Silviu Stănculescu, Cezara Dafinescu, Emanoil Petruţ se numără printre actorii pe care îi regăsim în distribuția filmului lui Mircea Dragan. Nu lipsesc aventura, pitorescul sau elementele atestate documentar ale epocii. Sâmbătă, 23.07, ora 21.00, la TVR 1.

De numele regizorului Mircea Drăgan (1932-2017) se leagă mari capodopere ale cinematografiei româneşti: îndrăgita serie „Brigada Diverse”, opera cinematografică din 1968 „Columna” (având scenariul semnat de Titus Popovici), dar și alte filme istorice de referință, precum dipticul „Neamul Şoimăreștilor” (1965), format din „Frații Jderi” (1974) și „Ştefan cel Mare – Vaslui 1475” (1975).

Poate această experiență în realizarea filmelor istorice a fost motivul care a cântărit mult în dezvoltarea unui nou proiect istoric - realizarea ecranizării celor două cărți omonime scrise de Ioana Postelnicu – „Ciclul Vlaşinilor” (format din romanele „Plecarea Vlaşinilor” şi „Întoarcerea Vlaşinilor”). Acțiunea acestor romane şi, prin urmare, a producţiilor realizate de Mircea Dragan, este plasată în Transilvania secolului XVIII, când păstorii, „mocanii” din zonă (așa-numiții „vlașini”, locuitorii satului Vlașini) își părăsesc pământurile strămoșești pentru a scăpa de persecuțiile Imperiului Habsburgic și ale împărătesei Maria Tereza, pleacă „în bejenie”.

„Plecarea Vlașinilor” a fost continuat, un an mai târziu, în 1983, cu „Întoarcerea Vlașinilor”, după celălalt volum al ciclului, și aduce actori de referință în distribuție: Silviu Stănculescu, Cezara Dafinescu, Emanoil Petruţ, Florina Luican. După „Plecarea Vlaşinilor” film difuzat de TVR 1 pe 16 iulie,  TVR 1 difuzează „Întoarcerea Vlaşinilor” sâmbătă, 23 iulie, de la ora 21. 00.

„Cinematografic, Vlașinii s-ar apropia de maniera istoriei ilus­trate, a foiletonului popular — din care nu lipsesc aventura, pitorescul, dar nici premi­sele — atestate documentar — ale epocii. Dar prin valoarea arhetipală a obștei — per­sonaj principal, filmele sunt mai aproape de baladă”, scrie Roxana Pană, în cronica filmului publicată pe aarc.ro.

O dată cu dispariția baciului Alexa, locul la conducerea satului i se cuvine (datorită au­torității pe care și-a câștigat-o) pătimașului Nicolae Branga, „căruia Silviu Stănculescu îi conferă nu doar aura romantică a damnatului, ci și spaimele omului care-și vinde sufletul în schimbul puterii, bogăției și al râvnitului titlu de domn”, mai scrie Roxana Pană.

În drama istorică pe care telespectatorii o vor vedea sâmbătă, 23 iulie, de la 21.00, Branga, unul dintre ciobanii vlaşini rămaşi în Transilvania, cade la pace cu autorităţile imperiale, devine primarul obştii şi pune la cale iobăgirea celorlalţi.