După ce s-a drogat cu ciuperci halucinogene, Christian Angermayer a realizat că misiunea sa în viață este aceea de-a ajuta specia umană să se îmbunătățească anatomic. După ce a trecut prin „poarta către Dumnezeu” deschisă de drogurile psihedelice, miliardarul german din domeniul tehnologiei dorește acum să îndrume restul omenirii în aceeași direcție.
În prezent, fondul său de investiții nu numai că susține utilizarea unor astfel de medicamente ca tratament pentru problemele de sănătate mintală, ci „împinge limitele pentru ameliorarea umană în general”, adică tratamente pentru a face oamenii mai puternici, mai inteligenți și mai longevivi. El a donat, de asemenea, 101 milioane de dolari (ca parte a unui premiu destinat descoperirilor științifice care încetinesc îmbătrânirea) și contribuie la înființarea unei competiții numite Enhanced Games, în cadrul căreia sportivii pot câștiga 1 milion de dolari pentru doborârea unor recorduri mondiale prin utilizarea unor tipuri de dopaj care, în mod normal, i-ar descalifica.
Unii ar putea considera toate acestea sunt iluzorii, dar Angermayer este departe de-a fi singurul care crede cu ardoare în ele. Conform firmei de consultanță Imarc, îmbunătățirea calității vieții umane, de la dispozitive portabile care monitorizează starea de sănătate la implanturi neuronale menite să înfrângă paralizia, reprezintă deja o industrie în valoare de 125 de miliarde de dolari și crește cu peste 10% pe an. În prima jumătate a anului trecut, firmele care încearcă să crească longevitatea, doar un element al îmbunătățirii, au atras aproape 5 miliarde de dolari în capital de risc, se arată într-o analiză realizată de The Economist. Personalități din domeniul tehnologiei precum Peter Thiel, cofondator al PayPal și Palantir, și Sam Altman, șeful OpenAI, investesc bani grei în ideea că trupul uman poate fi îmbunătățit.
Investitorii nu sunt entuziasmați doar de viziunea unui viitor în care îmbătrânirea este ținută la distanță, iar performanțele olimpice sunt ceva la ordinea zilei. Aceștia sunt stimulați și de sentimentul că actualii lideri americani sunt deschiși la acest tip de tehno-utopianism și ar putea contribui la promovarea acestuia. Luna trecută, Donald Trump Jr, fiul cel mare al președintelui american, s-a alăturat lui Angermayer și Thiel în calitate de investitor în Enhanced Games. Mai tânărul Trump a explicat că această competiție întruchipează „excelența, inovarea și dominația americană pe scena mondială, adică ceea ce reprezintă mișcarea MAGA”. Ar putea combinația de investitori entuziaști și încurajări oficiale să deschidă calea către tratamente care redefinesc capacitatea minții și a corpului uman?
Neobișnuit sau nebunie?
Oamenii au încercat întotdeauna să depășească limitele impuse de biologie: hainele și ochelarii, ca să nu mai vorbim de stimulatoarele cardiace și chirurgia plastică, sunt toate forme de îmbunătățire anatomică. Cu toate acestea, ideea de-a face umanitatea mai bună trezește amintiri legate de eugenie. Evangheliștii acestei industrii pot părea un pic nebuni. Elon Musk, care, pe lângă companii mai cunoscute precum Tesla, a fondat și-o firmă de implanturi cerebrale numită Neuralink, vorbește despre acordarea de „superputeri” oamenilor. Bryan Johnson, un miliardar din tehnologie în vârstă de 47 de ani, crede că regimul său special de sănătate i-ar putea permite să devină nemuritor, scrie The Economist.
Evident, astfel de discuții fac abstracție de nenumăratele incertitudini științifice, obstacole de reglementare și dileme morale. Susținătorii înverșunați ai îmbunătățirii sănătății îmbrățișează trei mari categorii de tratamente: suplimentele, terapiile genice și implanturile neuronale.
Suplimentele pentru sănătate reprezintă o industrie în sine, cu vânzări anuale de 485 de miliarde de dolari. În plus, amelioratorii folosesc și unele medicamente eliberate pe bază de rețetă în moduri pe care producătorii nu le recomandă. Extracte din plante precum ginseng, ginkgo și coamă de leu (un tip de ciupercă) sunt administrate pentru ascuțirea minții, la fel ca Adderall, un medicament pentru hiperactivitate care conține amfetamine, foarte apreciat de studenții privați de somn. Nicotinamida mononucleotidă, spermidina, fosfatul de creatină și, în cazul bărbaților, testosteronul sunt toate utilizate în speranța de-a întârzia îmbătrânirea sau de-a îmbunătăți performanțele mentale sau fizice.
Există, de obicei, o teorie științifică în spatele acestor tipuri de tratamente, dar, tot de obicei, nu există și dovezile riguroase necesare pentru a obține aprobarea unui medicament pe bază de rețetă. Este posibil ca substanța chimică în cauză să fi dat rezultate pozitive în cercetările pe animale (adesea șoareci), dar fără a fi testată și pe oameni. Sau poate fi destinată tratării unor afecțiuni specifice la oameni, dar nu a fost evaluată în scopul pentru care este utilizată de către amelioratori.
Să luăm, de exemplu, testosteronul, care este prescris în mod obișnuit pentru a stimula energia și libidoul și pentru a reduce anxietatea la bărbații ale căror organisme nu produc suficient testosteron. Robert Kennedy, noul ministru american al sănătății, ia testosteron nu pentru a depăși o deficiență, ci ca parte a unui „protocol anti-îmbătrânire”. Hormonul nu a fost testat în acest scop în cadrul unor studii clinice, astfel încât este greu de spus dacă va avea efectele sperate de Kennedy – sau dacă utilizarea sa în acest mod poate fi riscantă.
Lipsa datelor nu este întâmplătoare. Cercetarea medicală s-a axat, într-o foarte mare măsură, pe tratarea afecțiunilor debilitante, mai degrabă decât pe îmbunătățirea capacităților persoanelor deja sănătoase. Autoritățile de reglementare au dezvoltat sisteme pentru a testa dacă medicamentele previn sau ameliorează afecțiunile cunoscute, dar acestea nu sunt, de obicei, adecvate pentru a evalua dacă un tratament are un efect pozitiv asupra celor care sunt deja sănătoși. În plus, subliniază The Economist, substanțele naturale nu pot fi patentate, astfel încât firmele farmaceutice nu sunt prea motivate să investească bani în cercetarea efectelor acestora.
Rămâne ca oameni precum Johnson să facă cercetări pe propria piele. El se descrie drept un „atlet al întineririi” și „sparge” 2 milioane de dolari pe an pe un regim supravegheat de o echipă de oameni de știință. În fiecare zi se trezește în jurul orei 5 dimineața, ia 100 de pastile (un amestec de suplimente și medicamente eliberate pe bază de rețetă), face exerciții fizice timp de o oră sau mai mult și urmează o dietă vegană cu calorii controlate. Nu mănâncă după ora 11.00 și se culcă până la 20.30. Doarme singur, pentru o odihnă mai bună.
Aceasta este partea convențională a experimentelor de sănătate ale lui Johnson. Acesta a declarat recent că și-a înlocuit toată plasma (partea lichidă a sângelui) cu o soluție dintr-o proteină numită albumină. A primit o transfuzie de sânge de la fiul său după ce cercetările pe șoareci au sugerat că aceasta ar putea avea un efect de întinerire. Intenția sa este de-a minimiza semnele biologice ale îmbătrânirii, deși acest lucru este dificil, deoarece nu există un consens științific în legătură cu acestea. El, de exemplu, pare să acorde o mare importanță duratei erecțiilor sale nocturne, ceea ce nu este o măsură general acceptată.
Terapia genică
Charles Brenner, un biochimist de la City of Hope, un centru american de cercetare medicală, a sugerat că „polifarmaceutica” lui Johnson este probabil dăunătoare și a respins dorința sa de imortalitate ca fiind „delirantă”. În lipsa unor teste clinice adecvate ale diverselor sale tratamente, este imposibil să judecăm cu certitudine. Acesta este motivul pentru care lumea upgrade-urilor anatomice este încântată de un studiu numit TAME, primul studiu clinic care vizează în mod specific îmbătrânirea și care a fost aprobat de Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA).
TAME va testa dacă metforminul, un medicament pentru tratarea diabetului, poate, de asemenea, prelungi durata de viață a oamenilor. Întrucât efectuarea unui studiu pe o perioadă de 80 sau 90 de ani ar fi lipsită de pragmatism, TAME va măsura apariția unor afecțiuni legate de vârstă, cum ar fi cancerul și demența, pe o perioadă mai scurtă, ca indicator al longevității. În timp, FDA ar putea ajunge să accepte și alți indicatori ai îmbătrânirii ca bază pentru alte teste, deși a fost nevoie de ani pentru a se ajunge la un acord privind formatul TAME.
Un alt tip de tratament susținut de amelioratori este terapia genică, prin care se introduce material genetic nou în organism pentru a modifica modul în care acesta funcționează. George Church, genetician la Universitatea Harvard, susține că oamenii au atins limitele îmbunătățirii performanțelor fizice și mentale care pot fi obținute prin dietă și exerciții fizice. În opinia sa, pentru progrese suplimentare vor fi necesare tehnologii avansate, cum ar fi editarea genelor. În orice caz, îmbunătățirea diferitelor recorduri olimpice a încetinit în ultimii ani. Fie că este legată de limitele organismului sau de controalele antidoping mai stricte, încetinirea tinde să susțină argumentele amelioratorilor.
Terapiile genice existente, care au diverse scopuri medicale, cum ar fi creșterea producției de globule roșii în cazul anemicilor sau întărirea mușchilor pentru cei care suferă de epuizare, sunt, de asemenea, de interes pentru adepții ameliorării. Agențiile de dopaj sunt îngrijorate că sportivii vor utiliza astfel de tratamente, care sunt greu de detectat, în competițiile sportive. Încă din 2006, un antrenor german ar fi încercat să facă rost de o terapie genică experimentală numită Repoxygen, deși nu există nicio dovadă că ar fi reușit.
Dr. Church este co-fondator al unei firme numite Rejuvenate Bio, care explorează terapia genică pentru a combate bolile legate de vârstă. Într-o lucrare publicată anul trecut în revista științifică Cellular Reprogramming, acesta a scris despre introducerea de gene în șoareci pentru a-i determina să producă proteine numite factori Yamanaka, care determină celulele să revină la o stare mai tânără. Animalele au trăit mult mai mult decât în mod normal, iar modificările legate de vârstă din ADN-ul lor s-au diminuat.
Un singur accesoriu genetic (spre deosebire de terapiile genice în scopuri medicale convenționale) este cunoscut ca fiind disponibil publicului. O firmă numită Minicircle a dezvoltat o metodă de a introduce noi gene în organism folosind bucle de ADN bacterian numite plasmide. Aceasta a utilizat această tehnică pentru a determina organismul să producă mai multă follistatină, un hormon care, printre alte funcții, stimulează creșterea musculară. Ca de obicei, majoritatea cercetărilor de bază au fost efectuate pe șoareci. Johnson, neobositul mogul tehnologic, a urmat terapia cu follistatină anul trecut, la o clinică din insula Roatán, în largul coastei Hondurasului. Intenția, pe lângă creșterea în volum, era de a întârzia apariția îmbătrânirii și chiar de a prelungi capetele cromozomilor, ceea ce poate fi un indicator al longevității.
Amplasarea clinicii, în orașul semi-autonom Próspera, nu este întâmplătoare. Acesta face parte dintr-o zonă economică specială cu reglementări mai puțin oneroase decât restul Hondurasului. Clinica a devenit cunoscută pentru faptul că permite proceduri medicale care ar fi interzise în alte jurisdicții. Firma privată care administrează orașul îi are printre susținătorii săi pe Altman, Thiel și Marc Andreessen, un celebru capitalist de risc. Altman a investit, de asemenea, în Minicircle. Cu toate acestea, guvernul din Honduras încearcă să anuleze statutul special al Próspera.
O a treia formă de tratament susținută de amelioratori sunt interfețele creier-computer (BCI). Acestea pot colecta și analiza semnale din creier sau pot trimite semnale către acesta. Pot fi căști sau implanturi invazive, introduse chiar în creier. Deși sunt o tehnologie nouă, au fost deja utilizate și au obținut rezultate surprinzător de sofisticate, atrage atenția The Economist. Oamenii de știință au reușit să decodifice activitatea din zona creierului care procesează informațiile vizuale pentru a afla la ce fel de imagini se uită oamenii și, în unele cazuri, chiar să reconstruiască acele imagini. Un implant dezvoltat de firma lui Musk, Neuralink, a permis unui paraplegic să opereze un computer cu ajutorul gândurilor sale.
Neuralink dezvoltă, de asemenea, un implant pentru a reda vederea orbilor, deși nu a început încă testele pe oameni. Pe termen lung, însă, Musk dorește nu doar să depășească dizabilitățile, ci și să sporească puterile mentale ale pacienților. El speră să utilizeze BCI pentru a conecta creierul uman la inteligența artificială, sporind masiv capacitatea de raționament și cunoștințele.
Investitorii par entuziasmați de această viziune. Neuralink a obținut mai multe runde de finanțare, inclusiv una în 2023, condusă de fondul de investiții al lui Thiel. Angermayer și Thiel au investit, de asemenea, într-o altă întreprindere BCI, Blackrock Neurotech. O a treia, Synchron, îi are printre finanțatori pe Jeff Bezos, fondatorul Amazon, și Bill Gates, fondatorul Microsoft.
Feriți-vă de defecte!
Între timp, mai multe BCI purtabile sunt deja pe piață. Unul dintre acestea, realizat de Flow Neuroscience, utilizează electrozi fixați pe scalp pentru a trimite o mică sarcină electrică către anumite zone ale creierului. Acesta este testat de Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie pentru a trata depresia. Alte startup-uri speră să abordeze diferite tulburări neurologice sau psihologice într-un mod similar.
Dar, pe lângă tratarea afecțiunilor convenționale, BCI-urile purtabile sunt, de asemenea, menite să îmbunătățească trupul. Unele dispozitive promit să ajute utilizatorii să devină mai calmi, mai concentrați și să-și amintească mai multe. Un altul pretinde că „vă crește performanța” prin creșterea vigilenței. Există speranțe că BCI-urile de acest tip ar putea detecta distragerea atenției sau oboseala și, astfel, ar putea îmbunătăți performanța angajaților.
Țara BCI-urilor este China, unde au loc mai multe teste care implică maimuțe și oameni. Oamenii de știință chinezi au afirmat recent că au dezvoltat primul BCI bidirecțional neinvaziv din lume, permițând unei drone și unui pilot uman să comunice între ei. Guvernul a emis, de asemenea, diverse reglementări pentru a grăbi adoptarea BCI.
BCI ridică tot felul de probleme etice și juridice. Dacă tehnologia devine suficient de sofisticată, asigurarea confidențialității și prevenirea unor forme subtile de control mental vor deveni dificile. Autoritățile de reglementare vor fi, în mod firesc, prudente. Dar unii întreprinzători speră că autoritățile americane, cel puțin, vor adopta în curând o abordare mai permisivă față de ameliorare în general, notează The Economist.
Aron D’Souza, șeful Enhanced Games, crede că noua conducere a Americii va declanșa „o revoluție tehnologică”. „Sunt lucruri mari în joc”, spune el. „FDA este o mare organizație, dar, în cele din urmă, există multe lucruri și compuși în afara domeniului de aplicare a normelor actuale, deoarece nu este proiectat pentru acest set de reguli”. El spune că administrația lui Trump are deja în vedere relaxarea reglementărilor privind utilizarea steroizilor anabolizanți, de exemplu, făcând viața mai ușoară pentru culturiști. De asemenea, Angermayer insistă asupra faptului că autoritățile americane înțeleg necesitatea de-a „schimba cadrul” în ceea ce privește dezvoltarea de noi medicamente, în special cele care vizează longevitatea, pentru a permite o mai mare libertate de îmbunătățire. Acest lucru, la rândul său, ar stimula investițiile în cercetare și ar grăbi astfel dezvoltarea de noi terapii.
Oricât de interesantă ar fi această perspectivă pentru susținătorii îmbunătățirii, publicul larg s-ar putea să nu fie la fel de entuziast. Un studiu realizat în 2018 a arătat că majoritatea covârșitoare a americanilor aprobă tratamentele care ar putea restabili funcțiile fizice normale ale persoanelor care fie nu le au, fie le-au pierdut, cum ar fi orbii și paraplegicii. Însă doar o minoritate a aprobat ideea de-a dezvolta îmbunătățiri ale abilităților umane dincolo de limitele normale. Este greu de spus dacă acest lucru reflectă doar teama de necunoscut, care va dispărea pe măsură ce potențialul îmbunătățirii va deveni clar, sau o neliniște mai profundă privind manipularea naturii. Alte tehnologii intruzive, cum ar fi telefoanele mobile, au fost întâmpinate cu scepticism la început, fiind apoi îmbrățișate aproape universal, pe măsură ce beneficiile lor au devenit evidente.
Susținătorii îmbunătățirii sunt, în orice caz, optimiști. D’Souza s-a numărat printre participanții la o conferință desfășurată recent în Marea Britanie, în cadrul căreia ameliorarea a fost prezentată atât ca un drept, cât și ca un imperativ moral. După cum spune el, „avem capacitatea de-a depăși slăbiciunea formelor noastre biologice și de-a deveni ceva mai mult”. Enhanced Games, spune el, vor „redefini ceea ce înseamnă îmbătrânirea”.
El dorește ca acestea să fie un spectacol popular și să beneficieze de multă atenție, spunând că asta ar putea contribui la normalizarea și popularizarea ideii de îmbunătățire. „Cred în supraumanitate”, declară el.
Sursă foto: Anggalih Prasetya/ Shutterstock.com
