În ciuda unei conștientizări tot mai mari a populației asupra schimbărilor climatice, amplificată de creșterea frecvenței dezastrelor naturale și de temperaturile extreme înregistrate anual, activitățile umane care contribuie la încălzirea globală rămân, în mare parte, neschimbate.
Deși amenințarea este reală și demonstrată științific, reacția colectivă întârzie, ca și cum impactul iminent nu ar necesita măsuri urgente.
Această aparentă inerție ar putea avea explicații profunde, legate de modul în care funcționează creierul uman. O serie de prejudecăți cognitive, contradicții interne și temeri inconștiente determină oamenii să evite schimbarea, chiar și atunci când riscurile sunt evidente.
Fenomenul disonanței cognitive, de exemplu, face ca mulți să recunoască problema, dar să o perceapă ca fiind prea îndepărtată sau dificil de controlat, ceea ce le reduce motivația de a acționa. În plus, obișnuințele și confortul unui stil de viață modern fac ca ajustările necesare să fie resimțite ca sacrificii greu de acceptat.
Importanța acestei dileme a fost subliniată în numeroase producții documentare premiate, care analizează relația complexă dintre percepția umană și schimbările climatice.
Documentarul „Schimbările climatice: reacţii paradoxale (Climate Change: The Brain Paradox, Franţa 2022)” a câștigat Marele Premiu la Ekotopfilm IFF în 2022, iar la Festivalul Internațional FreDD a fost recunoscut drept cel mai bun documentar de profil. Aceste recunoașteri evidențiază necesitatea unei înțelegeri mai profunde a reacțiilor umane față de criza climatică, dar și a strategiilor prin care conștientizarea să se transforme în acțiuni concrete.
Puteți urmări documentarul „Schimbările climatice: reacţii paradoxale” sâmbătă, 15 martie, de la ora 17.00, pe TVR INFO.
sursa foto: shutterstock/DOERS