REPORTAJ-ANALIZA
România se menține pe primele poziții în topul european al țărilor cu cel mai mare consum de antibiotice, iar administrarea irațională a acestora duce la creșterea rezistenței microbiene și, astfel, oamenii riscă să rămână fără protecție în fața bolilor grave. TVR.ro le propune cititorilor un dosar în patru părți despre consumul de antibiotice - de ce nu ar trebuie să le luăm niciodată în lipsa recomandării unui medic, care sunt bolile în care se administrează greșit antibiotice și ce pericole sunt atunci când înghițim irațional medicamente puternice. Explicațiile ne-au fost oferite de dr. Sandra Alexiu, medic primar de medicina familiei, și conf. univ. dr. Gabriel Popescu, șef de secție la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Cei doi medici fac parte din comitetul tehnic privind controlul rezistenței la antimicrobiene și a infecțiilor asociate asistenței medicale, din cadrul Societății Române de Microbiologie.
Peste 39 milioane de oameni riscă să moară până în 2050 din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice, arată o cercetare publicată în această toamnă în revista medicală „The Lancet”. Dezvoltarea bacteriilor multirezistente este și o consecință a administrării iraționale a antibioticelor, o practică la care România este campioană.
Estimativ, trei la sută dintre români înghit antibiotice în fiecare zi, iar, la nivel european, țara noastră se află în primele cinci state cu cel mai mare consum, cu peste 70 la sută peste media europeană. Datele apar în nota de fundamentare la „Strategia pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România - 2023-2030”, adoptată de țara noastră la finele anului trecut.
„Antibioticele au reprezentat un progres medical major, care a permis salvarea a milioane de vieți și reducerea sechelelor și duratei de evoluție a infecțiilor la miliarde de pacienți, în ultimii 75 de ani. Din păcate, administrarea acestora, chiar și corectă, poate produce reacții adverse, toxicitate și microorganisme rezistente. Utilizarea nejudicioasă a antibioticelor agravează aceste efecte nedorite, ducând în final la tratamente eșuate și decesul pacienților.
Studiul de Prevalență de Moment European efectuat în perioada 2022-2023 plasează România pe locul 11 din 31 de țări participante, având o prevalență de pacienți cu antibiotic administrat de 42,9 la sută. Din păcate, un procent mare dintre acestea este reprezentat de antibioticele cu spectru larg, care au un risc crescut de a provoca rezistență microbiană”, explică Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), într-un răspuns pentru tvr.ro.
Cu alte cuvinte, luăm multe antibiotice foarte puternice, care, în timp, ne fac să dezvoltăm bacterii multirezistente, care provoacă boli care cu greu pot fi tratate.
Sursă: Raport CARMIAAM-ROM 2022, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Cantitatea de antibiotice utilizată este exprimată în DDD (defined daily dose)/1000 locuitori/zi.
„In many cases, the preferred antibiotic is no antibiotic” („În multe cazuri, este de preferat să nu administrăm nici un antibiotic”) este titlul unui pliant pe care medicii din Irlanda îl au pe birourile din cabinete.
Pliantul este un grafic care prezintă, în ordinea culorilor semaforului, ce grupe de antibiotice ar trebui administrate și în ce situații și care sunt antibioticele care ar trebui evitate în prima linie de tratament, explică, pentru tvr.ro, dr. Sandra Alexiu, medic primar de medicina familiei, președinta Asociației de Medicină de Familie București-Ilfov și membră de onoare a Societății Române de Microbiologie. Ea este autoarea mai multor cursuri adresate medicilor, despre administrarea corectă a antibioticelor.
Afișul cu administrarea antibioticelor, după care se ghidează medicii din Irlanda. Sursă: Health Service Executive
„AWARE este un semafor pentru antibiotice - pe verde, galben și roșu. Pe verde le poți folosi curent, pe galben trebuie să rămână cele în rezervă – le folosesti doar dacă primele nu au mers și doar pentru anumite boli, iar pe cele pe roșu nu te atingi, sunt în mod specific pentru anumite lucruri unde s-a dovedit că merg bine.
Un exemplu este kanamicina. Pe vremuri, când nu aveam antibiotice, dădeam la infecții. S-a constatat că merge foarte bine în tuberculoză și a fost scoasă de peste tot și folosită doar în tuberculoză. Astăzi, până și augumentinul (amoxicilină și acid clavulanic), de care ne agățăm pentru orice, el este pe galben. Avem o foarte mare problemă cu înțelegerea fenomenului. Noi nu avem asta reglementat.
De cele pe galben și roșu nu te atingi în tot ce înseamnă asistența în medicina primară – nici în cabinetele medicilor de medicină de familie, nici în camerele de gardă. Trebuie să ai restricții foarte serioase, amenzi foarte mari, rețete speciale, urmărire ca la antidrog. Ai nevoie de restricții foarte serioase, ca să încerci să stăpânești acest fenomen”, explică dr. Sandra Alexiu, în interviul acordat tvr.ro.
Schema AWARE, după care Organizația Mondială a Sănătății clasifică antibioticele. Sursă imagine: aware.essentialmeds.org
__________
OFICIAL. Utilizare frecventă nejustificată de antibiotice și rată ridicată de transmitere a germenilor rezistenți în spitalele din România
Redăm observațiile din Nota de fundamentare la „Strategia pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România - 2023-2030”:
„Antibioticele au reprezentat un progres medical major, care a permis salvarea a milioane de vieți și reducerea sechelelor și duratei de evoluție a infecțiilor la miliarde de pacienți în ultimii 75 de ani. Din păcate, utilizarea antibioticelor are ca efect nedorit inevitabil creșterea rezistenței microbiene față de acestea; este limitată astfel eficiența antibioticelor existente, situație cu atât mai frustrantă cu cât în aproximativ 50% din cazuri nu există o justificare medicală pentru a le utiliza, conform OMS.
Pe măsură ce a crescut consumul de antibiotice (cu aproximativ 40% la nivel global doar între anii 2000 și 2010), au fost identificați germeni multirezistenți și chiar complet rezistenți la antibiotice, în primul rând în mediu spitalicesc.
Situația din România este îngrijorătoare; avem o cunoaștere limitată a dimensiunilor sale în țara noastră, datele disponibile indică un nivel crescut al acestei rezistențe și au fost parcurși prea puțini pași (inclusiv în comparație cu celelalte state europene) către controlul rezistenței microbiene.
Perioada actuală poate fi caracterizată prin:
• Nivel ridicat al consumului de antibiotice (între primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană; ceva mai mult de 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi);
• Utilizarea frecventă nejustificată de antibiotice; sunt utilizate în exces antibiotice de rezervă– cu spectru ultralarg;
• Rezistența bacteriană: datele existente (primele locuri în Europa la germeni importanți în infecții asociate asistenței medicale și comunitare: MRSA, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli)
• Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) reprezintă o categorie importantă, prin faptul că sunt produse mult mai frecvent de germeni multirezistenți și de aceea necesită uneori tratamente antibiotice de rezervă; problemele majore existente sunt: subraportarea majoră, măsuri insuficiente de control al acestor infecții (afirmație care poate fi susținută prin evoluția emergentă și endemicizarea infecțiilor cu Clostridium difficile în spitalele din România).
Consumul de antibiotice în România vs. UE. Sursă: Raport CARMIAAM-ROM 2022, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP)
Explicațiile acestei evoluții în România țin de ambii factori anterior amintiți:
• Folosire excesivă și incorectă a antibioticelor:
• Rată ridicată de transmitere interumană a germenilor rezistenți în spitale.
În mediul spitalicesc, acolo unde se folosesc mai frecvent antibiotice, inclusiv de rezervă, și există o circulație mai frecventă de germeni cu rezistență sporită la aceste antibiotice, pacienții internați pentru îngrijirea diverselor afecțiuni (unele care afectează imunitatea antiinfecțioasă) pot dezvolta o infecție asociată asistenței medicale, uneori cu potențial evolutiv sever.
Impactul asupra societății privind rezistența la antimicrobiene, atât material, cât și pierderea de vieți omenești este imposibil de evaluat cu precizie, însă mai multe date obținute în diverse regiuni în ultimii ani susțin costurile ridicate determinate de rezistența microbiană:
- aproximativ 25.000 decese și costuri de 1,5 miliarde euro anual în statele membre ale Uniunii Europene (estimare ECDC din 2009);
- SUA: anual, cel puțin două milioane de infecții cu germeni rezistenți la antibiotice, care determină mai mult de 23.000 de decese (CDC, 2013);
- cel puțin 700.000 de decese determinate de infecții cu germeni rezistenți la antibiotice;
- o estimare de 480.000 de noi cazuri de tuberculoză cu germeni rezistenți (OMS, 2013)”.
Sistemul AWARE înseamnă:
- „Acces” - antibioticele de preferat, pentru că prezintă riscuri minime de agravare a problemelor de rezistență bacteriană. În România, în 2022, consumul antibioticelor din grupa „acces” a fost 50,27% din consumul total clasificabil (ținta Organizației Mondiale a Sănătții era de 60 la sută).
- „Watch” - antibioticele de rezervă. În România, în 2022, consumul antibioticelor de rezervă a fost de 49,52% din consumul total.
- „Reserve” - antibioticele de salvare. În România, în 2022, consumul antibioticelor din grupa „Reserve” a fost de 0,21% din consumul total.
Despre sistemul AWARE puteți citi și pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății, aici.
__________
De ce luăm antibiotice „după ureche”
19 la sută dintre români recunoșteau, în 2022, că își administrează antibiotice fără să treacă înainte pe la medic (față de 8 la sută media europeană), potrivit datelor celui mai recent eurobarometru privind rezistența antimicrobiană.
Lipsa educației medicale este primul motiv pentru consumul irațional de antibiotice, arată dr. Alexiu. La ea se adaugă metehne precum adunarea unor stocuri de antibiotice, din care oamenii iau îndată ce consideră că au nevoie, reclamele care îi încurajează să nu treacă pe la doctor, frica de mers la spital, de injecții, de cozi sau de mită.
Dr. Sandra Alexiu. Sursa: Autor- Cristian Nistor/ Agerpres Foto. Credit foto - Agerpres Foto
„Educația medicală a populației din România este foarte scăzută față de alte țări, pentru că nu este un obiectiv de stat, nu există ore dedicate în școală și ceea ce există este înlocuit cu altceva care pare mai important”, explică medicul Sandra Alexiu, în interviul pentru tvr.ro.
Mulți oameni își iau antibiotice ca să aibă în stoc – „și ideea de stoc este o moștenire greu de combătut. Pe de altă parte, este o foarte mare problemă relația (pacienților, n.r.) cu reclamele de la televiziuni și din online. Există extrem de multe reclame la medicamente, e adevărat că e vorba de suplimente, dar sunt atât de multe și sunt făcute încât să nu încurajeze prezentarea la medic. Te duci, ți le iei, e simplu, nimeni nu îți cere nici un fel de informații, nimeni nu te întreabă de ce le iei sau pentru ce iei, ți s-a părut ție că ai nevoie. Asta și apelarea la « Academia Google» pentru orice, care te face să te crezi specialist în medicină și să te autotratezi, din motive care țin de frica de prezentare la medic, frica de injecții, vaccinuri, alimentate cu diverse teorii conspiraționiste, ideea că medicamentele și medicina costă bani și șpăgile sunt mari și nu se poate fără șpagă, ideea că e aglomerație și nu am timp, trebuie să rezolv repede, caut pe Google și rezolv singur.
Astea sunt niște racile, niște bariere pe care societatea românească le va avea încă multă vreme de acum încolo și sunt alimentate și de adevăruri: e adevărat că e aglomerat, pentru că medicii sunt din ce în ce mai puțini. Noi am intrat în reformă ca medici de familie cu 13.000 și ceva și acum suntem 9.200 în România, diferența sunt medicii care au plecat să caute condiții mai bune pentru a-și exercita profesia. La fel se întâmplă și cu medicii de alte specialități. Oamenii nu își mai iau specialități pe care altădată era bătaie, pentru că sunt consumatoare de timp, de nervi, de viață, se moare în gardă de burnout și oamenii nu mai vor să fie medici”, punctează dr. Alexiu.
Cele mai frecvente boli în care oamenii iau antibiotice, deși nu ar trebui
63 la sută dintre români considerau, în 2022, că antibioticele sunt eficiente în cazul unei răceli, iar 68 la sută nu au făcut niciodată un test de laborator să vadă dacă este cu adevărat necesar antibioticul, înainte să înceapă tratamentul, arată eurobarometrul despre rezistența antimicrobiană, citat anterior.
Eurobarometru privind rezistența antimicrobiană. Sursa: europa.eu
Cel mai des, românii apelează greșit la antibiotice pentru răceli (în special la copii), pentru orice afecțiune care debutează cu febră, când au dureri de dinți și când se confruntă cu infecții urinare.
„Adulții, când fac febră, se gândesc că au gripă, COVID, răceală, nu se reped la antibiotice, dar la un copil cu febră, părinții se reped la antibiotice. Este o diferență uriașă de percepție, deși infecțiile sunt la fel. Infecțiile urinare, foarte multe cistite, mai ales hemoragice; majoritatea cistitelor hemoragice sunt virale, se închid în două zile, doar cu băi de șezut în apă caldă și antiinflamatoare. Infecțiile urinare joase, durerile de dinți și răcelile la copii sunt cele mai frecvente situații în care se cer antibiotice”, explică dr. Sandra Alexiu, care atrage atenția că, în mod normal, antibioticul „nu se dă la cerere. În general, în medicină, nimic nu este la cerere. Dacă este la cerere, te duci la privat”.
Medicul mai arată că „frica de febră vine dintr-o lipsă de educație și vine din ideea că febra este ceva rău, care trebuie imediat tratat și scăzut. Lucrurile trebuie nuanțate: frica de febră stă la baza uneia dintre teoriile care au fost folosite și de campaniile împotriva vaccinării - febra ca reacție adversă, febra ca semn al infecției.
Febra este un mecanism pe care organismul îl are ca pe o alertă, când ai febră se întâmplă ceva, nu doar îți spune tie că există undeva o inflamație, dar îi spune și sistemului imunitar că trebuie să se pregătească și îi pune hainele de urgență, îl pune în gardă, e ca o armată care se ridică și pleacă la luptă, datorită acestui semn care apare. De asta nu e întotdeauna înțelept să o scazi imediat. Sunt părinți care se sperie la 37 cu 2 și încep cu medicamentele, în timp ce există niște limite de la care medicii tratează febra. Frica de febră care semnalează o inflamație duce la excesul de antibiotic, pentru că există această credință profundă că febra se tratează cu antibiotic, ceea ce este profund eronat.
Cele mai mari probleme din copilărie le avem cu bolile produse de virusuri și care dau febră foarte mare și, în momentul în care vii cu antibiotic nu numai că nu faci nimic, adică nu schimbă cursul bolii, dar există și efecte rele – efecte secundare, că există complicații când iei antibiotice când nu trebuie – pe care probabil toți le știu, asta duce la selecționare și la organisme rezistente.
În momentul în care tu dai antibiotice la o boală unde nu ai nevoie de așa ceva, antibioticele își fac treaba, omoară niște microbi care altfel ar fi putut fi omorâți de către sistemul nostru imunitar, iar cei care rămân ar putea deveni mai rezistenți împotriva acestor infecții”, explică medicul Sandra Alexiu, în dialogul cu tvr.ro.
Sursă foto principală: Shutterstock / Photo Contributor - Kmpzzz
