RECOMANDARI
Dr. Adina Marincea este cercetătoare în cadrul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România - „Elie Wiesel”. Ea publică analize despre extrema dreaptă românească din perioada contemporană, în care urmărește legăturile dintre diversele grupări fasciste și politicienii români. După ce analizele ei au început să fie preluate și în presă, a primit numeroase amenințări de la reprezentanți ai neofascismului românesc - de la injurii sexiste și antisemite, la amenințări cu violul.
Cei patru ani în care, de la tribuna Parlamentului, au fost elogiați legionari sau persoane care au avut legături cu Mișcarea Legionară, culminând cu canonizarea de către Biserica Ortodoxă a trei preoți care au avut legături cu fascismul românesc, au dus la o banalizare și chiar la o normalizare a atitudinilor de extremă dreapta în România, iar gravitatea situației este indicată de faptul că un candidat la prezidențiale care și-a arătat admirația pentru Ion Antonescu și C.Z. Codreanu a ajuns în turul al doilea, arată, într-un interviu pentru tvr.ro, cercetătoarea Adina Marincea, de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România - „Elie Wiesel” (INSHR-EW).
De altfel, chiar cu o zi înainte de alegerile parlamentare, din 1 decembrie, 70 de persoane au fost la Tâncăbești, pentru a-i omagia memoria lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare, evenimentul fiind transmis live pe rețelele de socializare de Diana Șoșoacă, eurodeputată și lidera partidului SOS România. Evenimentul a beneficiat și de prezența unui preot ortodox, iar la final, cei prezenți au făcut salutul nazist. În acest caz, Poliția Ilfov a deschis un dosar penal, pentru că, potrivit OUG 31/2002, este interzisă prin lege propaganda cu caracter fascist, legionar, rasist și xenofob, precum și omagierea criminalilor de război.
Luni după-amiază, Arhiepiscopia Bucureștiului a precizat, în urma solicitărilor venite din partea presei, că este doar o „inițiativă personală” a preotului ortodox care a făcut slujba de la troița ridicată în memoria lui Codreanu. „Arhiepiscopia Bucureștilor se delimitează de acest gest și menționează că a fost demarată o cercetare disciplinară pentru clarificarea tuturor aspectelor acestui caz. Biserica Ortodoxă Română se delimitează de folosirea abuzivă a simbolurilor religioase în scopuri politice și de gesturile și atitudinile care contravin legilor în vigoare ale statului român”, se mai arată în comunicat.
Între elementele de inspirație legionară, pe care Adina Marincea le-a identificat la candidatul independent Călin Georgescu, se numără: asociația sa, „Pământul Strămoșesc”, poartă numele unuia dintre principalele organe de propagandă ale Mișcării Legionare, prezentarea ca un lider carismatic, citatele din autori români fasciști din perioada interbelică, elementele de ortodoxism și spiritualitate, preamărirea valorilor tradiționale, dar și antipoliticianismul puternic.
„Ceea ce face fascismul este că își găsește dușmani intern, mai mult decât extern, în sensul că își întoarce armele și toată ura și violența către (în special) minoritățile din cadrul unei țări. Discursul despre pace este unul foarte frecvent în extrema dreaptă contemporană și am văzut același discurs la liderii AUR, l-am văzut la Diana Iovanovici-Șoșoacă, îl vedem la Putin și la propaganda Kremlinului și îl vedem și la alți lideri de extremă dreapta din Europa, îndeosebi.
Cred că toți ne dorim pace. Problema este că acești lideri și acest discurs maschează, de fapt, o atitudine suveranistă, care tinde să respingă atât apartenența la Uniunea Europeană, cât și apartenența la NATO și să militeze împotriva oricărei solidarități cu Ucraina, și, de fapt, mai degrabă asta este miza”, a explicat dr. Marincea, în interviul pentru tvr.ro.
„Prin alegerea în primul tur a domnului Călin Georgescu, vedem clar cât de adânc în societate au pătruns aceste idei fasciste”
TVR: Asistăm la o banalizare a discursului fascist în România, din punctul dumneavoastră de vedere? Faptul că am avut timp de patru ani în Parlament o formațiune care a elogiat reprezentanți ai Mișcării Legionare a dus la această efuziune pe care o vedem acum în spațiul public?
Dr. Adina Marincea: Cu siguranță, vorbim de o banalizare și, mai degrabă, de o normalizare a atitudinilor de extremă dreapta, neofasciste, neolegionare. Și asta se întâmplă deja de foarte mulți ani, asta e cel mai îngrijorător, și se întâmplă cu concursul a numeroase instituții publice care au dat girul de multe ori unor personaje precum Călin Georgescu sau altor personaje cu convingeri și cu afiliații neolegionale și neofasciste. Sunt instituții care au organizat sau au găzduit sub cupola lor astfel de evenimente – televiziunea și radioul public; în același timp, și membri ai Academiei Române, care au contribuit la reabilitatea Mișcării Legionare sau a unor criminali de război, prin diferite poziții publice, care au fost apoi preluate și instrumentalizate de către aceste mișcări, pentru a-și susține punctul de vedere, făcând apel la autoritatea Academiei Române.
_____
Călin Georgescu a fost lăudat de Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie și membru corespondent al Academiei Române. Bădescu a scris postfața unei cărți a lui Alexandr Dughin, considerat ideologul lui Vladimir Putin, și a îndemnat la traducerea cărții acestuia în română. Ilie Bădescu este considerat de numeroși intelectuali un adept al protocronismului, curent ideologic apărut în perioada comunistă, care susține supremația culturii române în raport cu alte culturi.
Pe de altă parte, menționăm că, într-un comunicat din 26 noiembrie, Academia Română a susținut că „respinge hotărât orice acuză care se aduce instituției și președintelui acad. Ioan-Aurel Pop cu referire la o ipotetică susținere a ideilor nociv naționaliste, antieuropene și anti-NATO. În nenumărate rânduri, atât președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, cât și conducerea instituției și întregul corp academic și-au declarat în mod categoric opțiunile democratice, prooccidentale. Integrarea euroatlantică a României este singura garanție a păstrării independenței statului român și a libertăților democratice cucerite cu jertfă în decembrie 1989. Asocierea pripită a Academiei Române cu ideile suveraniste și filoruse este răuvoitoare, nedreaptă și chiar periculoasă”.
Totuși, într-un discurs pe care l-a susținut la împlinirea a 171 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române, Ioan Aurel Pop a spus: „Jandarmeria Română s-a acoperit de glorie şi pe câmpul de luptă […] cu precădere în cele două războaie care ne-au marcat destinele în secolul XX”. În cel de-Al Doilea Război Mondial, Jandarmeria Română a fost implicată în Holocaustul românesc.
_____
Sigur, putem și trebuie să vorbim și despre întregul sistem de justiție, cu procurorii, judecătorii care de foarte mulți ani de zile clasează pe bandă rulantă sau lasă nerezolvate aproape toate plângerile care țin de incitare la ură pe criterii etnice sau pe alte criterii similare, precum și negarea Holocaustului sau cultul criminalilor de război și al Mișcării Legionare.
Deci e un întreg concurs de factori care contribuie la acest lucru. Aș mai adăuga aici și faptul că, din 2020, odată cu intrarea AUR în Parlament, am văzut foarte clar cum, chiar sub cupola Parlamentului, ajung să fie reabilitați din nou criminali de război sau membri ai Mișcării Legionare de către ideologii AUR, în special Claudiu Târziu și Sorin Lavric. Și lucrurile astea au culminat cu momentul în care Diana Șoșoacă a strigat în Parlamentul României «Trăiască Garda» și a făcut alte afirmații explicit antisemite. Deci, toate aceste lucruri sunt foarte grave, pentru că ele semnalează întregii societăți faptul că este în regulă această reabilitare a criminalilor de război și a Mișcării Legionare și a ideilor fasciste și, practic, în acest mod, ele sabotează toate eforturile care se fac de 20 de ani încoace, de la Raportul Comisiei Wiesel, prin care România și-a asumat responsabilitatea autorităților române pentru Holocaustul din România și au început să existe demersuri în acest sens al recunoașterii adevărului istoric. Deși au existat aceste demersuri, practic, ele sunt în permanență sabotate, cum spuneam, de chiar de către părți ale părți centrale ale statului și, astfel, am ajuns în situația în care, la momentul de față, Mișcarea Legionară sau Ion Antonescu sunt priviți uneori pozitiv sau fascismul este considerat un cuvânt care nu înseamnă mai nimic pentru oameni.
Iar prin alegerea în primul tur a domnului Călin Georgescu, vedem clar cât de adânc în societate au pătruns aceste idei și cât de neproblematizate critic rămân ele la momentul actual.
Delirul mistic, antipoliticianismul, elitele corupte vs. poporul pur, care trebuie salvat și elemente conspiraționiste ale extremei drepta americane
TVR: Ce elemente din Mișcarea Legionară găsim în modul în care se prezintă și vorbește domnul Georgescu?
Dr. Adina Marincea: Sunt foarte multe astfel de elemente, de la elemente estetice în mai multe locuri - Călin Georgescu inclusiv în estetica asociației sale, „Pământul Strămoșesc”, asociație care poartă numele unuia dintre principalele organe de propagandă ale Mișcări Legionare, și folosirea acelorași culori. L -am văzut recent pe Călin Georgescu într-un videoclip de auto-promovare în care era îmbrăcat într-o ie tradițională, călărind un cal, undeva în mediul rural, imitând perfect imaginea lui Corneliu Zelea Codreanu, care la fel mergea în sate pe cai îmbrăcat în ie.
La nivel discursiv și ideologic, din nou, la fel ca C.Z. Codreanu, și Călin Georgescu se înfățișează ca un lider carismatic, ca un lider care pretinde că trecem la fapte mai degrabă decât la vorbe, deși, dacă ascultăm discursul lui, este unul profund demagogic și populist și care nu propune realmente soluții fezabile pentru probleme specifice, rămânând, mai degrabă, într-un registru sloganistic cu multe proverbe, cu multe citate - de regulă, din legionari sau personaje fasciste; printre sursele preferate aș enumera Nae Ionescu, Petre Țuțea, Mircea Eliade, Octavian Goga. Deci, este clar că are un apetit foarte mare pentru reprezentanții gândirii fasciste interbelice.
Apoi, pe lângă faptul că este un lider carismatic, mai preia un element central din gândirea legionară: ortodoxismul, spiritualitatea. Îl auzim foarte des vorbind despre Dumnezeu, despre Iisus Hristos, despre credință, deci acesta este unul dintre cele mai frecvente motive din discursul lui și știm și despre Mișcarea Legionară că era profund ortodoxistă și, în același timp, adaugă și acest element al spiritualității.
Și, din nou, avem numeroși ideologi ai Mișcării Legionare care aveau un discurs mistic, metafizic, care vine dintr-o zonă care respinge modernitatea și care respinge raționalismul specific iluminismului și opune acest tip de spiritualitate care, în multe dintre discursurile lui Călin Georgescu, poate să sune a un soi de delir mistic sau poate să se ducă în niște zone conspiraționiste sau în niște zone foarte anti-științifice, pentru că l-am auzit îndoindu-se de existența virusurilor, având tot felul de teorii despre 5G, vorbind despre apă în termeni de „nu este H2O, este informație pură” sau despre prezențe non-umane.
Despre Trump spune, la un moment dat, că este un tip de salvator pe care îl asemuiește cu Iisus Hristos și cu răstignirea lui Iisus, ceea ce este o bagatelizare foarte puternică a religiei în scopuri politice.
Apoi, mai există dimensiunea unui tradiționalism puternic, care vine din nou din această respingere a modernității și o dorință de a se reîntoarce la așa-zisele «valori tradiționale». În cazul lui Călin Georgescu, el vorbește foarte mult despre familia tradițională, despre obștile gospodărești, deci romantizează foarte mult mediul rural, deși el este prin excelență o persoană foarte deconectată de mediul rural, prin prin toată activitatea vieții sale.
Un alt element comun între Mișcarea Legionară și Călin Georgescu este antipoliticianismul puternic. Mișcarea Legionară a ajuns până în punctul în care să omoare oameni politici. Georgescu nu este în acest punct de violență, dar discursul lui este unul extrem de virulent împotriva clasei politice și care este îmbinat și cu un soi de populism clasic, de tipul „elitele care ne conduc și care sunt fundamental corupte”, la grămadă, versus poporul care este pur și care trebuie salvat.
La acestea, el adaugă ceva specific vremurilor pe care le trăim: niște elemente conspiraționiste care se inspiră din mișcările de extremă dreapta sau alt-right americane, cum ar fi, spre exemplu, QAnon sau toată mișcarea trumpistă, care a venit cu cu tot felul de teorii ale conspirației, de multe ori chiar și cu fundal antisemit, care vorbeau de așa-zise elite neomarxiste-sataniste, care vor să conducă lumea și care le fac rău copiilor.
Și pentru că am vorbit despre discursul cu neomarxismul, este un element fundamental care leagă din nou Mișcarea Legionară și fascismul interbelic de discursul lui Călin Georgescu, pentru că amândouă au avut un discurs radical anticomunist.
Sigur că, în perioada interbelică, era o poziționare radicală împotriva bolșevismului, bolșevismului sovietic și ea era foarte puternic conectată și cu antisemitismul, pentru că venea cu narațiuni antisemite clasice, de tipul iudeo-bolșevismului, adică acuzația că evreii ar fi adus comunismul, acuzație care ulterior folosită pentru a justifica de fapt crimele în masă și persecuțiile față de populația evreiască. Transformarea pe care o are acest discurs profund anticomunist astăzi, pe care o vedem nu doar la Călin Georgescu, dar și la alte mișcări, inclusiv la ideologii AUR sau la Diana Iovanovici-Șoșoacă, este că ei folosesc diverși alți termeni, precum „neomarxiști” sau „neomarxiști sataniști”, vorbesc uneori chiar de „iudeo-bolșevism” sau de bolșevism - țin minte că, la un moment dat, AUR i-a numit pe cei de la USR chiar așa. Mai este „lupta împotriva progresiștilor, globaliștilor”, toate aceste denumiri fiind, de fapt, percepția acestor personaje de extremă dreapta despre diverși oponenți politici pe care îi categorisesc ca fiind ca fiind urmașii comuniștilor, deși, de cele mai multe ori, ideologic, nici măcar nu are nici o coerență sau nici un sens, pentru că astăzi nu mai vedem aproape nicăieri în lumea vestică comunism sau socialism, deci nu putem vorbi de nici un fel de continuitate. Mai degrabă, este o respingere profundă a ideilor liberale și a valorilor liberale, care, sigur, din nou o vedeam și la fascismul interbelic.
_____
„Astăzi este lupta împotriva lui Dumnezeu. Se dorește scoaterea creștinismului din lume”, susținea Călin Georgescu, într-un spot făcut într-o biserică, în anul 2023. Captură video Youtube Călin Georgescu
_____
Ce înseamnă pacea din discursul lui Călin Georgescu
TVR: În contextul de miercuri seară (27 noiembrie), în care s-a vehiculat în spațiul public posibilitatea invalidării candidaturii sale la Curtea Constituțională, Călin Georgescu a făcut un apel la pace și a spus că mișcarea lui este mișcarea păcii. Cum se împacă această pace cu inspirația din fascism?
Dr. Adina Marincea: Ceea ce face fascismul este că își găsește dușmani intern, mai mult decât extern, în sensul că își întoarce armele și toată ura și violența către (în special) minoritățile din cadrul unei țări. Discursul despre pace este unul foarte frecvent în extrema dreaptă contemporană și am văzut același discurs la liderii AUR, l-am văzut la Diana Iovanovici-Șoșoacă, îl vedem la Putin și la propaganda Kremlinului și îl vedem și la alți lideri de extremă dreapta din Europa, îndeosebi.
Cred că toți ne dorim pace. Problema este că acești lideri și acest discurs maschează, de fapt, o atitudine suveranistă, care tinde să respingă atât apartenența la Uniunea Europeană, cât și apartenența la NATO și să militeze împotriva oricărei solidarități cu Ucraina, și, de fapt, mai degrabă asta este miza.
Și cred că, fundamental, discursurile astea sunt fie voit, fie nevoit, ca să zic așa, sunt influențate de către propaganda Kremlinului, pentru că, din nou, acesta este interesul Kremlinului: de a înlătura sprijinul pentru Ucraina. AUR, de exemplu, vorbește despre pace, dar dacă ne uităm în programul lor politic, ei se pregătesc de război, adică programul lor politic vorbește explicit despre militarizare, despre a crea un fel de armată de voluntari sau despre producția de armament. („Stimulăm efectuarea de către fiecare cetățean român a unui stagiu de trei luni, în intervalul de vârstă 18 – 22 ani, fie în cadrul unei asociații non-profit, fie în pregătirea militară”, se notează în programul AUR, n.r.).
Nu este o poziție anti-militaristă sau neapărat anti-război, ci este mai degrabă o poziție naționalistă, împotriva sprijinului oferit către Ucraina. Și aș mai zice, apropo de contradicțiile acestea și că, din câte știu, Călin Georgescu ar vrea să introducă stagiul militar obligatoriu.
TVR: Inițial, așa a spus, iar în interviul de la Realitatea a revenit asupra declarației, a spus că ar fi voluntar.
Dr. Adina Marincea: Din nou, un lucru pe care îl fac cam toți liderii de extremă dreapta, așa l-am văzut și pe George Simion foarte frecvent făcând, este ceea ce se numește „ambivalență calculată” sau „limbaj dublu”. Ei spun când un lucru, când alt lucru, lucruri care se contrazic, în funcție de publicurile cărora vor să se adreseze sau în funcție de interesele pe care pe care le au. La Călin Georgescu, am văzut într-o emisiune că declara că nu vrea să scoată România din NATO, dar într-o emisiune mai veche, îl vedem spunând că România nu ar trebui să fie în NATO. Faptul că face acest balet ne spune despre el că este un personaj care spune oamenilor ceea ce vor să audă și care nu spune lucruri de substanță și este profund demagog și că nu se poate avea încredere în declarațiile lui.
TVR: Dumneavoastră studiați și publicați materiale despre mișcarea fascistă modernă. Ați publicat și despre legăturile pe care Călin Georgescu le are cu lideri legionari din prezent.
Dr. Adina Marincea: Ar fi de menționat că, după cunoștințele mele, și în peisajul acesta neolegionar neofascist, lucrurile sunt cumva împărțite, în sensul că nu vă închipuiți că toate grupurile îl susțin pe Călin Georgescu, pentru că nu este neapărat cazul. Dar ce știm foarte clar este că există susținere din partea unora dintre grupurile destul de puternice și care au rețele bine dezvoltate în teren. Și aici mă refer, în primul rând, la Frăția Ortodoxă, condusă de Dan Grăjdeanu. De altfel, Frăția Ortodoxă a fost, înainte de 2020, în campania electorală implicată în sprijinul AUR, însă, ulterior, odată cu un tip de moderare, AUR a pierdut o parte din aceste grupuri, care și-au reorientat sprijinul către ale personaje mai fățiș radicale – Diana Iovanovici-Șoșoacă sau Călin Georgescu.
În 2021, îl vedem pe liderul Dan Grăjdeanu la lansarea Asociației „Pământul Strămoșesc”. Apoi, vedem declarații ale lui Grăjdeanu în care spune că au făcut tabere de muncă împreună cu Călin Georgescu și cu Asociația „Pământul Strămoșesc” și că, practic, Frăția și-a folosit rețeaua și și-a chemat voluntarii pentru a veni la apelul lui Călin Georgescu în aceste tabere de muncă. Deci, avem o dată relația asta, avem un sprijin foarte clar din partea Asociației „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”, un alt pilon important al Mișcării neolegionare actuale. Relația dintre Călin Georgescu și Eugen Sechila (de la „Haiducii Dobrogei”, n.r.) este una de durată. În 2020, Eugen Sechila ieșea cu un videoclip public de susținere pentru Călin Georgescu, atunci când când se vehicula sau era el susținut pentru a multa oară ca propunere de posibil viitor premier. Și la fel, „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” realizează numeroase tabere cu copii, cu adolescenți, cu diverse persoane, unde îmbină instrucția fizică cu ideologizarea, tabere care sunt de multe ori desfășurate la nivel local. Cel mai probabil, și această organizație și-a folosit, și-a mobilizat rețeaua pentru a-l sprijini pe Călin Georgescu.
Pe lângă acești vectori de sprijin, mai sunt și alte colțuri – există o legătură pe filonul spiritualist, o legătură cu personaje precum Daniel Roxin, care au încărcătură neolegionară, dar care este îmbinată cu tot felul de teorii conspiraționiste și revizioniste, vorbesc despre daci, despre măreția poporului român care se trage din daci.
Sunt diferite grupuri care au participat, de fapt, la sprijinirea lui Călin Georgescu și cu care acesta are astfel de relații.
TVR: În calitate de cercetătoare, considerați că ar fi oportun ca Biserica Ortodoxă să se delimiteze de un personaj de tipul acesta? Știm că în spațiul public au apărut de câțiva ani imagini cu Călin Georgescu ținând predici în biserici, se poziționează ca fiind „vocea lui Dumnezeu” în România și au fost preoți ortodocși care i-au îndemnat pe credincioși, în această campanie electorală, să îl voteze pe Călin Georgescu.
Dr. Adina Marincea: Cu siguranță, Biserica Ortodoxă Română ar trebui să aibă o poziție mult mai clară și mai vehementă pe acest subiect, pentru că cred că este inadmisibilă această politizare și această folosire a religiei și a numelui lui Dumnezeu în campania electorală, în modul în care o face Călin Georgescu.
Acest lucru merge împotriva a ceea ce este acceptabil la acest nivel. În același timp, sunt deja destul de multe dovezi că, cel puțin la nivel local, există o serie de preoți, de mănăstiri, de chiar de persoane cu autoritate în biserică, cum este cazul ÎPS Teodosie, care oficiază ceremonii religioase în sutana de preot în cadrul unor evenimente neolegionare și cu aceste grupuri sau care participă și promovează în diferite moduri ideile neolegionare. Deci, Biserica Ortodoxă, mai ales având în vedere istoricul ei, în care știm bine că în perioada interbelică au fost un număr semnificativ de preoți care au fost atrași de Mișcarea Legionară și care au fost foarte activi în ea, tocmai având în vedere această responsabilitate istorică, Biserica ar trebui astăzi să ia niște măsuri și o poziție mult mai clară.
Problema este că nu numai că nu face acest lucru, dar și că și Biserica, ca și alte instituții ale statului român, de care spuneam, într-un fel, sabotează eforturile de reinstaurare a adevărului istoric cu privire la Holocaust și la crimele de război, prin acțiuni precum cea de anul acesta, în care a decis canonizarea mai multor preoți, trei dintre aceștia fiind conectați cu Mișcarea Legionară. Deci, ce înseamnă asta? La nivel central, BOR, ca instituție, a decis că este în regulă să reabiliteze, să canonizeze, deci să să declare sfinți, trei preoți fasciști și asta înseamnă clar o trivializare a fascismului, înseamnă că alte lucruri sunt mai relevante despre oamenii respectivi decât faptul că ei au fost parte dintr-un curent care a dus la uciderea sute de mii de oameni. Și se mulează perfect pe retorica extremei drepte, care nu face altceva decât să minimalizeze Holocaustul, decât să să minimalizeze și chiar să reabiliteze fascismul și, în felul acesta, vedem astăzi această normalizare excesivă a fascismului în societate, până la punctul în care ne putem trezi cu un reprezentant fățiș al ideilor neofasciste ca președinte al țării.
______
Biserica Ortodoxă Română a transmis, la solicitarea presei, doar un apel la rugăciune și calm în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare, fără însă să ofere un punct de vedere clar referitor la discursul lui Călin Georgescu, care își asociază imaginea cu cea a unui trimis al lui Dumnezeu.
„Respingem ferm orice formă de manifestare care incită la dezbinare și ură și ne dorim ca dialogul la nivelul întregii societăți să cultive pacea și liniștea, respectul reciproc și responsabilitatea. În această perioadă, care coincide cu Postul Nașterii Domnului Iisus Hristos, suntem chemați să dăm dovadă de un comportament sănătos, orientat către deschidere și înţelegere, solidaritate și comuniune.
Ca manifestare a libertății de conștiință, votul fiecărei persoane reflectă fidel valorile și convingerile împărtășite de aceasta și nu trebuie să constituie, sub nicio formă, o cauză a tulburărilor sociale, ci o firească exercitare a unui drept democratic”, a transmis BOR, în 28 noiembrie.
______
Injurii sexiste, antisemite și amenințări cu violul din partea extremiștilor români
TVR: Și dumneavoastră ați fost ținta extremiștilor în mediul online.
Dr. Adina Marincea: Da, din cauza faptului că scriu deja de ceva ani, că monitorizez aceste aceste grupări de extremă dreapta, asta a atras antipatia și ostilitatea acestor grupuri. Se postează pe Internet, pe diverse site-uri sau diverse canale de extremă dreapta, de la ode misogine la adresa mea, la comentarii în care sunt amenințată cu violul sau cu alte lucruri similare, iar cel mai probabil, personaje asociate cu ultrașii de extremă dreapta au făcut și un graffiti în centrul Capitalei, pe un bar, în care în care mă asemuiau pe mine cu Ana Pauker. Spuneau ceva de tipul: «Ana Pauker n-a crăpat, în Adina s-a machiat». Apar în mod regulat astfel de mesaje și amenințări.
Există inclusiv persoane care au făcut video-uri în care instigau la ură împotriva mea, în care, cum spuneam, mi se adresau cu insulte – și sexiste, și antisemite - inclusiv un fost senator, care este unul dintre cei mai cunoscuți negaționiști și antisemisți din România, Ion Coja, a avut o o astfel de reacție la adresa mea sau fostul colonel Vasile Zărnescu, după ce am scris despre el, a scris un text instigator la adresa mea, în care la final se semna cu «moarte dușmanilor» și își folosea titulatura de colonel SRI, ceea ce, din câte știu eu, conform legii, este cât se poate de ilegal.
Problema cu toate lucrurile astea este că ele se adună. Vedem foarte multă ură și la adresa Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, inclusiv senatori precum Sorin Lavric au ieșit cu poziții publice împotriva institutului, din cauza muncii pe care noi o facem pentru recuperarea istoriei Holocaustului și împotriva antisemitismului, și cred că acest lucru este periculos, tocmai pentru că creează foarte multă ură și direcționează toate frustrările din societate și această nevoie de a găsi un dușman.
Cum spuneam, în fascism, dușmanul e găsit în interior. Acesta este un exemplu foarte bun de cum targetezi o persoană sau o instituție și acela devine răul absolut și din cauza lui se întâmplă diverse lucruri, iar asta poate, foarte ușor, să ducă la acte de violență împotriva unor persoane sau unor instituții.
TVR: Dumneavoastră ați făcut plângere la Poliție pentru vreuna din amenințările primite?
Dr. Adina Marincea: Nu am făcut plângere la Poliție și vă spun de ce: în momentul în care, după ani de zile de făcut diverse plângeri împotriva acestor personaje sau grupuri, în momentul în care vedem că aceste plângeri nu sunt luate în serios, sunt clasate, ajungi să-ți pierzi încrederea că aceste instituții pot să te ajute realmente în fața acestor tipuri de amenințări. Eu am ales să nu fac asta și pentru că nu vreau să atrag și mai multă ură sau să existe un tip de discurs că mă victimizez sau ceva de genul ăsta. Încerc să-mi iau alt tip de măsuri de precauție.
Dialogul cu cercetătoarea Adina Marincea a avut loc în 28 noiembrie.
Context:
„Extrema dreaptă în România nu reprezintă o vulnerabilitate, ci a devenit o realitate! Ea reprezintă peste 35% din opțiunile electoratului. Extrema dreaptă înseamnă negarea Holocaustului, antisemitism, rasism, negarea drepturilor și libertăților pentru orice minoritate, suveranism, orientare externă pro Rusia, anti-Europa și NATO”, a transmis Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România, într-un punct de vedere publicat în 26 noiembrie, după anunțarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale.
De altfel, cel mai recent raport al Institutului „Elie Wiesel”, publicat în vara acestui an, arăta o tendință de extindere a spațiului manifestărilor antisemite și o lipsă de reacție a actorilor politici, în aceste cazuri.
„În perioada mai 2023 – aprilie 2024, putem observa o tendință de extindere a spațiului manifestărilor antisemite – prin înmulțirea înscrisurilor și manifestațiilor stradale, acțiuni de vandalizare, distribuție de literatură și materiale de propagandă, și pătrunderea în mass-media. Lideri sau responsabili politici au promovat atât online, cât și în Parlament, mesaje antisemite, negaționiste sau incitatoare la ură, fără a suferi consecințe pentru acțiunile și afirmațiile lor. Este îngrijorător că aceste narațiuni toxice ale politicienilor nu provoacă, din partea restului clasei politice, luări de poziție ferme care să indice o distanțare fără echivoc față de aceia care enunță și propagă discursuri de ură.
Diferite grupuri de extremă dreapta au continuat să organizeze ceremonii și comemorări legionare, mesajele acestora fiind promovate inclusiv în cadrul unor concerte sau evenimente sportive. De asemenea, diferite grupări s-au mobilizat împotriva introducerii disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” în învățământul liceal, organizând petiții și manifestații publice în diferite orașe. Mai multe instituții publice au continuat să găzduiască evenimente care promovează cultul criminalilor de război și reabilitarea Mișcării Legionare, precum și personaje care neagă în mod sistematic Holocaustul din România”, se arată în raportul citat, pe care îl puteți citi integral aici.
Totodată, din cele 82 de cauze pe care procurorii le-au avut de rezolvat în anul 2023 privind manifestările antisemite în spațiul public, negarea Holocaustului și omagierea criminalilor de război, 59 au rămas nesoluționate. Numai două cauze au fost trimise în judecată din cele 23 soluționate, în timp ce 19 au fost clasate iar două au fost soluționate prin neînceperea urmăririi penale, potrivit datelor obținute de RFI de la parchete.
„Aceasta este o tendință constantă de peste două decenii, de când a intrat în vigoare ordonanța. Lipsa de consecințe pentru astfel de manifestări poate încuraja continuarea sau chiar accentuarea incidentelor sistematice de negare a Holocaustului și instigare la ură”, avertiza Institutul „Elie Wiesel”, în raportul publicat în vara acestui an.
Două sondaje de opinie, publicate la finele anului 2023, arată cum 23 la sută dintre românii intervievați erau total sau parțial de acord că „evreii se folosesc de Holocaust ca să șantajeze România”, 22 la sută erau împotriva păstrării vie a memoriei victimelor Holocaustului, 37 la sută dintre români erau de acord că Mișcarea Legionară a fost o organizație patriotică, 29 la sută, că a fost creștină, 37 la sută că a fost fascistă, 43 la sută că a fost anticomunistă, 39 la sută că a fost teroristă și 41 la sută că a fost responsabilă pentru crime împotriva evreilor.
Doar 31 la sută dintre respondenți îl indicau pe mareșalul Ion Antonescu drept principalul responsabil pentru declanșarea Holocaustului în România, în timp ce 54 la sută au indicat Germania nazistă. Mai mult, 45 la sută dintre respondenți erau de părere că Antonescu a fost „un mare patriot” (potrivire totală sau în marte parte), iar 25 la sută considerau că memoria sa ar trebui reabilitată în România. 27 la sută consideră că nu a fost un criminal de război, iar 22 la sută, că nu este responsabil de crime împotriva evreilor.
52 la sută dintre intervievați nu erau de acord (oarecum dezacord sau dezacord) cu introducerea disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” în programa școlară de liceu. Sondajul este disponibil aici.
Un alt sondaj arăta că 24 la sută din minoritatea evreiască din România a raportat că a fost ținta unor remarci antisemite (40 la sută dintre respondenți au fost ținta unor remarci antisemite în online), iar 14 la sută au raportat că au fost ținta unor acțiuni antisemite, iar în ultimii cinci ani 41 la sută au simțit că antisemitismul a crescut în România. Sondajul integral, aici.
Călin Georgescu, candidatul independent care a obținut peste două milioane de voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, s-a remarcat în spațiul public printr-o serie de declarații și poziționări controversate. Între acestea, amintim: „Partidul meu este poporul român”, „Nu este o candidatură, este o chemare – unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu”, „Această țară nu va mai sta în genunchi în fața nimănui, doar în fața lui Dumnezeu”, „A fost legea înmulțirii minunate a lui Iisus Hristos. Cinci pâini și doi pești care s-au înmulțit în 2,1 milioane. Le mulțumim și celor care nu ne-au votat, dar pe care îi așteptăm să ne fie alături. Ne unește ca oameni iubirea”, „A venit vremea să pregătim țara pentru venirea lui Hristos”. „Este exact ce vor ei să facă, au predat marfa de plastic, tot ce înseamnă nanocipuri și intră în tine ca într-un laptop” (despre sucuri), „Oare apa înseamnă doar H2O? Eu nu cred asta. Oricum eu vă spun că nu am nimic de a face cu acest H2O. Apa este mult mai mult, este informație, este vibrație”, „Dacă viitoarea mamă este manipulată de genul în care nu poți să naști decât prin cezariană, cum nasc astăzi în România peste 90%, este o tragedie. Știți de ce? Pentru că se rupe firul divin”.
În programul său electoral, intitulat „Hrană, Apă, Energie”, vorbește despre „întoarcerea la rădăcinile neamului românesc”, iar în cărțile sale susține ieșirea României din organizațiile internaționale care țin țara în „sclavie”, vorbind despre o conspirație a noii ordini mondiale, și militează la întorcerea la valorile creștine. S-a remarcat în spațiul public și cu o serie de declarații controversate, în care îi consideră martiri și eroi pe Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, pledând, totodată, și pentru „înțelepciunea rusească” („Șansa României este înțelepciunea rusească”). Recent, Georgescu a susținut, într-un clip postat pe rețelele de socializare, că nu vrea ieșirea României din UE și NATO.
Foto principală: Călin Georgescu, în ie populară, călare pe un cal, într-un spațiu idilic, imagine care face trimitere la modul în care apărea și C.Z. Codreanu în spațiul public, după cum explică dr. Marincea. Sursă imagine: Captură video Youtube Călin Georgescu
