„Dumneavoastră sunteţi ăla cu dansul care a stat lângă Andreea Marin?”, a fost întrebat pe stradă cunoscutul coregraf Gigi Căciuleanu. Invitatul Irinei Păcurariu la "Reţeaua de idoli" poate fi revăzut vineri, 6 noiembrie, ora 22:00, la TVR 2.
La 74 de ani, după o carieră de aproape 60 de ani, în care a dansat și impresionat cu spectacolele sale, Gigi Căciuleanu, dansator, coregraf şi profesor, a fost distins cu numeroase premii, printre care și medaliile Ordre des Arts et des Lettres (Franţa) - cu gradul Chevalier și Steaua României (România) - cu gradul de Cavaler, dar mai ales a adunat multe amintiri dragi.
În România, Gigi Căciuleanu a fost elevul lui Miriam Răducanu, la Şcoala Naţională de coregrafie, apoi a studiat la Teatrul Balşoi din Moscova, după care s-a înscris în compania de dans Folkwang Ballet, condusă de Pina Bausch. Membru fondator al Centrului Internaţional al Dansului de pe lângă Unesco, din 2001 a fost director artistic al Companiei Naţionale de Balet din Chile. În octombrie 2021 a avut loc premiera celui mai recent spectacol regizat şi coregrafiat de artist: ”Kiiritza sau jocul de-a...”, pornind de la textul lui Vasile Alecsandri.
„Aţi fost în juriu la o cunoscută emisiune de dans. După apariţie, vă oprea lumea pe stradă, aţi fost mai popular?
M-a oprit un gunoier, la Sibiu şi mi-a zis „Dumneavoastră sunteţi ăla cu dansul care a stat lângă Andreea Marin?”... Eu o iubesc, pentru că este o doamnă. E minunată Andreea Marin pentru că e frumoasă, în primul rând, ceea ce nu strică deloc, dar e şi o persoană dulce. Iar când se enervează, vorbeşte cu accent moldovenesc. Am fost bucuros să fiu alături de ea, este mai cunoscută decât mine”, spune coregraful.
Gigi Căciuleanu şi-a amintit şi de unele momente de la filmările de dinainte de 1989. „Să nu mi se spună că nu a existat cenzură. Înainte de 1990, eram la televiziune cu prietenul şi colaboratorul meu Dan Mastacan (n.r. - actor, regizor şi scenograf) şi făceam un moment artistic. Am zis să transpun în dans o poezie de Topârceanu, ce poate fi mai nevinovat, „Balada chiriaşului grăbit”. Eu dansam şi Dan spunea versurile, aveam şi o valiză, săream, ca să zic că am făcut ce trebuie... Şi Dan a zis-o într-un fel special, oarecum accentuat: „Trec anii, trec lunile-n goană/Şi-n zbor săptămânile trec/Rămâi sănatoasă cucoană/Că-mi iau geamantanul şi PLEC.... În acel moment s-a deschis uşa producţiei şi s-a auzit un strigăt: TĂIAŢI, păi cum SĂ PLEC?”.
