REPORTAJ-ANALIZA

Ordinul Ministerului Sănătății privind achiziționarea dozei de urgență de antibiotic din farmacii este primul pas în combaterea consumului excesiv de antibiotice în România, dar el trebuie dublat de ghiduri pentru cadrele medicale, campanii susținute de informare și sancțiuni, arată medicul Sandra Alexiu, membră în Societatea Română de Microbiologie.

„Este un prim pas cu această rețetă”

De la începutul acestui an, pacienții nu mai pot cumpăra de la farmacii decât anumite antibiotice în doza de urgență pentru 48 de ore (sunt antibioticele din prima linie de tratament), iar pentru continuarea tratamentului trebuie să meargă la medic. Totodată, pentru a cumpăra această doză, pacienții trebuie să dea o declarație pe proprie răspundere și să furnizeze mai multe date de identificare personală. Farmaciștii trebuie să treacă aceste date într-un registru electronic, așa încât pacienții să nu-și procure același antibiotic din mai multe părți. Măsura, cuprinsă în Ordinul 63/2024, a fost gândită în contextul riscurilor generate de utilizarea excesivă a antibioticelor, a explicat Ministerul Sănătății (MS).

Citiți și: Noi reglementări pentru antibioticele luate din farmacii fără rețetă, în caz de urgență: Doza pentru 48 de ore, în baza unei declarații pe propria răspundere

„Toți suntem pacienți. Vina este amestecată, nu poate fi cineva învinuit (pentru situația consumului excesiv de antibiotice, n.r.). Și medicii își pierd mințile când sunt pacienți. Problema stă și în sistemul educațional. Pacienți sunt însă și cei care fac sistemul educațional, și cei care sunt doctori, și cei care implementează financiar, și cei care fac regulile”, conchide dr. Alexiu, care pledează pentru organizarea de campanii susținute de informare, adoptarea mai multor ghiduri de lucru și aplicarea unui sistem de amenzi pentru cei care prescriu pe lângă ghiduri.

„Ministerul Sănătății a lucrat la niște reglementări legale cu privire la nosocomiale, pentru că acolo este cea mai mare problemă, dar nu poate MS să reglementeze singur. Trebuie societățile profesionale să facă ghiduri noi, în fiecare an. Gândiți-vă că de 40 de ani nu s-au inventat antibiotice noi. Am citit despre una sau două molecule noi, dar sunt încă în studii și vor fi de rezervă, nu le poți folosi la orice fleac. O altă metodă ar fi să le pui în pauză pe cele folosite și să restrângi foarte mult. De exemplu, oxacilina, care e foarte bună pentru infecții la piele și doar atât. Nu pentru orice fleac să luăm oxacilină.

Dacă toată lumea ar respecta niște reguli - pentru că aici, când se dă o reglementare, toată lumea țipă. E foarte greu să faci o schimbare, se ia hotărârea greu, pentru că noi întotdeauna avem alegeri, întotdeauna sunt probleme electorale, de-asta sunt toate lăsate în suspans, ca și Legea vaccinării, de frică să nu ne pierdem alegătorii.

Există un prim pas făcut cu această rețetă specială. Nici măcar nu e o rețetă specială, este o rețetă pe care trebuie să scrii un pic mai mult. Altfel, foarte puțin se reglementează și nu se respectă: în continuare, reușești să-ți iei din farmacii”, explică dr. Sandra Alexiu, medic primar de medicina familiei, președinta Asociației de Medicină de Familie București-Ilfov și membră de onoare a Societății Române de Microbiologie.

Dr. Sandra Alexiu. Sursa: Autor - Cristian Nistor/ Agerpres Foto. Credit foto - Agerpres Foto

Prof. dr. Gabriel Popescu, medic primar în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București, a explicat, într-un interviu pentru tvr.ro, că „impactul măsurilor restrictive este limitat; numeroase analize asupra modului de prescriere a antibioticelor au arătat că măsurile restrictive/coercitive au o eficiență bună la început, dar limitată în timp, prin dezvoltarea unor modalități de a le ocoli. De aceea, ele trebuie să fie însoțite de acțiuni educaționale, care să explice un lucru simplu: chiar și atunci când nu au nici o eficiență, antibioticele pot face rău pacientului și celor din jurul său.

Dintre toate categoriile de medicamente, doar antibioticele au acest risc ca, odată administrate unui pacient, să determine selectarea de bacterii rezistente, ce pot fi ulterior transmise celor din jur prin gesturi simple (o strângere de mână, utilizarea de obiecte în comun, etc) și, astfel, administrarea de antibiotice unui pacient să aibă efect asupra mai multor persoane (celelalte medicamente au efect doar asupra pacienților cărora li se administrează).

Alături de mesajul de mai sus, pot fi folosite și altele la fel de ușor de înțeles: „Nu lua antibiotice din proprie inițiativă, mai întâi consultă un medic”, „Nu pune presiune asupra medicului să îți prescrie neapărat antibiotice”, „Virozele nu se tratează cu antibiotice (nici gripa, nici COVID-19)” și chiar „Întreabă medicul dacă chiar este necesar să îți prescrie antibiotice”. În unele țări - de exemplu, Franța - s-a propus ca pacienții să aibă mai multe informații pentru a putea influența în cunoaștere de cauză decizia de prescriere a unor antibiotice cu risc important de efecte nedorite (cum ar fi chinolonele)”.

Citiți interviul integral aici: Interviu cu prof. univ. dr. Gabriel Popescu: Dacă iei antibiotice când nu este necesar, nu ai nici un beneficiu, dar riști toate efectele nedorite ale acestora

În urma campaniei de informare privind antibioticele, din 2016, consumul la nivel național a scăzut cu 12%

„Singurul moment în care s-a văzut pe harta europeană că în România a scăzut consumul a fost în timpul campaniei făcute de Ministerul Sănătății – «Nu antibiotice la întâmplare». După campanie, ar fi trebuit să fie niște reglementări mai stricte, așa că acea idee cu rețeta specială este mai veche. Asta trebuie făcut: campanie susținută de informare, reglementări, apoi amenzi”, mai arată medicul Sandra Alexiu.

În urma campaniei «Nu antibiotice la întâmplare», consumul național de antibiotice a scăzut cu aproximativ 12 la sută în 2016 și 2017. În urma acestei scăderi a utilizării antibioticelor în cei doi ani, România a coborât în topul statelor europene cu cel mai mare consum de antibiotice pe locurile 5-6, a arătat prof. dr. Gabriel Popescu.

De altfel, și raportul CARMIAAM-RO 2022, privind consumul de antibiotice, reține că „datele anilor 2016-2017 au arătat că se pot obține progrese cu ajutorul campaniilor de informare și al dezbaterilor mai frecvente despre antibiotice, despre rezistența bacteriană și despre IAAM (infecțiile asociate asistenței medicale) în mediul medical și în cadrul publicului nespecialist”. În schimb, „datele înregistrate pentru anii 2018-2019 au indicat o reluare a creșterii consumului, în special pentru grupele de antibiotice de rezervă și de salvare, cu consecințe negative asupra rezistenței bacteriene, în special a bacteriilor implicate în IAAM.

Situația din anii 2020-2022 a fost influențată semnificativ de evoluția pandemiei COVID-19, mai ales de măsurile luate pentru a controla transmiterea SARS-CoV-2 și de utilizarea excesivă de antibiotice în cazul unei infecții virale”, arată raportul citat.

Citiți și: România, fruntașă la consumul irațional de antibiotice. De ce nu ar trebui să luăm niciodată antibioticele „după ureche”

Posterul realizat de Institutul Național de Sănătate Publică, pentru Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice. Sursă: INSP

Colegiul Farmaciștilor din România spune că acordarea dozei de urgență nu se face la simpla cerere a pacientului, ci în urma anamnezei

Pe de altă parte, Colegiul Farmaciștilor din România arată, într-un răspuns pentru tvr.ro, că furnizorii de soft ai farmaciilor au făcut modificările în programele folosite de farmacii și că „acordarea dozei de urgență dintr-un antibiotic nu se face la simpla cerere a pacientului, ci în urma anamnezei efectuate de către farmacist”, dar și că farmaciștii pot refuza eliberarea medicamentului atunci când interesul este justificat de sănătatea pacientului.

Reamintim că, în această iarnă, după adoptarea Ordinului 63/2024, Colegiul Farmaciștilor din București a publicat un comunicat de presă în care a susținut că ordinul a fost emis pe repede-înainte și că soluția pentru scăderea consumului irațional de antibiotice este educarea populației.

În răspunsul transmis tvr.ro, Colegiul Farmaciștilor din România a apreciat că Ordinul MS 63/2024 reprezintă „o măsură importantă, care în mod obligatoriu se cerea a fi implementată pentru a se reglementa prescrierea și eliberarea de antibiotice. Farmaciștii joacă un rol important în combaterea rezistenței microbiene la antibiotice, putând îndruma pacienții să înțeleagă când este recomandată utilizarea antibioticelor și educându-i în privința impactului utilizării necorespunzătoare a acestora asupra creșterii rezistenței la antimicrobiene (RAM), o amenințare la sănătatea globală. După cum se știe, nu numai automedicația poate favoriza RAM, ci și prescrierea nejustificată a antibioticelor, OMS 63/2024 urmărind restricții pentru o monitorizare la nivel național”.

Citiți și: Cum sporim dezvoltarea bacteriilor multirezistente, prin consumul irațional de antibiotice cu spectru larg. Studii de caz: infecțiile urinare, pneumoniile și COVID-19

MS încă evaluează impactul implementării Ordinului prin care antibioticele se eliberează doar în doza de urgență

Am întrebat Ministerul Sănătății care sunt rezultatele implementării Ordinului 63/202 asupra consumului de antibiotice în România, însă răspunsul instituției a fost că „impactul implementării Ordinului MS nr. 63/2024 este în curs de evaluare”.

Referitor la organizarea unor campanii de informare privind consumul irațional de antibiotice, Ministerul Sănătății a mai precizat, la solicitarea tvr.ro, că Direcțiile de Sănătate Publică vor derula campanii, pe baza materialelor pe care le va realiza Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice (18 noiembrie), însă nu a menționat dacă ia în considerare derularea unei campanii naționale de informare, pe modelul celei desfășurate în urmă cu opt ani.

În rândul eforturilor pentru reducerea consumului irațional de antibiotice, MS a menționat și adoptarea, în octombrie 2023, a Strategiei pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România 2023-2030.

„Prin implementarea strategiei, se urmăreşte consolidarea capacităţii naţionale de prevenire, limitare şi control al Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale şi al rezistenței la antimicrobiene şi de implementare a conceptului „One Health", o mai bună cunoaştere a contextului naţional privind Infecțiile Asociate Asistenței Medicale şi rezistența la antimicrobiene, precum şi, o îmbunătăţire a implementării sistemelor de supraveghere a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale şi a rezistenței la antimicrobiene, o mai bună conştientizare a riscurilor pe care le implică rezistența la antimicrobiene pentru sănătatea oamenilor, a animalelor şi a mediului. Toate aceste măsuri vor avea ca rezultate creşterea calităţii actului medical, creşterea siguranţei pacientului, eficientizarea utilizării resurselor în sistemul de sănătate şi creşterea performanţei acestuia”, susține MS, în răspunsul pentru tvr.ro.

Ministerul Sănătății nu a oferit, însă, informații și despre ce pași concreți s-au făcut în urma adoptării strategiei.

Sursă foto principală: Shutterstock / Photo Contributor - i viewfinder