Efectul fluturelui - detalii care au schimbat cursul istoriei

RECOMANDARI

Nu știm dacă zborul unui fluture în Brazilia poate da naștere unei tornade în Texas, dar știm că anumite evenimente, aparent minore, au avut efecte majore și de durată asupra istoriei omenirii.

Ce ar fi fost lumea fără Copernic, Newton sau Darwin? Cum ar fi arătat Europa dacă nu ar fi început al doilea Război Mondial? Dar dacă nu ar fi căzut Zidul Berlinului? Un mic fir de nisip poate oare genera o întreagă tornadă?

Matematicianului și meteorologul Edward Lorenz (n. 23 mai 1917 – d. 16 aprilie 2008), cunoscut pentru formularea teoriei haosului și a ”efectului fluturelui”, ne-a demonstrat că mici variații pot produce mari efecte într-un sistem.

Documentarele realizate sub genericul ”The Butterfly Effect - Points de Repères” (Franţa, 2016 - 2019) vin cu dovezi concrete în favoarea acestei teorii și ne lansează o provocare: analizarea trecutului ne poate ajuta să prevedem viitorul?

Jocurile Olimpice

Jocurile Olimpice aveau loc o dată la 4 ani în Olimpia. Ele erau panelenice – puteau participa concurenţi veniţi din toate părţile Greciei antice – şi, în urma întrecerilor, câştigătorii primeau titluri olimpice – o coroană din dafin sălbatic -, dar şi prestigiu. După cucerirea romană, au fost acceptaţi şi străini şi Jocurile s-au bucurat în continuare de mult succes. Dar, în secolul al IV-lea, episcopul Ambrozie al Milanului le-a considerat păgâne şi a pus să fie interzise. Aşa au căzut în uitare până în secolul al XVIII-lea când au fost descoperite ruinele Olimpiei... Primele Jocuri Olimpice moderne s-au ţinut la Atena în 1896.

Goana după aur

În ianuarie 1848, la poalele unui munte din California, dulgherul James Marshall găseşte pepite din aur în apele unui râu din apropierea gaterului unde lucra. Vestea se răspândeşte cu viteza fulgerului şi, în scurtă vreme, valuri de imigranţi din întreaga lume debarcă în California. Indienii sunt alungaţi, expropriaţi şi decimaţi de boli.

Căderea Constantinopolului

Aprilie 1453. Trupele otomane, conduse de sultanul Mahomed al II-lea, asediază cetatea. Împăratul bizantin Constantin al XI-lea poate conta doar pe locuitori şi pe câţiva mercenari genovezi şi veneţieni ca să apere capitala. În pofida inferiorităţii numerice, asediaţii rezistă, conduşi de carismaticul căpitan genovez Giustiniani… Dar în zorii zilei de 28 mai, apărătorii intră în panică, din cauza evacuării comandantului lor. Trupele otomane cuceresc Constantinopolul. Astfel s-a prăbuşit Imperiul Bizantin, succesor al celui Roman

Gutenberg, inventatorul vizionar

1438, Strasburg. Unii martori vorbesc despre o maşinărie misterioasă, ascunsă în atelierul unui anume Gutenberg. În 1454, spre uimirea generală, dar cu un real succes, Gutenberg publica prima carte tipărită din istorie: Biblia, în versiunea latină a Sfântului Ieronim. Aşa s-a născut tiparul, care va revoluţiona civilizaţia europeană.

Bătălia de la Kursk

Considerată cea mai mare luptă de blindate din istorie, bătălia de la Kursk, în care s-au confruntat trupele naziste cu cele sovietice, constituie un punct de cotitură din cursul celui de-al doilea război mondial.

În săptămână 12-18 august, de la ora 12:30, urmăriți la TVR 1 câteva episoade din seria de docunentare ”Istorii incredibile” (BUTTERFLY EFFECT – POINTS DE REPÈRES, Franţa, 2016 - 2019. Scenariul şi regia Pierre Lergenmüller.