Summitul privind inteligența artificială de la Paris, din această lună, are loc într-un moment critic al dezvoltării IA.
Întrebarea nu este dacă Europa poate concura cu China și Statele Unite într-o cursă a înarmării IA, ci dacă europenii pot fi pionierii unei abordări diferite, una care pune valoarea publică în centrul dezvoltării tehnologice și al guvernanței, crede Mariana Mazzucato, profesoară de economie inovației la University College London.
„Obiectivul este să ne îndepărtăm de feudalismul digital, un termen despre care am scris în 2019 pentru a descrie modelul de extragere a rentei folosit de platformele digitale dominante”, notează experta într-o analiză Project Syndicate.
IA nu este doar un alt sector. Este o tehnologie cu scop general care va modela toate sectoarele economiei. „Aceasta înseamnă că ar putea fie să creeze o valoare extraordinară, fie să provoace daune grave. Deși mulți comentatori vorbesc despre IA ca și cum ar fi o tehnologie neutră, acest lucru subestimează puterea sa economică fundamentală”, atrage atenția Mariana Mazzucato.
Chiar dacă inteligența artificială „ar putea fi construită gratuit”, tot sunt necesare alimentarea și implementarea, „ceea ce necesită acces la platformele de cloud computing ale gatekeeper-ului - cum ar fi Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud.”
Adevărata întrebare
Această dependență, scrie Mazzucato, „face ca orientarea dezvoltării tehnologiei către binele comun să fie mai urgentă ca niciodată”. Adevărata întrebare nu este dacă să reglementăm IA, ci cum să modelăm piețele pentru inovarea IA. „În loc să reglementăm sau să impozităm sectorul abia după consumarea faptei, trebuie să creăm un ecosistem de inovare descentralizat care să servească binele public”.
Istoria inovării tehnologice ne arată care este miza, notează profesoara Mazzucato.
„După cum am susținut în cartea mea The Entrepreneurial State, multe dintre tehnologiile pe care le folosim zilnic au apărut ca urmare a investițiilor publice colective. Ce ar fi Google fără internetul finanțat de DARPA? Ce ar fi Uber fără GPS-ul finanțat de Marina SUA? Ce ar fi Apple fără tehnologia touchscreen finanțată de CIA?”, se întreabă Mazzucato.
Companiile care au profitat de pe urma acestor investiții publice – sustragându-se adesea de la plata impozitelor - se folosesc acum „de chiriile lor excesive pentru a stoarce talente chiar din instituțiile publice care le-au făcut posibil succesul.” Acest „parazitism”, subliniază experta, este cel mai bine ilustrat de „Departamentul de eficiență guvernamentală” (DOGE) al lui Elon Musk, „care susține reducerea programelor de finanțare guvernamentală care au permis companiei Tesla să beneficieze de subvenții guvernamentale în valoare de 4,9 miliarde de dolari.”
Reglementarea noilor tehnologii în interesul public este deja dificilă. Statul a fost deja lipsit de expertiză, „din cauza salariilor mai mari din sectorul privat și a deceniilor de externalizare către consultanți privați (ceea ce Rosie Collington și cu mine numim Marea Escrocherie)”.
Ce se întâmplă atunci când majoritatea cunoștințelor tehnice se concentrează în doar cinci companii private? Mariana Mazzucato răspunde: „În loc să așteptăm să aflăm, trebuie să intervenim acum pentru a reglementa inteligența artificială într-un mod dinamic și adaptabil, câtă vreme stiva tehnologică a inteligenței artificiale și diferitele mecanisme de monetizare sunt încă în dezvoltare.”
„Renta algoritmică”
Într-un proiect de cercetare recent la Institutul UCL pentru inovare, Mazzucato și colegii săi au analizat feudalismul digital și necesitatea de-a face diferența între crearea și extragerea de valoare din IA. În acest sens, experta folosește conceptul de „rentă algoritmică”.
Mai precis: „Am arătat că platforme precum Facebook și Google au evoluat în moduri care se concentrează pe «rentele de atenție». Pe măsură ce experiența utilizatorilor este manipulată pentru a maximiza profitul, feed-urile acestora sunt înțesate cu reclame și conținut «recomandat» care creează dependență. Derularea infinită, notificările non-stop și algoritmii concepuți pentru a maximiza «implicarea» prin afișarea de conținut dăunător și activități la limita ilegalității au devenit o regulă. Sistemele de inteligență artificială ar putea urma aceeași cale extractivă și ar putea amplifica acest comportament de căutare a rentei, de exemplu prin solicitarea unei plăți pentru accesul la informații esențiale, la confidențialitatea datelor, la siguranța online, la libertatea de-a face publicitate sau la listarea de bază a propriei întreprinderi mici în căutările globale de informații.”
Deoarece platformele își ascund în prezent algoritmii și mecanismele de alocare a atenției (sursele „rentei algoritmice a atenției”), soluția pentru reglementarea sectorului, ca și în cazul combaterii schimbărilor climatice, „este de a-i obliga pe deținătorii porților digitale să dezvăluie modul în care sunt utilizați algoritmii lor. Aceste informații ar trebui apoi integrate în standardele de raportare pentru toate platformele digitale”, consideră Mariana Mazzucato.
În mod similar, dezvoltatorii de inteligență artificială, precum OpenAI și Anthropic, ascund, printre altele, sursele datelor lor de formare, barierele plasate în modelele lor, modul în care își aplică termenii de serviciu, prejudiciile produse în aval de produsele lor (cum ar fi dependența și accesul minorilor) și măsura în care platformele lor sunt utilizate pentru monetizarea prin publicitate direcționată.
„Din fericire, evoluțiile recente sugerează că sunt posibile căi alternative. DeepSeek, compania chineză de inteligență artificială care a provocat o scurtă cădere a multor acțiuni tehnologice americane la sfârșitul lunii ianuarie, pare să fi demonstrat că se pot obține performanțe comparabile cu o putere de calcul și un consum de energie semnificativ mai mici. Ar putea o abordare mai eficientă a dezvoltării inteligenței artificiale să contribuie la spargerea dominației pe care marile companii de cloud computing au obținut-o prin controlul pe care îl exercită asupra unor vaste resurse de calcul?”, mai scrie Mazzucato în analiza sa.
Deși este prea devreme pentru a spune dacă descoperirea DeepSeek va conduce la o restructurare a pieței, „aceasta ne reamintește că inovarea la nivel de software rămâne atât fezabilă, cât și necesară pentru a aborda impactul IA asupra mediului.”
Inteligența artificială ne poate îmbunătăți viața în multe feluri, de la îmbunătățirea producției de alimente până la creșterea rezistenței la dezastrele naturale. Liderii europeni consideră că IA este esențială pentru relansarea productivității europene.
„Însă, dacă nu abordează natura feudalismului digital, comportamentul extractiv care stă la baza dezvoltării modelului IA și lipsa actuală de capacitate de reglementare în sectorul public, orice încercare de-a declanșa o creștere mai robustă și durabilă se va prăbuși în hăul unor noi inegalități. O posibilă cale de urmat este «EuroStack», o inițiativă independentă de infrastructură digitală care include cloud computing, cipuri avansate, inteligență artificială și date, toate guvernate ca bunuri publice și nu prin întreprinderi monopoliste”, recomandă profesoara Mazzucato.
Nu este vorba despre a alege între inovare și reglementare, nici despre gestionarea dezvoltării tehnologice de sus în jos, spune experta. „Este vorba despre crearea de stimulente și condiții care să orienteze piețele către obținerea rezultatelor pe care ni le dorim ca societate. Trebuie să revendicăm inteligența artificială astfel încât aceasta să ofere valoare publică, în loc să devină o altă mașină de extragere a rentei”, conchide Mariana Mazzucato.
Sursă foto: Robert Way / Shutterstock.com