resurse proprii pentru a se răcori, apare stresul termic, explică Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), într-un răspuns la solicitarea TVR.

„În condiții de temperaturi ridicate, mai ales dacă umiditatea este mare, se produc modificări fiziologice: în mod natural, corpul reușește să-și mențină temperatura prin redistribuirea fluxului sangvin către tegumente și creșterea transpirației, creșterea frecvenței respiratorii (pentru a suplimenta cantitatea de oxigen), se produc schimbări la nivelul sistemului urinar pentru a menține echilibrul electrolitic și vascularizarea organelor. Dacă acest lucru nu mai este posibil, temperatura corpului va crește, ceea ce va produce diferite efecte nedorite asupra sănătății”, arată Institutul Național pentru Sănătate Publică.

„Severitatea efectelor poate varia de la crampe musculare, epuizare din cauza căldurii, insolație. În situația în care mecanismele compensatorii ale organismului sunt depășite, temperatura corpului crește, putând fi afectat chiar sistemul nervos central și putând surveni chiar decesul. S-a observat, la nivel global, că perioadele cu temperaturi ridicate sau valurile de căldură sunt principala cauză a deceselor cauzate de expunerea la temperaturi extreme”, potrivit specialiștilor în sănătate publică.

Citiți și: Cercetătorul Bogdan Antonescu: Noua normalitate - Vom avea valuri de căldură din ce în ce mai lungi mai mai frecvente

Pe scurt, despre stresul termic și cum ne putem proteja. Sursă: Institutul Național de Sănătate Publică (INSP )

Cum ne putem ajuta organismul să depășească zilele cu temperaturi extreme

În perioadele cu temperaturi ridicate, este recomandat să vă feriți de expunerea la căldură și soare. Institutul de Sănătate Publică a elaborat o serie de recomandări care să îi ajute pe oameni să reducă riscurile asupra sănătății, provocate de caniculă:

- Evitați, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11.00 – 18.00.

- Purtaţi pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise.

- Beţi zilnic între 1,5 – 2 litri de lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete. În perioadele de caniculă se recomandă consumul unui pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute.

- Nu consumaţi alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii.

- Evitaţi băuturile cu conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri racoritoare carbogazoase).

- Consumaţi fructe şi legume proaspete ce au un conținut ridicat de apă, precum, pepenele galben, roşu, prunele, castraveţii și roşiile.

- Reglați aparatul de aer condiţionat astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală.

- Nu utilizați ventilatoare dacă temperatura aerului depăşeşte 32 de grade Celsius.

- Ţineţi ferestrele închise în perioada în care temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă.

- Evitaţi activitaţile în exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit, construcții).

Cum e bine să dormim în perioadele caniculare, ca să ne trezim odihniți

În perioadele cu valuri de căldură, se poate dormi cu aerul condiționat pornit, setat la o temperatură între 24 și 26 de grade Celsius, dacă aparatul nu suflă aerul răcit în mod direct asupra corpului.

„Indiferent de starea de sănătate sau afecțiuni cronice asociate, este foarte important să fim atenți la igiena somnului, să respectăm aceleași reguli – să mergem la culcare și să ne trezim la aceeași oră, înainte de culcare. Să nu privim la televizor, mai bine citim o carte, să evităm lumina albastră cu o oră înainte de somn. Să facem exerciții regulat, în fiecare zi, chiar dacă nu sunt foarte dificile, ajută organismul să se echilibreze.

Este important ca în camera unde dormim să fie o temperatură adecvată – când este foarte cald, putem face acest lucru cu ajutorul aparatelor de aer condiționat, cu condiția ca aceste aparate să fie reglate la o temperatură de 24-26 de grade, iar fluxul de aer care ajunge în cameră să nu fie trimis în mod direct către corpul persoanei care doarme, pentru că practic în timpul somnului și mecanismele de reglare imunitare sunt mult scăzute, toate mecanismele de luptă ale corpului sunt diminuate și este nevoie de măsuri suplimentare pentru a ne proteja corpul de temperaturi scăzute pe parcursul nopții”, a explicat dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, pentru tvr.ro.

Institutul „Marius Nasta” a elaborat un ghid pentru un somn odihnitor, pe care îl puteți consulta aici.

Cine suferă cel mai mult din cauza stresului termic

Adulții cu vârsta de peste 65 ani, copiii cu vârsta sub patru ani, persoanele cu afecțiuni cronice (precum bolile cardiovasculare, boală renală cronică, afecțiuni cronice respiratorii) sau persoanele care nu au aer condiționat (persoanele care lucrează în aer liber - de exemplu, persoanele care lucrează pe câmp, grădini, persoanele care lucrează în construcții, persoanele care lucrează la îngrijirea clădirilor) sunt printre cele mai afectate de stresul termic, arată INSP, în răspunsul pentru TVR.

Vulnerabilitatea la căldură este crescută de anumite condiții medicale cronice, precum bolile cardiovasculare, afecțiunile respiratorii, diabetul, hipertensiunea arterială, dar și de anumite comportamente, precum consumul de alcool și hidratarea insuficientă.

Citiți și: Cum le răspundem celor care susțin că „verile erau calde și acum 30 de ani”

Distribuția pe județe cazurilor de îmbolnăvire din cauza schimbărilor climatice. Sursa: Raportul ReSanMed

Cercetare INSP: Românii între 45 și 74 de ani, cei mai vulnerabili la temperaturile extreme

Dacă, în anul 2016, specialiștii în sănătate publică raportau 53 de cazuri privind afecțiuni apărute în urma expunerii la temperaturi și fenomene extreme, în următorii ani, numărul lor a depășit 1.000, iar în 2019 au fost raportate peste 2.300 de astfel de cazuri. În anul 2022, din cele 1.577 de cazuri raportate, doar în 318 au fost stabilitate cu claritate relațiile de cauzalitate între fenomele extreme și afecțiunile apărute – degerături, insolații, hipotermie. Nu au fost validate cazurile de boală prin expunere la fum, foc, flacără sau substanțe arzânde, potrivit Registrului național al riscurilor pentru sănătate în relație cu factorii de mediu (ReSanMed), al INSP, privind anul 2022. Din informațiile TVR, raportul pentru anul 2023 este în curs de elaborare.

71 la sută dintre cazurile validate de INSP au fost înregistrate la bărbați, iar 75 de cazuri, cele mai multe, au fost la grupa de vârstă 65-74 de ani, urmată de grupa de vârstă 55-64 de ani (71 de cazuri) și grupa de vârstă 45-54 de ani (52 de cazuri).

În total, pentru cele 318 cazuri validate de INSP, au fost necesare 2.024 de zile de internare, cele mai multe internări având loc iarna, fiind vorba de hipotermii și degerături. Vara, spitalizările au avut legătură cu expunerea la căldura natural excesivă, iar în 42 de cazuri, oamenii au stat internați din cauza expunerii la căldură și lumină.