Să ne notăm în memorie această dată: 19 iulie 2024. Ziua în care lumea s-a trezit în fața a ceea ce mulți au numit cea mai gravă criză digitală din toate timpurile.

O actualizare greșită a software-ului dezvoltat de gigantul de securitate cibernetică CrowdStrike a blocat aproximativ 8,5 milioane de computere, afișând temutul „ecran albastru al morții” Microsoft în întreaga lume.

Companiile aeriene au anulat peste 46.000 de zboruri într-o singură zi, potrivit FlightAware. Spitalele au anulat intervențiile chirurgicale. Serviciile de urgență 911 s-au confruntat cu perturbări în SUA. Film Forum, un cinematograf de artă din New York, a trecut la plata în numerar, deoarece sistemul său de carduri de credit a căzut.

Microsoft și CrowdStrike au găsit o soluție, dar întreruperile au continuat chiar și o săptămână mai târziu.

Pe măsură ce infrastructura noastră devine din ce în ce mai interconectată cu internetul, aceasta nu va fi ultima întrerupere online catastrofală. Iar CrowdStrike nu a fost primul astfel de episod. Istoria calculatoarelor este plină de exemple ale fragilității noastre digitale, iar prăbușirile din trecut ne oferă o imagine despre cum va arăta „Armaghedonul” internetului, scrie BBC într-o analiză.

„Confortul de care ne bucurăm are un preț”, spune Ritesh Kotak, analist în securitate cibernetică și tehnologie. „Se va întâmpla din nou, iar din punct de vedere tehnic soluția pentru CrowdStrike a fost relativ ușoară. Data viitoare, s-ar putea să nu mai fim atât de norocoși.”

O fisură în matrice

Una dintre primele întreruperi majore a avut loc în 1997, din pricina unei defecțiuni la compania Network Solutions Inc., unul dintre principalii registratori care emit nume de domenii pentru site-uri. Potrivit New York Times, o bază de date configurată greșit a blocat toate site-urile care se terminau cu .com sau .net. Aproximativ un milion de site-uri au căzut, ceea ce în acel moment al istoriei reprezenta o mare parte din web. Unii oameni nu și-au primit e-mailurile. Un număr neprecizat de căutări pe internet s-au soldat cu nervi întinși la maxim. Unele întreprinderi care nu au putut ajunge la clienți și-au pierdut afacerile în urma prăbușirii din 1997, dar în general problemele au fost minime.

Cu toate acestea, având în vedere că internetul este prezent acum în aproape fiecare parte a vieții noastre de zi cu zi, orice va semăna cu întreruperea Network Solutions va avea consecințe mult mai mari. Douăzeci și unu de ani mai târziu, de exemplu, un atac malware asupra comunității Matanuska-Susitna din Alaska a scos din funcțiune o serie de servicii digitale. Pana de curent a trimis 100.000 de oameni înapoi în timp.

„Dumnezeule, atacul cibernetic a oprit aproape totul”, declara o localnică, Helen Munoz, pentru BBC în 2019. „De fapt, municipalitatea încă [nu și-a rezolvat] computerele”.

Angajații au fost blocați în afara birourilor. Bibliotecilor locale li s-a ordonat să își închidă toate dispozitivele. Într-un birou guvernamental, angajații au trebuit să treacă la mașini de scris pentru a-și face treaba. S-au scurs astfel 10 săptămâni până când majoritatea sistemelor din Matanuska-Susitna au revenit online.

Vom avea nevoie de un cablu mai mare

Uneori, problemele încep în lumea fizică. Pentru o vreme, conectivitatea la internet a Armeniei a depins de un singur cablu de fibră optică care trecea prin Georgia. În 2011, o femeie în vârstă de 75 de ani a deconectat toți cei 2,9 milioane de armeni atunci când a tăiat acel cablu cu o lopată în apropierea satului georgian Ksani. Femeia, care căuta cupru, a fost arestată, dar a fost eliberată la scurt timp din cauza vârstei sale înaintate. Ea a declarat ulterior reporterilor: „Habar n-am ce-i internetul”.

Alții au simțit absența internetului mai acut. „Începi să înnebunești când nu mai ai acces la internet”, spune Vahan Hovsepyan, consilier superior pentru politici publice și comunitare la RIPE NCC, registrul regional de internet pentru Europa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, care locuiește în Armenia. „Nu există nicio modalitate de a asigura stabilitatea atunci când ai un cablu lung de mii de kilometri”, spune Hovsepyan.

Este o dovadă clară că, la un anumit nivel, internetul este într-adevăr doar o serie de cabluri. Pensionarii nu sunt nici ei singura amenințare la adresa acestor cabluri. În 2017, Zimbabwe a rămas fără acces la internet timp de o jumătate de zi. Ziarele locale au relatat că un tractor rupsese un cablu în Africa de Sud.

Nu doar oamenii amenință aceste cabluri vitale. Rechinii au o pasiune misterioasă pentru mușcarea cablurilor subacvatice, ceea ce a provocat întreruperi în trecut. În prezent, se pare că Google își înfășoară cablurile subacvatice într-un material asemănător kevlarului, în parte pentru a împiedica rechinii și alte specii ale oceanelor să perforeze traficul de internet.

Noaptea digitală

Un sfert din serviciile de internet și telefonie din Canada au fost întrerupte în 2022 din cauza unei defecțiuni la Rogers Communications, unul dintre cei mai mari furnizori de telecomunicații din țară. Astfel, 11 milioane de oameni au avut o avanpremieră a recentului dezastru CrowdStrike.

Serviciile de urgență nu au putut primi apeluri telefonice, spitalele și-au anulat programările, iar întreprinderile din întreaga țară nu au putut opera tranzacții cu carduri de debit. Starul canadian de R&B The Weeknd a fost nevoit să amâne un concert.

Legislatorii pot preveni acest tip de probleme prin impunerea unor măsuri de siguranță în industriile tehnologiei și telecomunicațiilor, spune Kotak.

Dar, uneori, chiar guvernele sunt responsabile de oprirea internetului.

Dezactivarea internetului este, de asemenea, o metodă obișnuită de cenzură guvernamentală, atât pentru guvernele autoritare, cât și pentru democrațiile stabile. „Este o problemă destul de mare”, spune Zach Rosson, analist de date la Access Now, un grup de apărare a drepturilor digitale. „Conform datelor noastre, au existat peste 1.500 de sistări ale internetului din 2016”, de către guverne, forțe militare și de poliție.

De fapt, dezastrul CrowdStrike a umbrit o altă poveste, care s-a petrecut în aceeași zi. Bangladesh se confruntase cu o întrerupere aproape totală a internetului după o blocadă digitală guvernamentală ca răspuns la ciocnirile violente dintre studenții protestatari și poliție. Închiderea internetului a fost însoțită de o stare de asediu, iar reporterii spun că lipsa accesului la internet face mai dificilă obținerea de informații exacte. Cel puțin 150 de persoane au fost ucise în confruntări, dar unele surse media locale vorbesc despre o cifră mult mai mare.

Există o presiune tot mai mare pentru a înțelege accesul la internet ca fiind un drept al omului. „Gândiți-vă la toate lucrurile la care vă oferă acces: locuri de muncă, asistență medicală, educație, comunicare, afaceri și pur și simplu înțelegerea lumii din jurul nostru. Am constatat că închiderea internetului împiedică de fapt intervenția umanitară și documentarea atrocităților”, spune Rosson.

India este probabil liderul mondial în ceea ce privește sistarea internetului pentru a înăbuși tulburările sociale, dar este o tactică răspândită care a fost utilizată în cel puțin 83 de țări, inclusiv Iran, Rusia, Algeria, Senegal, Tanzania, Camerun și Venezuela, potrivit Access Now.

Monopolul

În locurile în care conexiunea la internet depinde de un singur cablu de fibră optică, acest reprezintă indubitabil un călcâi al lui Ahile. După zeci de ani în care internetul și-a făcut loc în fiecare colț al vieții noastre prin cabluri și conexiuni WiFi, ne închipuim că există mai multe sisteme de siguranță încorporate pentru a menține lumea în mișcare. Însă, potrivit lui Casey Oppenheim, director executiv la Disconnect, o companie de securitate cibernetică, lucrurile nu stau deloc așa.

„Pentru mine, aceasta este adevărata lecție a evenimentului CrowdStrike”, spune Oppenheim. CrowdStrike deține o cotă de piață masivă în segmentul său de securitate, deservind mai mult de jumătate din companiile de pe lista Fortune 500.

„Cu cât există mai puțină diversitate în orice ecosistem, cu atât ești mai vulnerabil, iar la vârful lanțului de aprovizionare al internetului nu există nicio diversitate. Puteți alege orice zonă centrală a internetului și veți găsi o listă foarte scurtă de companii care dețin controlul.”

Cu alte cuvinte, spune Oppenheim, potențialul de eșecuri catastrofale este încă o consecință a „forțelor monopoliste” din sectorul tehnologiei. Atunci când atât de multe lucruri depind de o singură companie, o mișcare greșită poate fi fatală.

Cel mai faimos eșec al internetului din istorie este unul care nu s-a întâmplat cu adevărat. În urmă cu 25 de ani, publicul a intrat într-un soi de isterie în masă în legătură cu bug-ul Y2K. Mulți au prezis că începutul noului mileniu va fi însoțit de o defecțiune globală a calculatoarelor.

Din cauza unor ingineri miopi, multe programe de calculator se bazau pe calendare care foloseau două cifre pentru an în loc de patru. Acest lucru însemna că, în ziua de Anul Nou, anul 2000 va fi fost imposibil de distins de anul 1900. Previziunile legate de prăbușirea calculatoarelor erau de-a dreptul apocaliptice, cu povești despre guverne falimentare, revolte și colapsul total al societății.

Lumea abia începea să înțeleagă puterea tehnologiei, iar pentru mulți bug-ul Y2K era pe cât de terifiant, pe atât de obscur. Unii oameni își făcuseră provizii de alimente, apă și arme.

Într-adevăr, la 31 decembrie 1999, când ceasul a bătut miezul nopții, au existat numeroase probleme. Majoritatea au fost nesemnificative, cum ar fi întârzierile trenurilor în Norvegia sau citațiile de tribunal greșit tipărite în Oregon, SUA. Unele cazuri au fost grave, dar, în comparație cu previziunile, presupusul dezastru Y2K nu s-a materializat niciodată. Ascensoarele nu au încetat să funcționeze, așa cum se temeau unii administratori de clădiri. Ușile închisorilor nu s-au deschis brusc și deținuții nu au evadat.

CrowdStrike este cel mai apropiat incident de o închidere totală a internetului. Cu toate acestea, chiar și cu amploarea sa fără precedent, consecințele au durat doar câteva zile. CrowdStrike ne-a oferit o mostră despre ceea se poate întâmpla.

***

Sursă foto: Shutterstock