REPORTAJ-ANALIZA

Septimius Pârvu, expert în bună guvernare în cadrul Expert Forum, și Elena Calistru, președinta organizației Funky Citizens, explică, pentru TVR, de ce e bine să ne exercităm dreptul la vot.

Nemulțumirea față de opțiunile electorale, scandalurile din campania electorală, discursurile populiste sau divizarea în «noi versus voi» ar trebui să înlăture apatia din rândul populației și să îi facă pe oameni să iasă la urne, pentru a-i alege pe politicienii care vor decide viitorul țării în următorii ani.

Citiți și: „Tu votezi România!” – maraton jurnalistic şi emisiuni speciale la TVR, pe 24 noiembrie

Septimius Pârvu, Expert Forum: Aceste alegeri vor face diferența în ce înseamnă direcția României pe plan internațional

„Aceste alegeri au o miză foarte mare, poate chiar mai mare decât în anii trecuți, în contextul geopolitic în care ne aflăm. Și, atunci, cred că poate fi o diferență de ce înseamnă direcția României în plan internațional în următoarea perioadă”, a explicat, într-o declarație pentru TVR, Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale, din cadrul organizației neguvernamentale Expert Forum (EFOR), care monitorizează alegerile de mai bine de 14 ani.

Expertul a atras atenția că, deși oamenii pot resimți apatie și că nu au suficiente opțiuni, iar înghesuirea alegerilor parlamentare și a celor două tururi ale scrutinului prezidențial, precum și a mai multor referendumuri locale, în trei weekenduri consecutive, pot provoca „oboseală electorală”, e important să mergem la vot, pentru că aceste alegeri pot determina dacă rămânem pe direcția europeană și ne păstrăm valorile europene.

Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale, în cadrul Expert Forum. Sursă imagine: Facebook/ Larisa Baltă - Scena9

„Cred că votul este o datorie. Nu cred în votul obligatoriu, dar cred că toată lumea sau o mare parte dintre alegători ar trebui să voteze”, a subliniat Septimius Pârvu, pentru că un număr mare de voturi oferă legitimitate unui candidat sau unui partid politic.

„Votul este o modalitate de a ne exprima dorința politică, de a trimite la la conducere partidele care credem noi că ar putea să ne reprezinte cel mai bine interesele. Sigur, există o diversitate de interese – poate unele persoane sunt interesate de democrație, altele de teme sociale, poate de pensii, sigur, trebuie să fim de acord și cu această varietate, dar, pe de altă parte, o modalitate de a ne exprima dorința politică, de a trimite la conducere partidele care credem noi că ar putea să ne reprezinte cel mai bine interesele.

Sigur, există o diversitate de interese – poate unele persoane sunt interesate de democrație, altele, de teme sociale, poate de pensii, sigur, trebuie să fim de acord și cu această varietate. La urma urmei, votăm pentru a alege acele persoane care înțeleg cel mai bine care sunt nevoile comunității și aici vorbim de țară, la nivel național; ba mai mult, mai poate fi și o metodă de a-i sancționa și pe cei care nu și-au făcut treaba. La parlamentare, de exemplu, avem și votul alb, să lăsăm buletinul gol. Este și asta o opțiune. Nu cred neapărat că partidele înțeleg foarte mult din asta și, atunci, eu aș prefera votul pentru cineva. Cred și în votul negativ, adică sancționarea partidelor care nu și-au făcut treaba, dar cred că asta e datoria noastră de a participa la viața publică și de a-i alege pe cei care urmează să ia decizii pentru noi”, a punctat Septimius Pârvu, întrebat de ce consideră că votul este o datorie civică.

Elena Calistru, Funky Citizens: Am încredere în înțelepciunea colectivă. Românii s-au maturizat politic, societatea este înaintea politicului

„Eu am foarte mare încredere în înțelepciunea colectivă și în faptul că - așa cum sunt priviți de partidele politice ca fiind foarte influențabili sau foarte apatici - românii, cel puțin cei pe care îi vedem noi și prin caravanele civice, sunt capabili de raționamente destul de sofisticate. Cred că e o maturizare politică. Singura problemă că nu s-a maturizat și clasa politică.

Mi se pare că societatea este cu câțiva pași înaintea politicului și cred că politicul nu înțelege că e nevoie de o altfel de ofertă pentru o societate schimbată în felul ăsta”, a explicat, pentru TVR, Elena Calistru, președinta organizației Funky Citizens, ONG care, din 2012, militează pentru o societate civilă implicată civic.

Totodată, activista este de părere că cele trei tururi de scrutin din această toamnă „ne forțează să mergem într-o nouă etapă de existență democratică. Se împlinesc 35 de ani de la Revoluție, este etapa în care nu mai suntem oamenii idealiști care credeau că un președinte va schimba țara, suit pe un cal alb. Putem intra într-o epocă foarte pragmatică, în care ne uităm care este oferta politică și încercăm să alegem pe cineva care este mai puțin rău pentru ceea ce se va întâmpla.

Președintele are un spațiu de manevră atât de mare, încât mi se pare foarte important cine reușește să ajungă acolo; poate să fie cvasi-decorativ sau poate să joace un rol foarte activist. Din punctul meu de vedere, acesta este unul dintre criteriile după care ar trebui să ne ghidăm când mergem să alegem”.

Elena Calistru, co-fondatoare și președinta organizației Funky Citizens. Sursă imagine: Facebook

Elena Calistru va merge la vot: „E dreptul meu și, oricât ar suna de patetic sau de simplist, pentru mine contează asta - să-mi exercit dreptul. Și în al doilea rând, ce mi se pare mie important acum este că diferența între candidații cu șanse de a intra în turul doi e atât de mică, încât chiar vor conta foarte mult aproape toate voturile. Adică cred că va va fi așa de mică diferența, încât clișeul «cu fiecare vot contează» va fi cât se poate de real”.

__________

Expert Forum, împreună cu organizațiile Asociația Civica, Rădăuțiul Civic, Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul pentru Resurse Civice, Code for Romania, Politică la minut și Alianța Organizațiilor Studențești din România, a lansat platforma votcorect.ro, unde oamenii pot trimite sesizări și raporta nereguli legate de alegeri, pot citi despre procesul electoral, se pot acredita ca observatori independenți sau pot pune întrebări, în cazul în care au nelămuriri legate de vot. Totodată, oamenii pot pune întrebări și la linia telverde 0800.460.002 (în țară), precum și 0318.222.800 (în străinătate).

Și organizația Funky Citizens este acreditată ca observator independent la alegerile din această toamnă. Dacă vreți să fiți observatori independenți la vot (este o activitate neremunerată), puteți citi mai multe aici.

_________

De ce nu vor oamenii să meargă la urne

„O problemă care pare descurajantă într-adevăr este calitatea candidaților, faptul că unii candidați vin din aceeași zonă politică, deci nu există o foarte mare diversitate. Există o problemă și cu modul în care aceștia s-au raportat la public, scandalurile care au apărut în ultima vreme. Acestea pot fi lucruri care să îi descurajeze pe anumiți alegători, să îi facă să se gândească «bun, eu nu mai merg la vot».

Dar poate tocmai această divizare pe care am văzut-o anul acesta, «noi versus voi», toată violența electorală – violență în discurs, discursul populist, aceste lucruri ar trebui să ne convingă să mergem la vot.

Este și o părere personală, dar, pentru a păstra valorile europene, pentru a rămâne pe direcția europeană, cred că trebuie să conștientizăm cât de importante sunt alegerile, nu să ne gândim că am votat la locale, avem primari sau am votat la europarlamentare, nu mai mergem la vot”, a explicat Septimius Pârvu.

Totodată, expertul în bună guvernare a atras atenția și că oamenii ar putea să fie descurajați de faptul că au fost candidați „care au fugit de alegători” și că nu a existat o dezbatere care să îi reunească pe toți candidații la alegerile prezidențiale, însă, chiar și în aceste condiții, „tot putem să ne facem o opinie și putem merge la vot”.

În opinia Elenei Calistru, să nu mergi la vot este „un statement politic. Poate nu-l vedem atât de clar în acest moment, dar vedem cu siguranță, de exemplu la referendumuri, unde neparticiparea la vot poate să fie în sine un răspuns politic la ceea ce se propune și e o abordare sau o opțiune legitimă pentru oameni. Însă, din punctul meu de vedere, dacă ar fi să ne punem în paradigma cu «rău cel mai mic», da, cred că toți putem să analizăm oferta politică și măcar să decidem care care este «răul mai mic», oricât ar fi de multă lehamitea legată de abordarea asta. Dar eu cred că nu poți să ai îngerași politicieni”.

Parlamentarele nu sunt alegeri de mâna a doua

„Parlamentarele și prezidențiale le pot avea un impact foarte mare asupra ceea ce se întâmplă pe viitor. Și subliniez: și parlamentarele, pentru că se discută foarte mult de prezidențiale, întotdeauna prezidențialele atrag un pic mai multă atenție, pentru că sunt „pe persoană fizică”, ne uităm la niște candidați și această suprapunere n-a ajutat deloc.

Din păcate, a fost o decizie politică care cred că va avea o influență și asupra votului și asupra calității votului, pentru că e greu să înțelegi, de fapt, care e bucata de prezidențiale, care e bucata de parlamentare.

Mă mai uit, de exemplu, la afișajul stradal și nu înțelegi - sunt afișe amestecate; sigur, și faptul că nu avem o campanie outdoor e o problemă, pentru că limitează foarte mult (publicitatea electorală, n.r.) la spațiul online și la radio-TV și, sigur, la cine are bani să plătească toate aceste lucruri. Deci cred că și asta are un impact asupra modului în care înțelegem campania, pentru că da, partea de vizibilitate este importantă, chiar dacă urâm bannerele și ne aducem aminte cum erau acum 10-15 ani orașele pline. Eu cred că au un rol important și lucrurile astea.

Nu cred că parlamentarele sunt alegeri de mâna a doua, pentru că în contextul acesta, așa pare. Pe de-o parte, dacă la alegerile din iunie, acea comasare a avut efecte negative, mai ales la adresa europarlamentarelor, acest sistem cu trei weekend-uri consecutive, cu parlamentarele în mijloc, s-ar putea să aibă efecte chiar mai chiar mai rele”, este de părere Septimius Pârvu, care subliniază că, totuși, „Parlamentul este cel care face legile și este responsabil de modul în care arată țara și modul în care se vor face politicile”.

Elena Calistru a arătat că s-ar „bucura ca oamenii să se mobilizeze foarte tare pentru pentru parlamentare, pentru că acolo oferta este mult mai diversă și trebuie să ne gândim la faptul că președintele va fi ținut în șah sau va avea mână liberă foarte clară, în funcție de ce majoritate parlamentară i se dă.

În opinia mea, pentru o țară precum România, este foarte important să avem reprezentate cât mai multe forțe politice, dintr-un un spectru cât mai larg, și cred că la aceste alegeri oamenii au și de unde să aleagă, au opțiuni de pe tot eșicherul politic și cred că trebuie să ne gândim și din perspectiva asta că, în funcție de cum va arăta Parlamentul, vor putea exista niște negocieri punctuale câteodată, adică niște coaliții de conjunctură, pe niște teme de care nouă ne pasă.

Multă lume vorbește despre faptul că, cel mai probabil, va exista un soi de „premiere” a celor care intră în turul doi, pentru că la parlamentare oamenii se vor gândi că, dacă au preferințe pentru unul sau celălalt, vor zice că vor să îi dea politicianului votat o majoritate parlamentară cu care să poată lucra și, atunci, clar va exista și genul ăsta de premiere, pe care o putem aprecia sau nu”.

Totuși, a explicat activista, tot în votul cetățenilor stă ca, în cazul în care opțiunea pentru președinte nu le este pe plac, să îi voteze o majoritate parlamentară care să poată face opoziție sau care să îl poată opri, în cazul în care deraiază.

Sursă imagine: Shutterstock - Alexandru Nika

Citiți și: Aproximativ 19 milioane de români, aşteptaţi duminică la urnele din țară să îşi aleagă preşedintele

Mersul la vot indică starea de sănătate a unei democrații?

Septimius Pârvu: „Sigur că o indică, pentru că, pe de-o parte, cred că o prezență scăzută arată o neîncredere în primul rând în partide, poate fi și un semn de neîncredere în ofertă sau de lipsă de apetit pentru a susține anumite partide sau de lipsă de varietate de partide. Da, și cred că este, da, este un semn, desigur și, iarăși, să nu uităm că, totuși, toate această situație este și efectul unor sume foarte mari aduse în viața politică prin subvenții, prin răstălmăcirea temelor de pe agenda publică, prin faptul că partidele, câteva partide, au plătit foarte mult către o parte a presei, dar faptul că ai început să plătești de acum trei ani să-ți construiești o imagine sau să scoți anumite teme de pe de pe agenda publică, cred că a afectat și modul în care se desfășoară aceste campanii, modul în care alegătorii înțeleg contextul înainte de a începe campania propriu-zisă. Să nu ne mințim, adică nu e o lună de campanie, trebuie văzute lucrurile în perspectivă, adică atitudinea unui partid, unui personaj nu trebuie văzut ce a făcut în ultimele trei săptămâni, să ne uităm cum arată în total. Eu nu sunt împotrivă, adică eu cred că trebuie să existe bani, finanțare publică, dar noi am ajuns la extrema cealaltă, în care practic manipulăm discursul public și temele care ajung pe agendă”.

Septimius Pârvu publică, la Expert Forum, rapoarte periodice despre cheltuielile pe care le fac partidele politice, pe care le puteți citi aici.

Elena Calistru, Funky Citizens: „Cu siguranță îți arată starea democrației, dar, în același timp, nu. Dacă aș fi partid politic, nu m-aș culca pe-o ureche, spunând: «Uite, eu am structurile în teritoriu care vor mobiliza votanții mei tradiționali, oamenii de partid și mai bine că nu participă nu-știu-câtă lume, că-mi strică calculele».

Și acesta este un calcul foarte cinic. Să fiu în locul partidelor, nu m-aș baza pe asta, pentru că, de obicei, în momente de apatie, de lehamite față de oferta politică, pot să se ridice personaje, de obicei foarte populiste, dar nu numai, personaje care cumva să mobilizeze, să schimbe fantastic aceste rezultate. Adică, eu știu că aparent situația de acest fel (slaba participare la vot,n.r.) le servește partidelor politice cu structuri în teritoriu, însă din nou, nu m-aș baza pe genul ăsta de de calcul”.

Sursă foto main: Shutterstock - CHONRI510