Istoricul Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, arată, într-un interviu pentru tvr.ro, că este nevoie de o reacție democratică de contrapondere la manifestările extremiste, pentru că, în caz contrar, acestea vor înflori. Dacă aceste reacții rămân doar „pe persoană fizică”, curentul extremist poate strânge noi adepți.
Alexandru Florian vorbește despre „falimentul unei legi” când se referă la instrumentarea cazurilor de extremism apărute în societatea românească după 1990, acest lucru având două cauze: lipsa de pregătire sau de înțelegere a contextului istoric și a valorilor democratice care ar trebui să îi ghideze pe procurori și volumul foarte mare de muncă pentru un om al legii.
„Mentalitatea, gradul de cultură generală, de cultură istorică, civică și politică sunt foarte importante când trebuie să analizezi astfel de situații. Cei care cercetează astfel de cazuri trebuie să înțeleagă că, fără să fii dedicat unor principii și valori ale democrației, fără să le avem, nu avem ce căuta în societate astăzi”, punctează directorul Institutului „Elie Wiesel”, în dialog cu tvr.ro.
Numărul mare de clasări ale dosarelor penale deschise pentru negarea Holocaustului, extremism, apologia legionarilor și celebrarea criminalilor de război se explică și prin faptul că oamenii legii nu înțeleg contextul istoric și gravitatea acestui curent. În cuvintele lui Alexandru Florian: „S-au clasat, în primul rând, pentru că o lege trebuie înțeleasă în conținut, dar și în context. Trebuie să înțelegi care e spiritul, de ce s-a dat această lege sau alta”.
Citiți și partea a doua a acestui interviu: Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, despre canonizări: Răspunsurile Patriarhiei au fost superficiale. Cei care s-au aflat la Mișcarea Legionară nu au promovat valori din întâmplare
Totodată, istoricul atrage atenția că un semnal de alarmă ar trebui să fie reprezentarea de peste 30 la sută a extremei drepte în Parlament, cel mai mare procent de acest fel, indicând pentru această situație „incapacitatea partidelor mainstream de a formula politici publice cu rezultate pentru categorii sociale largi”.
Pe de altă parte, directorul Institutului pentru Studierea Holocaustului din România remarcă „o trezire a societății civile și a mass-media” după ce candidatul Călin Georgescu a intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale, precum și că „instituțiile statului abilitate au devenit mai dinamice”.
Canonizările decise anul trecut de Biserica Ortodoxă Română (BOR), care vizează și trei preoți care au avut legături cu Mișcarea Legionară, au continuat să aibă ecou și anul acesta, în condițiile în care promotori ai extremismului s-au afișat cu steaguri legionare la mormântul preotului Ilie Lăcătușu (acum sfânt, fost șef de cuib legionar), la Teatrul Evreiesc de Stat actorii joacă păziți de jandarmi, în urma multor amenințări cu moartea, emise pe TikTok, iar Capitala s-a umplut de semne ale Gărzii de Fier și coduri QR care trimit la grupuri neolegionare.
„Răspunsurile Patriarhiei au fost, spun eu, superficiale sau nu au reușit să convingă, pentru că logica lor (a reprezentanților BOR, n.r.) a fost că, într-adevăr s-ar putea sau au fost, dar au fost o perioadă scurtă de timp acele personaje la sau pe lângă Mișcarea Legionară; și a fost - așa cum se exprimă și astăzi unele persoane publice - un derapaj, ca un accident în viața lor. Nu a fost un derapaj, a fost ceva care s-a întâmplat printr-o regimentare politică pe care și-au asumat-o și, mai mult decât atât, au avut timp zeci de ani să-și repare derapajul, dacă era derapaj; ei nu și-au făcut niciodată autocritica; nu promovezi valori din întâmplare”, conchide directorul Institutului „Elie Wiesel”.
Situația dosarelor penale pentru infracțiunile prevăzute de OUG 31/2002, pentru întreg Ministerul Public, în perioada 2019 - primul semestru din 2024. Sursă: PÎCCJ pentru tvr.ro
Cel mai relevant este, pentru mine, votul pentru Parlament, unde extrema dreaptă a luat peste 30 la sută, o premieră pentru România
La finele lui 2024, la Parchetul General se aflau în lucru șase dosare penale care vizează parlamentari români și europarlamentari – probabil că se referă la Diana Șoșoacă pentru Tâncăbești - pentru încălcarea OUG 31/2002. În același peisaj, avem trei partide cu tendințe extremiste în Parlamentul României, în urma alegerilor din 2024, iar Călin Georgescu, un candidat aproape necunoscut în afara celor care urmăresc fenomenul extremist, pleca de pe prima poziție, cu cel mai mare număr de voturi, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Cum vi se pare dumneavoastră acest tablou? De ce avem o creștere atât de mare a extremismului și încotro ne îndreptăm?
Alexandru Florian: Creșterea extremismului, mai degrabă a mesajelor radicale, cu conținut extremist foarte divers, în acel naționalism extrem, la mesaje și cu caracter, să zicem, de promovarea Mișcării Legionare, la unele mesaje antisemite, care nu sunt foarte prezente, la mesaje pro-ruse, anti-europene – nu? - toate acestea, care țin de noul radicalism de dreapta, se datorează, cred, în principal, incapacității partidelor mainstream din România de a formula politici publice cu rezultate pentru categorii sociale largi.
Cred că s-a ajuns la un moment în care se poate măsura foarte bine distanța dintre acțiunile guvernamentale, dintre promisiunile politice în diverse ocazii, în special în cadrul campaniilor, fie că e vorba de campanii electorale pentru alegeri locale, europarlamentare, naționale sau prezidențiale, modul de a guverna și a promova politici publice și rezultatul - ce resimt, de fapt, cetățenii României în urma acestor guvernări sau în urma votului. De fapt, care este distanța între așteptări și rezultate?
Există o foarte mare probabilitate ca această stare de nemulțumire să se datoreze faptului că sunt multe categorii, grupuri sociale care nu se regăsesc în felul în care viața de zi cu zi se desfășoară astăzi în România. Eu cred că principalele nemulțumiri nu sunt atât ceea ce se pot numi valori non-materiale - valorile democrației, lupta pentru principii, probleme legate de egalitate și așa mai departe, solidaritate - ci în primul rând sunt chestiunile legate de valorile materiale, având în vedere inflația, alte chestiuni economice care se prelungesc deja de câțiva ani în în România și în Europa. Toate aceste chestiuni, de fapt, au dus la scăderea puterii de cumpărare pentru mulți dintre cetățenii României. Și, dacă avem alegeri, și am avut în 2024 trei rânduri importante de alegeri - practic, cetățenii au votat și emoțional și rațional, aici nu are importanță, e vorba de cum s-a dus votul: cel mai important și relevant pentru mine este votul pentru Parlament, unde extrema dreaptă a luat, dacă nu mă înșel, peste 30 la sută, cu trei partide, ceea ce este o premieră în România. Mai mult de o treime (din voturi, n.r.) este, într-adevăr, un procent foarte important. Deci, trebuie să vedem cum se va mișca în Parlament această forță politică, și care vor fi rezultatele - ce vor reuși să frâneze, ce vor reuși să promoveze sau ce mesaje vor da în continuare. 35 la sută este foarte mult.
O mare problemă pe care asupra căreia a atras atenția și Institutul „Elie Wiesel” și nu numai, dar în primul rând institutul, se referă la dosarele penale care se finalizează foarte des cu clasări sau cu renunțarea la urmărirea penală. În ultima solicitare pe care am făcut-o la Parchetul General, instituția mi-a spus că în primul semestru al anului trecut, deci al anului 2024, au avut 22 de cauze în lucru: 12 soluționate prin clasare - deci peste jumătate - și nici o trimitere în judecată.
Corelând aceste date, care ar fi cele mai de actualitate, cu al Institutului „Elie Wiesel”, în care citim că Vasile Zărnescu, care a avut și (singura) condamnare penală, avem și derapajele flagrante ale lui Marian Motocu sau Gică Manole, în care, la fel, dosarele trenează fără să se întâmple nimic, mă întreb și vă întreb și pe dumneavoastră: de ce eșuează procurorii în aceste cauze unde avem dovezi? Avem discursurile în spațiul public, există și se poate proba intenția, se poate verifica absolut tot, totul e înregistrat. De ce nu se întâmplă nimic, din punctul dumneavoastră de vedere?
Alexandru Florian: Ca să aflăm factorii sau măcar câțiva dintre ei, pentru care, într-adevăr, este această situație extrem de neplăcută, de fapt, e vorba de un faliment al unei legi, ar trebui să știm mult mai bine care este opinia Ministerului Public, a magistraților în general. Eu nu pot să vă spun de ce, din 22 de dosare, 12 dosare s-au clasat.
Clasarea reprezintă o decizie asumată de procuror și presupune o serie de argumente. Cum spuneți dumneavoastră, în fiecare dosar se presupune că se oferă câteva argumente pentru plângerea respectivă, că X sau Y s-ar încadra, s-ar face vinovat de încălcarea vreunui articol dintr-una din legile acestea - legea antisemitismului sau OUG 31/2002. Procurorii și Poliția investighează și argumentează, până la urmă, că tot ceea ce petentul, cel care a reclamat, a considerat că se încadrează într-un articol de lege penală, de fapt, nu se încadrează: fapta nu a existat, deci, sau din experiența unora din plângerile pe care le-a depus institutul, au fost câteva cazuri în care procurorul împreună cu judecătorul au stabilit că fapta există, dar pentru că este o prevedere în Codul Penal referitoare la importanța faptei, dacă nu este atât de puternică pentru societate, se poate renunța la urmărirea penală, dacă ar fi procesul prea costisitor. S-ar consuma timp, efort, resurse financiare, umane și așa mai departe. Și atunci este mai bine să ne oprim. E un fel de, am putea să spunem, în termeni nejuridici, că „i s-a atras atenția celui care a fost reclamat că într-adevăr a făcut o faptă și ar fi bine să se liniștească”, dar nu se duce cazul până la finalizarea lui, pentru că, încă o dată, nu merită efortul financiar și social.
Sunt foarte multe dosare într-adevăr care se închid, se clasează și în care, de fapt, Poliția și Parchetul, de fapt, procurorul, că el decide, concluzionează că faptele reclamate nu există, nu reprezintă un risc social. De ce?
Nu pot eu să răspund, că eu nu am investigat și nu am cădere să investighez. Pot să speculez și să spun că această tratare a legii de o manieră superficială se datorează faptului că cei chemați să investigheze nu acordă o atenție suficientă acestor tipuri de reclamații, pentru că este o cazuistică foarte redusă la nivelul societății, adică față de alte dosare penale. Sunt cam câteva zeci de cazuri pe an, 50-60, 80 de plângeri pe an. Dacă ne uităm, sunt procurori care au sute, mii de dosare în lucru, deci vă dați seama câte cauze sunt în lucru în România, iar acestea reprezintă un procent infim, poate un procent - și atunci le tratează la „și altele”, iar când se apleacă asupra lor le consideră practic - eu așa-mi explic - niște chestiuni secundare; cum ar ierarhiza elevii de liceu orele de educație fizică sau alte auxiliare – noi ne pregătim doar la mate și fizică, că vrem să mergem nu-știu-unde și atunci educația fizică, muzica le privesc la modul „azi mă duc, mâine nu mă duc”. Probabil și ei, când le pică câte un dosar din acesta asupra căruia trebuie să se aplece …
_____
Interviul a fost înregistrat în 23 ianuarie, înainte de a primi o parte din răspunsurile unităților de Parchet despre cercetările care vizează negaționiști cunoscuți. Marian Motocu, fost alpinist utilitar, fondator al unei asociații de extremă dreapta, devenit cunoscut după ce l-a amenințat pe profesorul de istorie Gabriel Bartic, se află în prezent sub control judiciar pentru 60 de zile, pentru incitare la ură sau discriminare, negarea Holocaustului și promovarea de doctrine antisemite, potrivit unui răspuns al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova pentru tvr.ro. Vasile Zărnescu și Gică Manole sunt, de asemenea, vizați de dosare penale pentru negaționism.
______
Asta, pentru că nu înțeleg riscul, nu au cunoștințe de istorie, nu înțeleg contextul.
Alexandru Florian: Acum, după ce candidatul Georgescu a intrat în turul doi nefinalizat, a fost o trezire a societății civile și a mass-media, iar instituțiile statului abilitate au devenit mai dinamice. E adevărat că, în baza informațiilor pe care le furnizează, s-au deschis multe șantiere, multe dosare, în special cele care s-au făcut în urma evenimentului de la Tâncăbești, de la sfârșitul lunii noiembrie, dar și altele, pentru alți promotori de mesaje negaționiste, antisemite, pro-Mișcarea Legionară. Rămâne să vedem, însă - putem spune că a fost o cavalcadă la sfârșitul anului 2024 - dar rămâne să vedem ce se va întâmpla cu aceste dosare.
Directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, Alexandru Florian. Sursă imagine: Facebook INSHREW
Dacă cercetarea în dosarele de extremism durează câțiva ani, există toate șansele să asistăm la amplificarea anumitor manifestări. Deja am văzut steaguri legionare
Avem aceste dosare penale - la Ilfov, pentru comemorarea de la Tâncăbești, nu am primit răspuns vizavi de plângerea pe care a făcut-o Institutul „Elie Wiesel” în 2020 și care a trenat. În cazul lui Marian Motocu, caz pe care Institutul „Elie Wiesel” l-a semnalat de câțiva ani, Parchetul Craiova mi-a comunicat că este sub control judiciar pentru 60 zile.
Alexandru Florian: Dacă vreți să vedeți ce impact au avut aceste acțiuni de a deschide dosare de cercetare (penală, n.r.) pentru diverși actori care de ani de zile se ocupă cu astfel de mesaje, dacă ați cerceta spațiul acesta online al comunicării, Facebook sau Youtube sau alte pagini, și veți lua niște personaje care sunt „cunoscute” pentru perseverența cu care de decenii promovează astfel de mesaje și veți corela unele informații care au apărut în presă în luna decembrie legată de instrumentarea unor cercetări, veți vedea că în unele situații sau unii dintre aceștia și-au închis pagina de Facebook. Unii se abțin, nu prea mai postează sau se mută pe alte canale, alții, dimpotrivă, se mută pe alte canale mai puțin cercetate.
Am văzut că pe Telegram „înfloresc” foarte bine.
Alexandru Florian: Da, se poate. Alții chiar au acțiuni care sfidează, deci iau în derâdere activitatea instituțiilor publice. De exemplu, este un domn care s-a dus și l-a sorcovit pe Marian Motocu, dar sunt unii care și-au mai redus activitatea. Cât o să dureze, ce o să fie, nu pot eu să îmi dau seama, dar în contextul în care aceste cercetări penale care se fac pe cazurile care s-au deschis - eu știu doar informația din presă - dacă vor dura o perioadă lungă de timp, așa cum s-a întâmplat până acum, ca la niște fapte extrem de simple să fie să dureze cercetarea doi - cinci ani, vă dați seama că există toate șansele să reasistăm la reluarea sau la amplificarea anumitor manifestări.
Și, asta, în contextul în care, încă o dată, trebuie să fim foarte conștienți că toți acești actori de comunicare din spațiul online, unde se știe că există și această posibilitate să fii foarte curajos - că, în special pentru mesajele fără imagine, îți dai un alt nume, nu te cunoaște nimeni, și toată lumea are un curaj extraordinar - comunicarea aceasta va fi și întreținută, mă gândesc că sunt și șanse să se amplifice, de prezența acestui grup politic de 35 la sută în Parlament, dar și de faptul că și Biserica Ortodoxă a decis să canonizeze trei legionari - și deja a apărut la unul dintre ei un steag legionar, deja la început de ianuarie a fost o manifestare în Spania, pentru Moța și Marin, o comemorare unde a participat un preot ortodox, alături de un cunoscut militant pentru Mișcarea Legionară, un alt preot greco-catolic.
Din filmul de pe YouTube, se vede că participarea a fost mai mare decât în alți ani. Acolo nu participă spanioli, ci cetățeni români. Poate unii dintre ei sunt de acolo, că înțeleg că diaspora este acum orientată spre un suveranism extrem, dar sunt unii care vin din România. Nu mai este un efort, probabil că nici financiar, să faci o călătorie până în Spania și să participi la un ceremonial, dacă ești motivat de anumite valori.
Așa că trebuie să fim atenți la felul în care actorii politici, alți actori civici, lideri de opinie, instituția Bisericii, toate cultele, nu neapărat cel ortodox, dar cea ortodoxă, în primul rând, pentru că iată ce acțiuni decide, la felul în care se raportează la fenomenul extremist. Deci, dacă nu există o situare critică, dacă nu există reacții, dacă cei care vor avea reacții vor fi numai pe persoană fizică, celor care s-au mișcat până în prezent li se pot adăuga și alții, iar fenomenul poate să se amplifice, având în vedere că trăim într-o epocă globalizată. Deși unora nu le place, România este în context și în relație și în contact cu toate țările de pe glob.
Știm care sunt tendințele în anumite țări. Avem un președinte în Statele Unite ale Americii, care este imprevizibil; are un mesaj profund conservator, tradiționalist și aș spune chiar autarhic, de secol XIX, când spune că granițele Americii se închid și alte chestiuni, toate astea nu fac decât să încurajeze - vedeți că și domnul Georgescu, care nu și-a exprimat în mod direct, nu am ajuns în faza aceea, dar probabil că intenționează să candideze la prezidențiale, exprimă tot felul de mesaje în care să arate că el are anumite legături cu Casa Albă. Adică, de fapt, nu-i vorba de a cunoaște sau nu persoane, ci vrea să arate o anumită afiliație geografică. Dacă nu există o reacție democratică de contrapondere, (aceste manifestări, n.r.) pot să înflorească. Ce va fi, cât va fi – încă o dată, nu știm, dar decorul social-politic, este favorabil, cred eu, la la ora actuală.
_____
Site-ul tvr.ro a cerut un punct de vedere Bisericii Ortodoxe Române și Bisericii Greco-Catolice referitor la participarea a doi preoți la slujba de comemorare din ianuarie 2025 a legionarilor Ion Marin și Vasile Moța, care a avut loc în Spania. În cadrul slujbei, s-au intonat și imnuri legionare și a fost făcut salutul fascist, după cum arată imaginile postate online pe YouTube. Biserica Greco-Catolică nu a răspuns la solicitarea tvr.ro, iar Episcopia Ortodoxă a Spaniei și Portugaliei (EORSP) ne-a transmis că preotul respectiv „nu a cerut și nu a avut binecuvântare de la ierarhii noștri pentru a participa la acel act comemorativ” și nici nu aparține EORSP.
„Vă înștiințăm că Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei este neutră din punct de vedere politic sau ideologic aliniindu-se hotărârilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, fundamentate pe canoanele Ortodoxiei universale”, ne-a mai transmis Episcopia.
Din informațiile tvr.ro, clericul ortodox este un preot pensionar, Vasile Gordon. L-am contactat pe cleric pentru un punct de vedere, însă nu am primit un răspuns până la publicarea acestui material.
_____
Despre cum s-a blocat construirea Muzeului Holocaustului de un garaj și despre cum CEDO a stabilit anul trecut că România nu mai poate reabilita memoria criminalilor de război, dar nu aplicăm decizia, pentru că nu e publicată încă în Monitorul Oficial, citiți în perioada următoare la rubrica „Reportaj și analize”.
