REPORTAJ-ANALIZA
De mii de ani, oamenii se reunesc în grupuri mici pentru a mânca împreună. De ce este important acest lucru? Și de ce continuăm tradiția?
Este un ritual la fel de vechi ca istoria: ne place să ne adunăm la o masă copioasă. Cinele în oraș cu prietenii, dineurile, întâlnirile de sărbători cu familia. A lua masa în comun este ceva atât de obișnuit, încât ne scapă tocmai „vraja” acestui model cultural răspândit universal.
Panica față de declinul cinelor în familie, de exemplu, apare adesea în paginile ziarelor. Există unele dovezi care arată că această îngrijorare nu este o tendință modernă, ci dăinuie de cel puțin o sută de ani.
Împărțirea hranei este un comportament care datează probabil dinainte de originea speciei noastre, deoarece cimpanzeii și bonobo, două dintre cele mai apropiate „rude” printre primatele noastre, împart de asemenea hrana cu grupurile lor sociale, au observat biologii, potrivit BBC.
Dar a oferi mâncare celor apropiați nu este același lucru cu a lua masa împreună, subliniază sociologul Nicklas Neuman de la Universitatea Uppsala din Suedia. „Poți distribui mâncarea ca un obiect fără să stai jos și să mănânci efectiv cu alții”, spune el. Oamenii par să fi adăugat o serie de straturi sociale complexe acestui act.
Sistemul de endorfine
Prima cină comună probabil a avut loc în jurul unui foc de tabără. Nimeni nu știe cu certitudine când oamenii sau strămoșii lor au învățat să gătească. Estimările variază foarte mult, cea mai veche dată sugerată fiind acum 1,8 milioane de ani.
Odată așezați în jurul unui foc, un far cald în întuneric, cu papilele excitate de gustul hranei, nu este greu de imaginat cum mâncarea a dat naștere unei oportunități de aur pentru crearea de legături sociale.
Oricare ar fi detaliile originilor sale, luatul mesei împreună a contribuit semnificativ la starea de bine, a constatat Robin Dunbar, antropolog la Universitatea Oxford din Regatul Unit, într-un studiu din 2017, în care a întrebat persoane Marea Britanie cât de des iau masa cu alții.
Mâncatul frecvent alături de alte persoane a fost corelat cu un nivel mai ridicat de satisfacție în viață și cu existența mai multor prieteni pe care se pot baza pentru sprijin.
O analiză statistică realizată de Dunbar a sugerat că mesele împreună au generat efectele sociale, mai degrabă decât să fie rezultatul acestora.
„Mâncatul declanșează sistemul de endorfine al creierului, principalul substrat farmacologic al relațiilor de prietenie la primate și la oameni”, a explicat Dunbar pentru BBC. „Mâncatul în grup amplifică efectul endorfinelor în același mod în care o face joggingul în grup. Acest lucru se datorează faptului că activitatea sincronizată crește de două ori producția de endorfine”.
Consumarea aceluiași aliment în același timp cu altcineva contribuie la întărirea sentimentului de încredere reciprocă, au aflat jurnaliștii Cynthia Graeber și Nicola Twiley când au investigat acest detaliu în cadrul podcast-ului Gastropod. Ayelet Fishbach de la Booth School of Business a Universității din Chicago, pe care au intervievat-o, a constatat că, în cadrul unei simulări de investiții, oamenii dădeau mai mulți bani unei persoane alături de care consumaseră anterior același tip de bomboană.
De asemenea, persoanele care au mâncat aceleași dulciuri au ajuns mai repede, într-o negociere, la un final constructiv decât persoanele care nu au consumat aceleași dulciuri.
Control și dominare
Fishbach sugerează că aceasta este un fel de relicvă a unei epoci anterioare, când gusturile similare în materie de mâncare ar fi putut fi un indicator mai clar al valorilor comune decât în prezent.
Dar a mânca împreună nu este un act simplu și constant pozitiv. Sărbătorile, mesele la care se împarte o cantitate exagerată de mâncare, pot deveni coregrafii ale supunerii și controlului.
De pildă, tradiția recoltei, în cadrul căreia un latifundiar oferă un prânz domnesc muncitorilor săi, sau o petrecere de birou în cadrul căreia generozitatea sau lipsa de generozitate a unui angajator este analizată de participanți. Și mesele de familie obișnuite, oricât de lăudate ar fi, nu sunt neapărat lipsite de fricțiuni.
„Dacă îi întrebați, oamenii vor spune că le place să ia masa împreună cu prietenii și cei dragi. Dar poate fi, de asemenea, o experiență oribilă să mănânci împreună cu cei dragi”, spune Neuman.
„Este și un loc pentru control și dominare”. Mesele în care cineva îți critică la foc automat deciziile sau greutatea „demolează” starea de bine.
Sursă foto: Giuseppe Elio Cammarata/ Shutterstock.com
