Povestea gemenilor George şi Vasile Nedelcu, scafandri de luptă, am aflat-o miercuri seară de la Alina Grigore. O nouă ediţie „Frontul de acasă” s-a văzut pe 17 noiembrie, de la 22.30, la TVR 1.

Doi fraţi gemeni au plecat dintr-un sat brăilean şi au ajuns în trupele de elită ale Forţelor Navale. George şi Vasile Nedelcu sunt scafandri de luptă, au 31 de ani şi o viaţă plină de provocări. Şi-au clădit un viitor la care nici măcar nu au îndrăznit să viseze. Oricât de greu le-a fost, şi-au văzut de drum. Au învăţat, şi-au făcut părinţii mândri şi acum fac parte dintr-o structură unică a armatei. Iar parcursul lor profesional cu siguranţă nu se va opri aici. Despre misiunile speciale din adâncuri, cu diferite grupări navale NATO sau cu elicopterele marinei militare, dar şi despre situaţia de securitate la Marea Neagră am aflat miercuri, 17 noiembrie, ora 22.30, din emisiunea „Frontul de acasă" de la TVR 1.

fraţii Nedelcu

„Ne-am născut în satul Corbu Vechi, comuna Măxineni, judeţul Brăila. Un sat micuţ, decent, cu oameni simpli. Am avut posibilitatea să mergem la şcoală acolo doar până în clasa a IV-a, apoi a trebuit să stăm în gazdă la o bătrânică. Ulterior am avut cu transport şcolar. Din clasa a V-a am tot fost plecaţi de acasă”, îşi aminteşte de perioada copilăriei căpitanul George Nedelcu, scafandru de luptă EOD - specializat în minare/deminare.

Familia Nedelcu, în copilăria gemenilor

Fratele său, locotenentul Vasile Nedelcu, scafandru de luptă de incursiune, îl completează: „Suntem cinci copii la părinţi, noi suntem cei mai mici. Legat de partea militară şi de scafandrerie, nu ne gândeam că o să ajungem aici. O echipă a Centrului Zonal din Brăila a venit cu oferta de licee militare şi am zis să încercăm. Am dat toate probele şi am fost admişi. Părinţii au fost foarte bucuroşi şi mândri în acelaşi timp”.

elevi de liceu, împreună cu mama lor

Liceul a fost destul de dur pentru cei doi puşti de 14 ani. „Mergeam acasă doar în vacanţă. În weekend nu puteam, deoarece singurul tren care ajungea în Brăila făcea 13 ore, am fi stat doar două ore cu părinţii şi apoi trebuia să luăm următorul tren  spre liceu”, povesteşte George, pe care realizatoarea Alina Grigore şi echipa sa l-au filmat în Portul militar Constanţa, unde au asistat şi la o scufundare.

în Academia Navală

Primul job în Forţele Navale al lui George Nedelcu a fost pe fregata Regele Ferdinand. Însă el şi-a dorit mai mult. Din momentul în care a interacţionat cu scafandrii de luptă. Pregătirea lor e atât de complexă, încât puţini se încumetă să plece la drum şi mult mai puţini reuşesc să ajungă la final. Trupe de elită, scafandrii militari se disting printr-un mod unic de acţiune. Parcurg distanţe mari, nevăzuţi, în imensitatea mării sau a oceanului. Iar supravieţuirea în condiţii speciale, în apă, face parte din antrenamentul lor obişnuit.

Vasile Nedelcu şi echipa TVR

„Primul contact mai dur cu o navă a fost când am avut marşul de instrucţie la bordul navei-şcoală Mircea. A fost un marş de 25 de zile, iar condiţiile meteo nu au fost foarte prielnice. Ne-am dat cu capul de pereţi, la propriu, în cuşete şi în hamace. După Academia Navală, fiind al doilea din promoţie, am ales o funcţie în cadrul fregatei Regele Ferdinand, care se ocupa cu lupta la suprafaţă şi antiaeriană. Am făcut parte ulterior din echipe de boarding care verifică dacă o navă transportă ce declară sau are pasageri clandestini la bord. Acum, ca scafandru de luptă, sunt specializat în distrugerea minelor marine, în dezamorsarea şi distrugerea echipamentelor de luptă convenţionale şi improvizate”, explică George.

În premieră, o navă românească, Puitorul de mine şi plase, a fost la comanda unei grupări navale permanente a NATO, de luptă contra minelor, timp de şase luni, în 2020.

La 30 de ani, George a fost în structura de comandă a grupării navale NATO de luptă contra minelor şi a avut în subordine toţi scafandrii de la bordul navelor NATO care au participat la acea misiune. „Sunt proceduri şi reglementări NATO care trebuie respectate, dar fiecare ţară are proceduri naţionale care sunt mai restrictive şi trebuie să ţii cont de toate aspectele. Cea mai mare parte a misiunii a fost în Marea Mediterană, iar nava-comandant a fost Puitorul de Mine şi Plase 274”, rememorează George.

pregătire pentru scufundare

Şi pentru fratele său geamăn, Vasile, această navă de minare şi deminare are o semnificaţie aparte. Ulterior a fost în misiune cu fregata Regina Maria, parte a unei grupări navale NATO.

„Ca scafandru, sunt brevetat până la adâncimea de 40m. Se fac scufundări inclusiv cu armamentul din dotare, ziua sau noaptea”, spune Vasile, întâlnit de echipa „Frontul de acasă” în timpul unui antrenament cu elicopterele navale, pe aerodromul de la Tuzla. Scafandrii de incursiune  au o pregătire aparte în rândul militarilor: curs de scafandru autonom, curs de scafandru de luptă, paraşutism, alpinism, curs de supravieţuire în condiţii-limită.

Pentru George, orice scufundare înseamnă o imensă responsabilitate, dar şi bucurie: „Te simţi liber într-un mediu în care nu mai ai contact cu lumea de afară. Ştii că ai ceva de făcut, conform procedurilor. De tine depinde siguranţa ta şi a colegului din echipa de scufundare. Marea Neagră oferă condiţii foarte grele de scufundare. Vizibilitatea nu e mai mare de trei-cinci metri, curenţii sunt puternici, dar trebuie să te scufunzi în Marea Neagră pentru că altă zonă mai importantă decât apele teritoriale ale României nu există pentru noi!”, spune el.

Scafandrii militari se antrenează pentru diferite tipuri de misiuni, iar o modalitate de inserţie sau extracţie este cu ajutorul elicopterelor navale.

„Tot ce înseamnă o inserţie a acestui grup înseamnă intrare şi ieşire rapidă dintr-o zonă fierbinte. Ne antrenăm pentru misiuni de inserţie, extracţie, paraşutare, inserţie la bordul navelor. Sunt misiuni în care adrenalina e mult mai mare, simţi că joci într-un film de acţiune care, de fapt, e un film real”, ne descrie momentele pline de adrenalină şeful piloţilor navali.

comandor Bogdan Curcă, comandantul Grupului 256 Elicoptere, din cadrul Forţelor Navale

„Echipamentele noastre sunt specifice zborului deasupra mării şi zborului cu operare de la bordul fregatelor. E o bucurie pentru noi ca marina militară să aibă propriile elicoptere. Şi e o luptă pentru ce înseamnă fonduri, oameni, pregătire. Prima misiune externă importantă şi de noutate a Forţelor Navale a fost Operaţia Atalanta, în Oceanul Indian, împotriva pirateriei. Trei luni am operat un elicopter de la bordul fregatei. Era o zona ostilă, cu baze de piraţi, le supravegheam din elicoptere, au ieşit cu armamentul pentru a ne îndepărta din zonă, au fost momente delicate, riscante, dar am simţit că ne-am făcut meseria”, precizează căpitan-comandor Bogdan Curcă, comandantul Grupului 256 Elicoptere, din cadrul Forţelor Navale. Elicopterele navale au baza pe Aerodromul Tuzla.

„Situaţia la Marea Neagră şi zona extinsă este pe muchie de cuţit, într-un echilibru foarte fragil. Forţele Navale ruse la Marea Neagră au căpătat importanţă foarte mare în strategia globală a Rusiei, se întăresc cu o nouă generaţie de submarine, cu fregate şi corvete (...). Prezenţa dronelor americane MQ9 la Câmpia Turzii, corelate cu scutul de apărare antirachetă de la Deveselu, baza aeriană de la Kogălniceanu şi comandamentele NATO înfiinţate pe teritoriul României demonstrează că ţara noastră se poziţionează în linia întâi a frontului NATO şi e foarte important ca această linie să fie consolidată politic şi militar şi să existe capabilităţi de ripostă pentru situaţii neprevăzute, pentru a asigura securitatea teritoriului naţional al României şi interesele strategice ale noastre şi ale NATO”, analizează situaţia istoricul Constantin Corneanu, preşedintele Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu”.

Indiferent unde soarta îţi trasează linia de start, ambiţia, curajul, dorinţa de a reuşi, de a-ţi depăşi limitele şi condiţia sunt factori care fac diferenţa între un trai banal, fără pretenţii sau realizări, şi o viaţă cu totul extraordinară. Exemplul fraţilor Nedelcu o demonstrează din plin. Îi vom cunoaşte şi noi miercuri, pe 17 noiembrie, de la 22.30, când Alina Grigore ne aduce noi poveşti de pe „Frontul de acasă”.

***

În fiecare miercuri seară, de la 22.30, la TVR 1, jurnalista Alina Grigore aduce în prim-plan uimitoare poveşti de viaţă şi de front ale unor oameni excepţionali, nu doar pe câmpul de luptă, ci şi în viaţa de zi cu zi. Mărturiile exclusive sunt completate cu momente semnificative din istorie, analize de actualitate, expertiza unor medici specializaţi în diferite tipuri de traume şi psihoterapeuţi. „Frontul de acasă” se vede şi la TVR Internaţional, joia, de la ora 13.00, iar la TVR Moldova, vineri, de la 11.30.