Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va ataca în instanță deciziile prin care au fost achitați doi criminali de război, în anii '90, responsabili pentru orchestrarea Holocaustului din România: Pogromul de la Iași și deportările din Basarabia și Bucovina, potrivit unui răspuns al PÎCCJ, la solicitarea tvr.ro. Demersul Parchetului vine după ce doi supraviețuitori ai Holocaustului din România, Leonard Zăicescu și Ana Fălticineanu, și-au căutat și au obținut dreptatea la CEDO, care a stabilit că România nu a avut dovezi pertinente pentru reabilitarea celor doi ofițeri, că achitările au fost „excesive” și nu erau necesare într-o societate democratică.
„S-a apreciat că încălcările drepturilor fundamentale constatate în cauza Zăicescu și Fălticineanu împotriva României continuă să producă consecințe ce nu pot fi înlăturate decât prin revizuirea hotărârilor naționale aflate la baza sesizării Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin urmare, s-a stabilit că va fi declarată calea de atac prevăzută de dispozițiile art. 465 Cod procedură penală”, este răspunsul pe care tvr.ro l-a primit de la Parchetul General, referitor la decizia de a ataca în instanță deciziile judecătorești prin care, în anii 90, lt. col. Radu Dinulescu, șeful Secției a II-a a Marelui Stat Major Român, și col. Gheorghe Petrescu au fost achitați pentru crimele de război săvârșite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Pentru aceste decizii de achitare, România a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după ce doi supraviețuitori ai Holocaustului, Leonard Zăicescu și Ana Fălticineanu, au reușit, cu ajutorul Institutului pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” și Centrului de Resurse Juridice, să strângă probe pentru a înainta cauza la CEDO.
Articolul 465 („Revizuirea în cazul hotărârilor CEDO”) Cod procedură penală prevede că „hotărârile definitive pronunțate în cauzele în care CEDO a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol, ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamanți, pot fi supuse revizuirii, dacă vreuna dintre consecințele grave ale încălcării Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la aceasta continuă să se producă și nu poate fi remediată decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.
Cererea de revizuire se poate face cel mai târziu în termen de trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii definitive pronunțate de CEDO”, menționează Codul de procedură penală.
Decizia CEDO în cauza Zăicescu și Fălticineanu v. România a fost publicată în Monitorul Oficial în 10 martie 2025, după ce a devenit definitivă în vara lui 2024. Citiți aici decizia integrală în cauza Zăicescu și Fălticineanu v. România.
Fragment din răspunsul PÎCCJ la solicitarea tvr.ro.
Site-ul tvr.ro a scris despre parcursul sinuos al acestei decizii - cum a durat șase luni pentru ca Ministerul Afacerilor Externe să ceară Institutului European din România traducerea oficială a deciziei în limba română, pentru ca aceasta să poată fi publicată în Monitorul Oficial și pentru ca, apoi, Parchetul General să poată efectua demersurile legale care se impuneau.
Citiți mai multe aici: România nu-și mai poate reabilita criminalii de război, a decis CEDO în 2024. Cum a rămas hotărârea doar pe hârtie
Opt ani de așteptare pentru decizia CEDO
Leonard Zăicescu a împlinit, săptămâna trecută, 98 de ani. Anul trecut, se făcuseră opt ani de când aștepta decizia Curții Europene a Drepturilor Omului. Ana Fălticineanu, cealaltă supraviețuire implicată în demers, se stinsese din viață în urmă cu trei ani, așteptând.
În Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, Leonard Zăicescu și-a pierdut aproape întrega familie. El însuși a fost la un pas de moarte, în trenul Iași-Podu Iloaiei. Avea doar 14 ani. Supraviețuitorul și-a rememorat experiența dureroasă în cartea „Cu trenul expres spre moarte”.
Anul trecut, în conferința de presă organizată după anunțarea deciziei CEDO, Leonard Zăicescu spunea: „Reabilitarea celor doi criminali de război o consider o blasfemie odioasă, perversă și cinică la adresa tuturor celor care au pierit în Pogromul de la Iași și celor care au supraviețuit. Puteți socoti și dumneavoastră - sunt opt ani de când a fost inițiat acest demers - CEDO era singura speranță ca să se rezolve ceva.
În ceea ce privește decizia, aș vrea să mă refer la titlul care a apărut într-o publicație ieșeană și care suna cam așa: „Un supraviețuitor a învins România”. Mie mi se pare absolut contraproductiv un asemenea titlu, pentru că noi nu am acționat împotriva României, asta a fost calea, nu am avut altă posibilitate, noi am luptat împotriva reabilitării criminalilor de război.
Consider că este un succes istoric, o decizie istorică pentru că, după câte știu eu, prin această decizie, este pentru prima dată când problema Pogromului de la Iași este introdusă în fluxul media internațional și este pentru prima dată când apare o asemenea confirmare la asemenea nivel - la nivelul CEDO - care confirmă tragedia de la Iași. După părerea mea, antisemitismul a existat tot timpul, doar cu un scurt repaos, e o adevărată povară pentru mine să povestesc pentru că, repovestind, retrăiesc aceleași nenorociri”.
CEDO: Cum a dat România vina doar pe Germania în organizarea și executarea Holocaustului, contrar tuturor dovezilor istorice
Cazul judecat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pornit de la achitarea, la finele anilor 1990, a doi criminali de război, lt. col. Radu Dinulescu, șeful Secției a II-a a Marelui Stat-Major Român, și col. Gheorghe Petrescu, aflat sub comanda lui Radu Dinulescu. Cei doi au fost condamnați în anii '50, pentru organizarea și executarea Pogromului de la Iași și a deportărilor din Basarabia și Bucovina.
„Examinând deciziile de achitare din 1998 și 1999 în contextul definiției acceptate internațional privind negarea și distorsionarea Holocaustului, CEDO observă că ipotezele susținute de Curtea Supremă de Justiție a României (că doar trupele germane de pe teritoriul României au acționat împotriva evreilor și că R.D. doar a urmat ordinele date de un superior) sunt scuze sau eforturi de negare a responsabilității sau de aruncare a vinei pe o altă națiune pentru Holocaust, contrar tuturor dovezilor istorice”, notează CEDO, în hotărârea citată.
Curtea a mai notat în decizie și cum cele două achitări, realizate prin recursuri în anulare, au fost efectuate în secret, fără a informa supraviețuitorii Holocaustului și fără ca aceștia să fie audiați în procese. Despre achitări s-a aflat public abia în anul 2016, când cercetătorii de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” au descoperit în arhive date despre cei doi militari.
Citiți pe aceeași temă și: Proiect eșuat al României: Muzeul Holocaustului așteaptă, de ani de zile, amenajarea într-o clădire devastată
FOTO PRINCIPALĂ: Leonard Zăicescu, alături de Alexandru Florian, directorul Institutului pentru Studierea Holocaustului, la împlinirea vârstei de 98 de ani. Sursă: Facebook Institutul „Elie Wiesel”
