În prezent, bărbații citesc mai mult în scop profesional, în timp ce femeile folosesc lectura mai degrabă ca mijloc de relaxare, arată datele din „Barometrul de Consum Cultural 2023”, obținute în exclusivitate de tvr.ro. Lipsa cititului nu este compensată de consumul unui alt produs cultural, explică specialiștii. Consumul de cultură ne face mai deschiși la lumea din jurul nostru, cetățeni mai implicați, oameni mai toleranți și mai interesați de comunitatea în care trăim.

Prin comparație față de 2022, „Barometrul de Consum Cultural 2023” arată o ușoară creștere la consumul de carte tipărită sau digitală (de la 56 la 59%)  și la consumul de ziare și reviste online sau print (de la 78 la 80%), arată datele obținute de tvr.ro.

Referitor la motivele pentru care nu au citit mai des, femeile nu au făcut-o din lipsă de timp, față de bărbați, care nu au făcut-o din lipsă de interes.

Barometrul pentru anul 2023 va fi publicat de Institutul de Cercetare și Formare Culturală (INCFC) în luna octombrie a acestui an, iar pe tvr.ro veți găsi cele mai importante concluzii ale cercetării.

Citiți prima parte a analizei „Românii și cărțile. O analiză despre ce și cât (nu) citim” aici.

Date din „Barometrul de Consum Cultural pentru anul 2023”, care va fi publicat în această toamnă. Datele au fost transmise tvr.ro de către Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală (INCFC).

Cititorii fideli, care citesc cel puțin o carte pe lună, sunt bărbați din mediul urban, cu venituri medii și peste medie

Principalele scopuri pentru citit, explicate pentru tvr.ro de Carmen Croitoru, directoarea INCFC și co-autoare a „Barometrului de Consum Cultural”:

• „Cei mai mulți respondenți au citit între 1 și 5 cărți în ultimul an (22%) şi doar 10% au citit 12 cărți sau mai multe, adică o medie de o carte în fiecare lună. Principalele motive pentru care cei mai mulți oameni citesc sunt legate de relaxare sau de plăcere. Per total, în anul 2023, bărbații au citit mai des și mai multe cărți decât femeile.

• În general, bărbații citesc mai mult decât femeile din considerente legate de muncă/ școală sau în scop profesional, în timp ce femeile citesc mai mult din motive de relaxare sau de plăcere.

• În ceea ce privește motivele pentru care nu au citit mai des, cele mai multe femei nu au făcut-o din motive de timp, spre deosebire de cei mai mulți dintre bărbați, care nu au citit mai degrabă din lipsă de interes. Un aspect interesant legat de motivele pentru care oamenii nu au citit mai des este legat de probleme de sănătate.

• Persoanele din mediul urban au citit mai des decât persoanele din mediul rural. Motivele pentru care personalele din mediul urban citesc sunt legate atât de informare și documentare, cât și de relaxare sau plăcere. În ceea ce privește vârsta, cei mai mulți tineri între 18 și 35 de ani citesc pentru relaxare sau din plăcere.

Carmen Croitoru, directoarea generală a INCFC. Sursă imagine: Arhiva personală

• Persoanele de până în 50 de ani citesc mai mult pentru educație sau informare. Procentul celor care citesc pentru studiu sau din considerente profesionale scade foarte mult odată cu înaintarea în vârstă, dar crește procentul celor care citesc din plăcere, după vârsta de 50 de ani.

• După vârsta de 36 de ani, scade procentul celor care citesc în scop profesional sau educațional. Tendința ne arată că, în medie, cu cât o persoană înaintează în vârstă, motivația sa pentru lectură de carte în scop profesional sau educațional scade, dar crește nivelul de lectură motivată de relaxare sau plăcerea de a citi.

• Cititorii fideli, care citesc cel puțin o carte pe lună, sunt bărbați din mediul urban, cu venituri medii și peste medie. Aceștia sunt persoanele cu cel mai mare venit din gospodăria lor, investesc în CD-uri, DVD-uri, cheltuiesc în medie 100 de lei pe cărți lunar și cheltuiesc mai rar bani pe dispozitive media (aparate foto, video, computere, televizoare, telefoane smart etc.).

• Cei care au citit 12 sau mai multe cărți în ultimele 12 luni folosesc mai des Internetul pentru cumpărarea de cărți și bilete la spectacole de teatru, iar cei care citesc mai puțin (1-5 cărți pe an) folosesc mai rar Internetul pentru cumpărături de acest tip”.

Podcasturile și filmele nu compensează cititul

Întrebat dacă e de părere că lipsa cititului poate fi compensată de consumarea unui alt produs cultural, antropologul Alec Bălășescu arată că „ avem o pleiadă de opțiuni care nu se înlocuiesc una pe alta, ci sunt complementare în formarea unei personalități complete. Într-adevăr, nu le poți face pe toate, însă, în culturile scrisului, cititul este piatră de temelie, ca să spun așa.

Degeaba mergi la teatru sau la expoziții, dacă lipsește o bază culturală, o educație vizuală și așa mai departe, care se formează în primul rând prin citit. Universul deschis de cărți este mult mai vast și, apoi, exemplificat cumva în activitățile pe care le amintiți (teatru, filme, expoziții, podcasturi, n.r.)”.

Antropologul Alec (Alexandru) Bălășescu. Sursă imagine: Royal Roads University, Canada

Și sociologul Bogdan Voicu este de aceeași părere: „Și consumul de alte tipuri de produse culturale – la noi este redus – și, pe urmă, depinde și ce film consumi, ca și la carte, dar măcar la carte ești puțin mai mult forțat să îți folosești imaginația.

Pe urmă, să nu uităm de felul în care arată sistemul școlar. În principiu, sistemul școlar la limba română la noi arată la fel ca în Franța și ca în Germania, problema este la selecția textelor de citit, iar la noi sunt texte importante, dar care nu cred că sunt adecvate pentru vârsta și lipsa de obicei de a citi a copiilor care le parcurg.

Degeaba studiezi Slavici și Agârbiceanu, dacă ei reflectă un timp cu care nu ești familiar; atunci, ești îndepărtat automat de consumul de carte. Poate mult mai util ar fi să studieze, nu știu, „Harry Potter”, chit că nu l-a scris un român, dar traducerea în românește poate să fie bună.

Revin la întrebare: nu cred că există o compensare în consumul de podcasturi și de filme, pentru că nu suplinește deficitul de gândire pe care ți-l cere o carte”, punctează cercetătorul.

Participarea culturală stimulează cetățenia democratică

„Participarea culturală reprezintă un factor ce stimulează cetățenia democratică”, punctează „Barometrul de Consum Cultural 2022. Participare culturală și perspective democratice”.

Astfel, consumul cultural ne face mai deschiși la lumea din jurul nostru: avem un sentiment mai pronunțat de apartenență la comunitate și ne implicăm social mai mult, ne preocupă mai mult temele aflate pe agenda publică, suntem mai toleranți față de categoriile marginalizate, susținem mai mult egalitatea între femei și bărbați, suntem mai deschiși la dialog și valorizăm mai mult libertatea.

„Este clar că este o asociere între a citi și a fi mai tolerant, o asociere între a citi și a fi mai deschis la altfel de moduri de a face (lucrurile, n.r.), însă nu știm dacă nu cumva toleranța nu determină cititul sau dacă ambele nu sunt determinate de educație. Clar este însă că fenomenele se mișcă în sus sau în jos simultan”, punctează sociologul Bogdan Voicu, de la Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții.

Sociologul Bogdan Voicu. Sursă imagine: Arhiva personală

Câteva explicații din „Barometrul de Consum Cultural 2022”:

• „Persoanele care participă mai frecvent la activități culturale, indiferent de tipul acestora, îmbrățișează într-o măsură mai mare atitudini de toleranță socială față de toate acele categorii sociale față de care, în general, există tendința de marginalizare (persoane de altă etnie, muncitori din străinătate, persoane cu identitate LGBTQIA+, persoane de altă religie și persoane care au ieșit recent din închisoare).

• Rezultatele indică faptul că persoanele care participă la activități culturale cu caracter public și non-public manifestă un nivel mai ridicat al încrederii sociale în raport cu toate categoriile de persoane vizate. În schimb, participarea culturală în mediul online tinde să coreleze doar cu încrederea în oamenii cu care au fost stabilite interacțiuni directe, cu încrederea în oamenii de altă naționalitate și cu încrederea în oamenii de altă religie.

• Persoanele care accesează website-uri culturale au un nivel mai mare de încredere în oamenii din imediata vecinătate (cartier, sat, comună), în oamenii pe care îi întâlnesc pentru prima dată și în oamenii de altă religie. În plus, persoanele care sunt expuse frecvent la conținuturi din ziare și reviste au un nivel ridicat de încredere în membrii propriei familii.

• Contrar așteptărilor, se poate constata că rețelele de socializare produc un efect ambivalent în ceea ce privește încrederea socială. Cu alte cuvinte, nu se poate spune cu exactitate nici că utilizarea rețelelor de socializare i-ar face pe oameni să aibă încredere mai mare în cei din jur, nici că astfel de platforme online ar genera o atitudine de neîncredere socială. În schimb, timpul mai ridicat petrecut în fața televizorului tinde să favorizeze atitudini de suspiciune față de cei din jur.

• Egalitatea dintre bărbați și femei este susținută cu precădere de persoanele care vizitează mai frecvent monumente istorice și situri arheologice, de persoanele care vizionează mai des filme difuzate prin transmisiune online, de persoanele care citesc mai des (cărți în orice format, manuale, articole) și de persoanele care realizează mai multe excursii în străinătate.

• Sprijinirea minorităților etnice este susținută, de asemenea, într-o mai mare măsură de persoanele care citesc cărți fie în format tipărit, fie în format electronic, la care se adaugă persoanele care se informează mai des din ziare sau reviste tipărite și cele care vizitează mai des muzee, expoziții sau galerii de artă.

• Persoanele care manifestă un sprijin mai accentuat pentru persoanele cu identitate LGBTQIA+ citesc îndeosebi cărți în format electronic, vizitează mai des muzee, expoziții sau galerii de artă, vizionează mai multe filme prin transmisiune online și merg mai frecvent la cinematograf.

• Cu cât consumul cultural înregistrează valori mai ridicate, cu atât se conturează un interes mai crescut pentru teme aflate pe agenda publică: lupta împotriva corupției, protecția naturii și a mediului înconjurător, participarea oamenilor la vot atunci când sunt alegeri, respectarea de către angajatori a drepturilor angajaților și pedepsirea actelor delincvenționale pe măsura gravității lor.

• Persoanele care se implică mai frecvent în mai multe tipuri de activități culturale, indiferent de sfera în care acestea sunt întreprinse, tind să aprecieze într-o măsură mai mare relevanța pe care o are deschiderea spre dialog într-o societate democratică și să interiorizeze libertatea ca valoare capabilă să le modeleze perspectiva despre lume și viață.

• Participarea culturală reprezintă un factor ce stimulează (și nu inhibă) cetățenia democratică.

• Persoanele care se implică mai frecvent în mai multe tipuri de activități culturale sunt cele care iau parte la viața asociativă într-o măsură mai mare.

Tinerii care petrec mult timp online sunt mai neîncrezători, intoleranți, absenți social. Sursă foto: Shutterstock / Stock Asso

• Tinerii (în special între 18 și 35 de ani) care petrec foarte mult timp pe Internet și pe rețelele de socializare au un nivel de încredere socială mai scăzut (chiar și în oamenii din cartierul sau comuna în care trăiesc), manifestă un nivel mai scăzut de toleranță, sunt aproape dezinteresați de participarea socială sau civică, sunt mai puțin de acord cu faptul că este importantă alinierea măsurilor din țară la cele ale Uniunii Europene, sunt mai puțin toleranți față de anumite categorii sociale (de ex.: persoanele cu identitate LGBTQIA+). În general, tinerii care petrec foarte mult timp pe Internet manifestă o atitudine mai pasivă, mai indiferentă și social-absentă”.

„Lipsa cititului înlocuiește lumea cu sinele. Ni se poate părea că tot ce nu e ca noi nu are valoare”

Antropologul Alec Bălășescu arată că intoleranța și incapacitatea de a distinge adevărul de minciună sunt consecințe directe ale fugii de lectură.

„Lipsa cititului... Ce să vă spun, priviți în jur pentru rezultat. Cititul ne deschide mintea către celălalt, către multiplele posibilități și moduri de a fi, către acceptarea complexității vieții. Ne face mai politicoși, în primul rând, mai atenți la celălalt și mai conștienți de propriul loc într-o lume mult mai mare decât propriul ego.

Lipsa cititului înlocuiește lumea cu sinele, cu ego-ul propriu și apoi ni se poate părea că tot ce nu e ca noi nu are valoare. De unde și intoleranța,dar și incapacitatea de a distinge adevărul de minciună.

E bine știut paradoxul cunoașterii: cu cât știm mai puțin, cu atât credem că știm foarte mult și suntem siguri pe sine. Dar e o falsă siguranță, care se prăbușește imediat într-o adevărată confruntare cu vastitatea, complexitatea și frumusețea lumii - pe care nu le putem percepe în lipsa unei atitudini curioase și modeste în sens intelectual, pe care ne-o dă cititul”, explică antropologul Alec Bălășescu.

Sursă foto main: Shutterstock/ Maarten Zeehandelaar