Cu trei partide suveraniste în Parlament, un fost candidat favorit la prezidențiale care îl admiră pe Ion Antonescu, canonizarea a trei preoți care au avut legături cu Mișcarea Legionară și clasarea a peste jumătate din dosarele penale deschise pentru negarea Holocaustului sau antisemitism, România se luptă cu propriul val de extremism.
În luna decembrie 2024, pe fondul creșterii numărului de mesaje de incitare la ură și al acțiunilor violente din spațiul public, după primul tur al alegerilor prezidențiale și după rezultatul votului la alegerile parlamentare, autoritățile au demarat numeroase anchete.
Șase parlamentari și europarlamentari români, vizați de cercetări penale pentru negarea Holocaustului și promovarea fascismului
La finele lunii decembrie, șase parlamentari și europarlamentari români erau vizați de anchete penale pentru infracțiuni prevăzute de Ordonanța 31/2002, privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, potrivit unui răspuns al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), la solicitarea tvr.ro.
Parchetul General a mai precizat, în răspunsul transmis tvr.ro, că „având în vedere caracterul nepublic al procedurii în timpul urmăririi penale, astfel cum statuează art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală, precum și prevederile Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 197 din 17 septembrie 2019, alte informații privind dosarele la care faceți referire nu vă pot fi furnizate”.
Din informațiile prezentate public, știm, însă, că președinta partidului SOS România, eurodeputata Diana Șoșoacă, și fostul deputat AUR Mihai Lasca, președinte al Patrioților Poporului Român (PPR), au participat la comemorarea de la Tâncăbești, din județul Ilfov, unde a fost ridicată o troiță în memoria liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu. În cadrul ceremoniei, a fost efectuat salutul nazist și au fost cântate imnuri legionare, fiind oficiată și o slujbă de către un preot ortodox pensionat. Șoșoacă a susținut atunci, într-o filmare postată pe rețelele de socializare, că „acum 86 de ani s-a petrecut cea mai abominabilă crimă împotriva celor mai mari patrioți (…) E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, referindu-se la C.Z. Codreanu.
Diana Șoșoacă, la Tâncăbești. Sursă: Imagini din filmarea postată de eurodeputată pe contul ei de Facebook
Într-un răspuns din 3 februarie, remis la solicitarea tvr.ro, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov ne-a comunicat că șapte persoane au fost puse sub control judiciar pentru 60 de zile, după comemorarea legionară de la Tâncăbești, din 30 noiembrie 2024. Un reportaj pe această temă, realizat de Scena 9, puteți citi aici.
Un alt dosar privind comemorarea de la Tâncăbești, care are loc în fiecare an la troița lui Codreanu, deschis încă din 2020, trenează la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea. Am contactat și această unitate de Parchet pentru mai multe informații, însă nu am primit nici un răspuns până la publicarea acestui text.
Începând cu 7 decembrie, Parchetul General și Inspectoratul General al Poliției Române au anunțat demararea unei serii de anchete care vizează „sancționarea comportamentelor ilegale manifestate în mediul online”. Au fost deschise atunci șapte dosare penale, care vizau infracțiuni de amenințare, incitare la ură, violență sau discriminare, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, promovarea în public a persoanelor vinovate de săvârșirea unui genocid și crime de război, promovarea de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Oamenii legii explicau atunci că sunt două categorii de mesaje vizate: „mesaje care incită la violență împotriva unui candidat la alegerile prezidențiale sau împotriva celor care susțin un anumit candidat și mesaje care promovează concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase”.
De anchete penale sunt vizați și doi apropiați ai lui Călin Georgescu, candidat independent la Președinția României în alegerile din 2024: Eugen Sechila, lider al mișcării neolegionare din România (Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”), pentru promovarea de simboluri legionare, precum și mercenarul Horațiu Potra, prins alături de alte persoane, cu arme albe în mașină, venind spre București, la un miting.
Negaționiști notorii, din nou în vizorul autorităților
Astfel, personaje notorii pentru declarațiile lor antisemite și negaționiste au ajuns din nou în vizorul autorităților: Vasile Zărnescu, Gică Manole și Marian Motocu.
Marian Motocu, fost alpinist utilitar, fondator al unei asociații de extremă dreapta, menționat și în rapoartele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” pentru mesajele sale virulent antisemite, a fost reținut pentru 24 de ore în 18 decembrie, procurorii cerând arestarea sa preventivă. Totuși, Tribunalul Dolj a respins cererea procurorilor, astfel că, în prezent, Motocu se află sub control judiciar pentru 60 de zile, pentru incitare la ură sau discriminare, negarea Holocaustului și promovarea de doctrine antisemite, potrivit unui răspuns al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova pentru tvr.ro.
„Din cercetările efectuate până la acest moment rezultă că, în perioada 10.04.2022-07.12.2024, inculpatul M.M. a publicat 29 de videoclipuri pe platforma de socializare Facebook, în cadrul cărora și-a incitat urmăritorii la ură și violență față de evrei, a promovat doctrine antisemite, a utilizat simboluri legionare și a negat Holocaustul, având ca scop racolarea urmăritorilor săi pentru coagularea unui nucleu cu orientare de extremă dreapta, sub cupola unei „mișcări naționale” al cărei lider este, solicitând și primind în acest sens donații financiare de la urmăritorii săi”, preciza Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, într-un comunicat de presă.
Motocu a devenit cunoscut în spațiul online după ce l-a amenințat pe profesorul de istorie Marcel Bartic. În cel mai recent raport al Institutului „Elie Wiesel”, privind antisemitismul din România, se menționează: „O serie de manifestări virulent antisemite l-a avut în centrul său pe Marian Motocu – un personaj care răspândește sistematic mesaje radical antisemite, instigatoare la ură împotriva evreilor – așa cum am arătat în rapoartele precedente. Pe 24 februarie 2024, Motocu a organizat sub egida „Mișcarea 41 pentru România”, o organizație de extremă dreapta înființată de acesta, un marș la Alba Iulia pentru comemorarea lui Horea, Cloșca și Crișan. Cu această ocazie, a organizat și o întâlnire publică cu negaționistul Vasile Zărnescu, pe care a transmis-o în direct pe una dintre paginile de Facebook deținute de acesta”.
Și numele lui Gică Manole, cunoscut pentru că a ridicat în curtea casei sale un bust al mareșalului Antonescu, apare constant în rapoartele care monitorizează fenomenul antisemitismului românesc. Pentru afirmațiile de mai jos, în martie 2024, Institutul „Elie Wiesel” a depus o plângere penală.
Afirmațiile lui Gică Manole, pentru care Institutul pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” a depus plângere penală în 2024. Sursa: Raportul Institutului „Elie Wiesel”. Detalii, aici (paginile 27-31).
Parchetul General a precizat, la solicitarea tvr.ro, că plângerea penală depusă de Institutul „Elie Wiesel” și menționată în raportul din 2024 a fost „atașată, în 21.05.2024, la un dosar penal care se află în acest moment în lucru, pe rolul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.
Dacă Motocu a dispărut din mediul online, în urma anchetei penale, colonelul SRI în rezervă Vasile Zărnescu, cunoscut în spațiul public pentru că a fost prima și singura persoană condamnată penal în primă instanță pentru negarea Holocaustului (sentință transformată ulterior în avertisment penal), a continuat să difuzeze mesaje negaționiste în spațiul public, cel mai recent fiind din 2 februarie, când a vorbit despre „influența israeliană în România și în lume”, susținând că „Auschwitz era lagăr de muncă, nu de exterminare”.
Vasile Zărnescu (cu microfonul în mână), vorbind despre una dintre cărțile în care a negat Holocaustul și pentru care a fost condamnat, în primă instanță, la 13 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pentru doi ani. În recurs, Zărnescu a obținut aplicarea unui avertisment. Sursă: Captură video YouTube
În prezent, Parchetul de pe lângă Tribunalul București efectuează cercetări in rem (pentru faptă) pentru negarea Holocaustului în cazul lui Vasile Zărnescu, potrivit unui răspuns al instituției pentru tvr.ro, din 5 februarie 2025. Dosarul penal a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 în anul 2022, unde a stat mai bine de doi ani, fiind preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București în decembrie 2024.
Răspunsul Parchetului de pe lângă Tribunalul București privind dosarele penale care îl vizează pe colonelul în rezervă Vasile Zărnescu, pentru negarea Holocaustului, la solicitarea tvr.ro.
Pentru aproape 40 la sută dintre români, Mișcarea Legionară a fost patriotică
În cele mai recente sondaje de opinie, 37 la sută dintre români consideră că Mișcarea Legionară a fost o mișcare patriotică și 54 la sută indică spre Germania nazistă pentru declanșarea Holocaustului în România, Ion Antonescu fiind, pentru 45 la sută, „un mare patriot”.
Datele, care se regăsesc în cercetările publicate de Institutul pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, mai arată și că, începând cu 2023, a existat o tendință de extindere a spațiului manifestărilor antisemite, iar clasarea dosarelor penale deschise pentru antisemitism, negarea Holocaustului sau omagierea criminalilor de război nu au făcut decât să sporească acest fenomen.
Sursă: Sondaj de opinie - Percepții ale românilor despre minorități / INSHREW
Amploarea situației a fost vizibilă în urma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, când, după primul tur al alegerilor prezidențiale, candidatul independent Călin Georgescu - care a copiat discursuri ale lui Ion Antonescu și a spus despre mareșal că este „un erou pe care poporul român ar trebui să-l respecte cu profunzime” - afișându-se cu un lider neolegionar pe post de gardă de corp, a primit cel mai mare număr de voturi din partea românilor. Ulterior, în urma alegerilor parlamentare, din 1 decembrie, trei partide suveraniste și-au adjudecat peste o treime din voturile românilor: AUR, SOS și POT.
Cele patru mari complexe mitologice prin care seduce Călin Georgescu. Politologul Daniel Șandru (IICCMER): Se dă o aură de certitudine științifică unor lucruri care sunt complet iraționale
_____
Date relevante din sondajul „Percepții ale românilor despre minorități”, din decembrie 2023:
- „Percepția nu este favorabilă noii discipline de trunchi comun pentru clasa a XI-a, „Istoria evreilor. Holocaustul” : 52% respingere și 44% acord pentru noua disciplină.
- Poziție explicabilă în parte și prin aceea că numai 11% recunosc că evreii din România au fost victime ale Holocaustului, iar dintre aceștia, numai 31% indică responsabilitatea principală a lui Ion Antonescu pentru distrugerea evreilor și romilor, iar 54% optează pentru Germania. De asemenea, 20% din total respondenți percep evreii ca pe o „amenințare/o problemă”.
- Memoria lui Ion Antonescu este în continuare într-o zonă gri : 45% îl privesc ca mare patriot, 36% îi recunosc statutul de criminal de război, 40% îl consideră responsabil pentru exterminarea evreilor și 43% pentru exterminarea romilor”, arată Institutul „Elie Wiesel”.
Sursă: Sondaj de opinie - Percepții ale românilor despre minorități / INSHREW
Peste jumătate din dosarele penale deschise pentru extremism și negarea Holocaustului, clasate
De asemenea, în fiecare an, mai bine de jumătate din dosarele penale deschise pentru infracțiunile prevăzute de Ordonanța 31/2002 se încheie cu clasări, arată datele oferite de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), la solicitarea tvr.ro.
Situația dosarelor penale pentru infracțiunile prevăzute de OUG 31/2002, pentru întreg Ministerul Public, în perioada 2019 - primul semestru din 2024. Sursă: PÎCCJ pentru tvr.ro
„Din analiza datelor statistice pentru perioada de referință rezultă un număr scăzut de sesizări vizând comiterea acestor infracțiuni”, se mai arată în răspunsul Parchetului General, la solicitarea tvr.ro.
Amintim și că PÎCCJ a susținut, într-un punct de vedere publicat la finalul lui 2024, după deschiderea dosarelor penale pentru comemorarea legionară de la Tâncăbești, când a fost făcut și salutul nazist, dar și dosare care vizează mai mulți susținători ai lui Călin Georgescu, prinși cu arme în mașină venind spre București, că sunt zone în țară unde Parchetele primesc puține sau nici o sesizare de la autoritățile care ar trebui să monitorizeze comportamentele incitatoare la ură sau discriminare, dar și că legea are nevoie de schimbări, pentru a „corespunde realităților faptice și noilor forme de manifestare a acestor infracțiuni”. Punctul de vedere publicat de Ministerul Public poate fi citit integral aici.
Totuși, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România (INSHREW) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) arată, prin interviurile acordate tvr.ro de istoricul Alexandru Florian, directorul INSHREW, și juristul Asztalos Csaba, președintele CNCD, că problema clasării dosarelor penale nu este legea, ci faptul că procurorii nu înțeleg gravitatea și consecințele manifestărilor extremiste.
„Eu consider și că trebuie făcută această analiză de conținut, pentru că noi nu avem decât niște date statistice că au fost zeci de dosare; nu s-au clasat 90% dintre dosare de-a lungul timpului pentru că legea nu e bună. S-au clasat, în primul rând, pentru că o lege trebuie înțeleasă în conținut, dar și în context. Trebuie să înțelegi care e spiritul, de ce s-a dat această lege sau alta. (...) Haideți să înțelegem spiritul legii, să înțelegem ce înseamnă riscurile unui extremism, radicalism de dreapta cu astfel de conotații”, atrage atenția, într-un interviu acordat tvr.ro, directorul Institutului pentru Studierea Holocaustului, Alexandru Florian.
Președintele CNCD, Asztalos Csaba, arată că, din punctul său de vedere, problema nu este de legislație, ci de interpretare și aplicare a legislației pe cazuri, care ar trebui să se încheie măcar cu o amendă penală.
„Avem o problemă de cunoaștere, de interpretare și aplicare a legislației pe cazuri. Am văzut că Parchetul General spune că în definiția infracțiunii, la articolul 5, din OUG 31/ 2002, că nu poate sancționa legionarismul, pentru că nu apare expres în lege. Din punctul meu de vedere, „ideologie totalitară fascistă” acoperă legionarismul. Cum spune că nu ar putea să facă un dosar penal, rechizitoriu, pentru că legea vorbește despre persoane care au fost condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității – cultul persoanelor, da? Vestea proastă este că Hitler, de exemplu, nu a fost condamnat pentru așa ceva. Hitler s-a sinucis. Dar, în momentul în care vorbești despre Hitler, tu promovezi ideologii totalitare fasciste, în momentul în care vorbești despre C.Z. Codreanu, promovezi aceste ideologii.
Deci, nu trebuie să-ți apară în mod expres în lege „legionar”, pentru că legionarismul este un curent fascist, totalitar. Ca atare, din punctul meu de vedere, există instrumente legale. Întrebarea este dacă există cunoașterea necesară pentru a interpreta aceste lucruri – ai nevoie de istorie, cunoașterea simbolistică a evenimentelor, calendarului, a discursului, ceea ce se pare că nu avem. După care întrebarea este dacă judecătorii au această cunoaștere și dacă justiția - Parchetul, Poliția, judecătorii - sesizează gradul de pericol social al unor astfel de fapte, dacă în opinia lor este un pericol social suficient pentru a avea un rechizitoriu și a atrage un proces pe stabilirea sau nu a răspunderii penale, după care dacă judecătorul consideră că, de exemplu, distrugerea unor cimitire evreiești ar merita măcar o amendă penală”, explică Asztalos Csaba pentru tvr.ro.
_____
În 31 ianuarie, Roma Education Fund a organizat o dezbatere privind ascensiunea extremei drepte în România, la 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz. O puteți urmări integral mai jos:
_____
În opinia oficialilor Alexandru Florian și Asztalos Csaba, extremismul este în creștere în România pe fondul crizelor prin care a trecut țara în ultimii ani - pandemia și problemele economice - și a faptului că partidele mainstream nu au reușit să formuleze politici publice care să vină în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă oamenii, în timp ce partidele tradiționale au pierdut încrederea populației.
Creșterea numărului de simboluri legionare în spațiul public s-a observat și după ce Biserica Ortodoxă Română a decis canonizarea a 16 preoți, între care și trei care au avut legături cu Mișcarea Legionară (Ilarion Felea, șef de cuib la Arad; Ilie Lăcătușu, șef de cuib legionar, implicat și în rebeliunea legionară din 1941, când a avut loc și Pogromul de la București; Dumitru Stăniloaie, susținător al legionarilor, a făcut apologia Germaniei naziste). La mormântul preotului Ilie Lăcătușu apăruseră, în ianuarie 2025, steaguri legionare, Capitala s-a umplut de însemne ale Gărzii de Fier și coduri QR care trimit la grupuri neolegionare, iar la Teatrul Evreiesc de Stat, actorii joacă pe scenă păziți de jandarmi și polițiști, în urma amenințărilor cu moartea primite pe TikTok.
Avocatul Poporului a propus închiderea site-ului extremist incorectpolitic.ro, unde scrie și Zărnescu
La Avocatul Poporului, o altă instituție care veghează la apărarea drepturilor omului, nu a ajuns nici o petiție legată de antisemitism. Totuși, instituția a precizat, într-un răspuns transmis la solicitarea tvr.ro, că s-a autosesizat în legătură cu conținutul materialelor publicate pe site-ul incorectpolitic.com, în calitate de membră a Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
Fragment din răspunsul Avocatului Poporului, la solicitarea tvr.ro.
Având în vedere că site-ul antisemit incorectpolitic.com încă funcționează, am rugat Avocatul Poporului să ne explice ce s-a întâmplat cu propunerea sa. Instituția ne-a comunicat că a constatat că „din cadrul legal existent nu reiese posibilitatea autorităților publice din România pentru a interveni printr-o procedură administrativă în cazul conținuturilor scrise cu caracter antisemit, rasist, xenofob sau având caracater instigator la ură” și a propus o serie de măsuri care să fie definite într-o nouă lege. Elemente din propunerea AVP se regăsesc în noua Strategie pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, explică instituția.
Între măsurile propuse de Avocatul Poporului, se numără: asimilarea paginilor de Internet ca publicații, definirea blocării conținutului antisemit, xenofob sau instigator la ură ca operațiune tehnică de restricționare a accesului publicului la anumite domenii și adrese de Internet, stabilirea că această operațiune nu reprezintă un act de cenzură, introducerea obligației ca editorii, autorii, realizatorii de pagini să ia măsuri pentru a proteja publicul de conținuturile de acest tip, iar autoritățile să poată bloca acest tip de conținut, precum și înființarea unei platforme pentru sesizări la STS.
Muzeul Holocaustului din România și hotărârea CEDO prin care România nu-și mai poate reabilita criminalii de război, încă înghețate
Pe de altă parte, România are în continuare o problemă cu recuperarea memoriei și asumarea trecutului. Astfel, Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, proiect aflat în grija Institutului „Elie Wiesel”, bate pasul pe loc, deși ar trebui să fie gata în anul 2026, pentru a beneficia și de cele 15 milioane de euro din PNRR.
Muzeul se împiedică, în prezent, într-un garaj deținut de o companie a statului român: Transelectrica. Garajul se află la subsolul clădirii unde ar trebui să fie amenajat muzeul. Nici Primăria Capitalei nu dă undă verde proiectului, motivând neclaritatea dreptului de proprietate între Institutul „Elie Wiesel” și Transelectrica. Site-ul tvr.ro va publica pozițiile companiei Transelectrica și Primăriei Capitalei pe această temă, când le vom primi.
Totodată, prima decizie CEDO prin care România nu mai poate să își reabiliteze criminalii de război, obținută în cauza Zăicescu și Fălticineanu v. România, nu poate fi pusă în aplicare în România, pentru că nu a fost tradusă și publicată în Monitorul Oficial.
Cazul judecat la Curtea Europeană a Dreptulor Omului (CEDO) a pornit de la reabilitarea, la finele anilor 1990, a doi criminali de război, lt. col. Radu Dinulescu, șeful secției a II-a a Marelui Stat-Major Român, și col. Gheorghe Petrescu, aflat sub comanda lui Radu Dinulescu, care au fost implicați în organizarea și executarea Pogromului de la Iași și a deportărilor din Basarabia și Bucovina.
În decizia pronunțată în primăvara lui 2024, Curtea a reținut că autoritățile române nu au avut dovezi pertinente pentru reabilitarea celor doi ofițeri implicați în Holocaust, că aceste achitări au fost „excesive” și că nu erau necesare într-o societate democratică. Mai mult, CEDO a mai arătat și că, prin deciziile de achitare, statul român a încercat să plaseze vina doar asupra naziștilor, încercând să se prevaleze de propria vină pentru crimele săvârșite de autoritățile române împotriva propriilor cetățeni evrei.
Decizia CEDO a devenit definitivă în vara lui 2024, însă a fost dată spre traducere Institutului European din România (IER) de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) abia în decembrie 2024, după o adresă a Institutului „Elie Wiesel” pe această temă. Decizia CEDO este, în prezent, în curs de revizie juridică și urmează, apoi, ca MAE să ceară publicarea sa în Monitorul Oficial, potrivit răspunsurilor primite de tvr.ro de la IER și MAE.
Parchetul General, singura instituție care poate ataca în instanță decizia prin care au fost reabilitați cei doi criminali de război, a transmis, la solicitarea tvr.ro, că „analizează posibilitatea redeschiderii procedurii, în raport de încălcările constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de dispozițiile procesual penale în vigoare”.
Vă invităm să citiți pe larg despre aceste teme pe site-ul tvr.ro, la secțiunea „Reportaj și analize”, în perioada următoare.
Sursă: Shutterstock
