În fiecare zi de luni, la TVR 2, de la ora 22.00, realizatoarea Lucia Hossu-Longin vă invită să urmăriți la „Memorialul durerii” istorii marcante despre rezistența armată anticomunistă: opt episoade din seria nouă „Istoria Bravilor”.
Între trădare și fuga în pădure, la numai 20 de ani, Ionel Cotan a ales să rămână demn. I-a însoțit pe frații Fudulea și a luptat până la capăt alături de ei. Cotan Mihai-Ionel, nãscut la 15 Februarie 1928, din Cailderea, Tulcea, este arestat la 25 Mai 1949. A evadat, fugind de sub escortã, reusind sã plece si cu o armã în mânã. Asediat la 9 Martie 1950 în “Grota Haiducilor” din pãdurea Baspânar, Tulcea, de la cota 332 Secar Bair, este condamnat la muncã silnicã pe viatã la numai 22 de ani. . Ura securității l-a urmărit în închisoarea de la Gherla unde a murit în urma torturilor la care a fost supus la 13 Iunie 1952
După instaurarea regimului comunist în România, mulți români au respins stalinizarea forţată a ţării. Fenomenul rezistenței s-a accentuat odată cu impunerea măsurilor de tip sovietic, dar şi cu epurările cu caracter politic şi social. Așa au apărut focare de rezistenţă anticomunistă. Foşti ofiţeri, studenţi, elevi, intelectuali, unii legionari, alţii fără orientare politică au început lupta deschisă cu noul regim. ”Memorialul Durerii” revine cu o serie în premieră - ”Istoria bravilor”.
Grupul Apostol, din zona Argeșului, Grupul Dobrogenilor și Grupul Arnota, care, în nordul Olteniei, au reprezentat mișcări de masă și în urma lor au rămas gropi comune, în care au fost aruncați eroii. Documentele Securității menționează pentru primii zece ani de ocupație sovietică 1944-1954, un număr de 1196 de organizații și grupări subversive.
