REPORTAJ-ANALIZA
Infecțiile rezistente la medicamente prosperă în haosul războiului, răspândindu-se în regiunile învecinate.
Atunci când tratează pacienții, medicii vor să aibă de ales. În Gaza, ei nu au nicio alternativă. Pe fondul unei penurii severe de medicamente, infecțiile rezistente la medicamente îi obligă pe medici să amputeze membrele copiilor răniți pentru a le salva viața, a avertizat un important expert mondial în domeniul sănătății.
După un an de bombardamente israeliene, Gaza a devenit un teren propice pentru superbacteriile imune la antibioticele standard. Răspândirea din Gaza și din alte zone de război, cum ar fi Ucraina, în regiunile învecinate nu va face decât să adâncească criza rezistenței antimicrobiene (RAM), care, potrivit experților, va fi una dintre cele mai mari urgențe de sănătate publică în anii următori.
„Văd că totul duce la o recrudescență dezastruoasă a rezistenței în Gaza, iar aceasta se va răsfrânge cu siguranță asupra spitalelor din regiune”, a declarat pentru POLITICO Hanan Balkhy, specialist RAM și director regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Mediterana de Est.
„În scurt timp, dacă nu cumva se întâmplă deja, vor fi în Europa, în SUA, în est, în sud. Vor fi peste tot”, a spus Balkhy, care s-a întors recent dintr-o vizită în Gaza, unde a monitorizat criza de sănătate.
Descoperirea penicilinei în 1928 a schimbat medicina, lansând un val de noi antibiotice care au îmbunătățit considerabil rezistența la infecțiile cotidiene. Dar utilizarea excesivă și abuzivă a acestor medicamente, plus un colaps în descoperirea antibioticelor, a permis bacteriilor să recupereze teren și să-și creeze noi scuturi.
În 2019, infecțiile rezistente la medicamente au dus la 5 milioane de decese la nivel mondial și au fost direct responsabile pentru 1,3 milioane. În cel mai rău scenariu, omenirea s-ar putea întoarce la anarhia bacteriană de dinainte de penicilină.
O furtună perfectă
Se știe că războiul crește riscul ca bacteriile să dezvolte rezistență la medicamente, însă oamenii de știință încă nu au aflat exact cum se întâmplă asta și în ce măsură.
Să începem cu... începutul, adică rănile. „Imaginați-vă că scoateți un corp micuț de sub o clădire distrusă, printre resturile de ciment... Și scoateți acest copil... oasele zdrobite ieșindu-i prin piele”, a spus Balkhy.
Apoi, canalizarea: străzi invadate de deșeuri umane și animale, „mirosul fermentat din aer”, a descris Balkhy. Nu a văzut niciodată un loc mai propice răspândirii bacteriilor rezistente la medicamente decât Gaza, a adăugat ea.
Cercetările emergente privind impactul concentrației de metale grele asupra rezistenței la medicamente au arătat, de asemenea, că metalele grele sunt toxice pentru bacterii, dar, la fel ca în cazul antibioticelor, germenii se pot adapta. Unele cercetări sugerează că, devenind rezistente la metalele grele, bacteriile se pot proteja și de antibiotice.
Antoine Abou Fayed, microbiolog la Universitatea Americană din Beirut, a declarat pentru POLITICO că este îngrijorat de faptul că metalele grele din bombe și clădiri distruse, inclusiv plumbul și zincul, ar putea duce la rezistența la medicamente în Gaza.
Confruntați cu un torent de infecții, medicii nu au aproape nimic cu care să le trateze - acces sigur la teste, laboratoare sau medicamente de bază -, ceea ce face ca rezistența la medicamente să fie un rezultat mai probabil, a declarat pentru POLITICO Sameer Sah, director de programe pentru Medical Aid for Palestinians.
„Lipsa medicamentelor este un factor care contribuie la RAM, deoarece poate duce la utilizarea incorectă a medicamentelor și poate face dificilă finalizarea unui tratament de antibiotice”, a declarat Sah prin e-mail. „Acest lucru este agravat de faptul că oamenii sunt strămutați și se confruntă cu bombardamente militare israeliene zilnice în întreaga Gaza, ceea ce face ca urmărirea pacienților să fie dificilă sau chiar imposibilă.”
Gaza poate că este cel mai periculos „laborator” de reproducere pentru bacteriile rezistente la medicamente din lume, dar nu este singurul, a spus Balkhy. Condițiile din Sudan nu sunt cu mult mai bune, în timp ce în Ucraina RAM era deja o problemă majoră înainte de invazia Rusiei în 2022.
RAM ar putea fi unul dintre cele mai grave rezultate de sănătate publică ale războiului din Ucraina, a declarat pentru POLITICO Dmitro Skirhiko, un medic de familie din Kiev care militează pentru conștientizarea pericolelor utilizării incorecte a antibioticelor.
Nu numai că există mai multe infecții - în rândul soldaților și civililor răniți și în adăposturile antiatomice aglomerate și slab ventilate - dar este, de asemenea, mai greu de reglementat vânzarea de antibiotice, a spus el.
Unele farmacii verifică superficial dacă pacienților le-au fost prescrise antibiotice de către un medic - nimic nou în Ucraina, dar totuși „o problemă foarte mare”, a spus Skirhiko.
Spre deosebire de Gaza, infrastructura de sănătate din Ucraina nu a fost distrusă complet, iar înainte de război guvernul ucrainean a reușit să îmbunătățească capacitățile de testare ale țării, a declarat pentru POLITICO Jarno Habicht, reprezentantul OMS în Ucraina. Țara are acum 100 de laboratoare care efectuează supravegherea bacteriilor rezistente la medicamente, comparativ cu doar trei în 2017, a declarat Habicht.
În Gaza, între timp, nu a mai rămas niciun laborator: orice test RAM se efectuează în alte unități. Abou Fayed spune că este imposibil de calculat răspândirea bacteriilor rezistente la medicamente în Gaza, din cauza nivelului de distrugere.
„În acest moment, nu avem dovezi concrete, deoarece totul este distrus în Gaza. Nimeni nu testează”, a spus el, adăugând că tot ceea ce se știe despre RAM în zonele de război este că e doar o chestiune de timp până când lumea va plăti un „preț mare”.
„Oamenii nu înțeleg că acest lucru nu va afecta doar Gaza. Va afecta întreaga lume, Israelul fiind prima țară afectată din cauza răspândirii.”
Experții în RAM, precum Balkhy, sunt convinși că se apropie o criză globală în domeniul sănătății. „Nu există nicio îndoială, nici măcar una cât de mică, nici măcar 0,001% că RAM există”, a spus el.
„Gaza va fi probabil locul de naștere al multor bacterii rezistente care se vor răspândi în întreaga lume.”
România
La nivelul Uniunii Europene, România a ocupat constant în ultimii ani primele poziții la consumul de antibiotice.
Un raport din 2022 al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) poziționa România pe primul loc în UE la consumul de antibiotice, cu 25,7 doze zilnice la 1.000 de locuitori în 2021.
Același rezultat îl înregistrase țara noastră și în 2022.
Antimicrobienele sunt utilizate, de asemenea, pentru tratarea animalelor de fermă și în acvacultură. De asemenea, antimicrobienele ajung în mediu prin urină și excreții umane și animale, prin eliminarea necorespunzătoare a medicamentelor și utilizarea gunoiului de grajd contaminat în agricultură. Prin urmare, reziduurile sunt prezente, de asemenea, în sol, în apă și în plante, ceea ce sporește riscul de contaminare suplimentară.
Sursă foto: Sergey Kolesnikov/ Shutterstock
