Proiectul Hidrogen, în contextul tranzițiilor la economia verde, poate crea, până în 2050, 300 de milioane de locuri de muncă la nivel global. Viitorul nu sună rău, dar România se confruntă cu o serie complexă de obstacole în tranziția către o economie verde bazată pe hidrogen, reflectând deficiențe structurale în cercetare, educație și investiții.
Politicile educaționale învechite, exodul de specialiști, insuficiența investițiilor în cercetare și dezvoltare plasează România în coada clasamentului european la acest nivel.
.
Implementarea hidrogenului regenerabil, esențial pentru cuplarea sectoarelor industriale și stocarea surplusului de energie, se confruntă cu costuri de producție ridicate.
.
Mai mult, o înțelegere aprofundată a diferitelor tipuri de hidrogen și a impactului lor ecologic este imperativă pentru o tranziție sustenabilă.
Deși proiectele inițiate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și angajamentele din sectorul privat indică un progres, succesul tranziției românești către hidrogen necesită investiții susținute în tehnologii inovatoare, o strategie energetică coerentă și conștientizarea beneficiilor și provocărilor acestei noi paradigme.
Integrarea eficientă a hidrogenului, alături de alți vectori energetici și metode de stocare, este crucială pentru un viitor energetic durabil și competitiv pentru România.
Depășirea acestor dificultăți este esențială pentru a valorifica oportunitățile oferite de economia verde și pentru a asigura un viitor prosper..
Invitați: Tudor Prisacaru - vicepreședinte Autoritatea Națională pentru Cercetare, Alexandru Mironov - director "Știință &i Tehnică", Ioan Iordache director ICMET Craiova, studenți.
.
Educația la putere: Probleme pentru economia verde bazată pe hidrogen, miercuri, 2 aprilie, ora 22:05, TVR 2 și TVR+
Moderator Monica Ghiurco
.