PROMO
Ambasadorul român în Austria, Emil Hurezeanu, a explicat, la TVR Info, este încrezător că, în urma formării unui nou Executiv în Austria, România va primi un răspuns favorabil din partea austriecilor la cererea de aderare la Schengen terestru. Totodată, diplomatul român a mai declarat că, dincolo de luna decembrie sau orizontul anului viitor, „nu mai există nici o scuză” pentru ca România să nu fie primită integral în Spațiul Schengen.
„Eu am convingerea că, la sfârșitul acestui proces obositor, vă asigur, și foarte nedrept, pentru că s-au reluat mereu aceleași discuții și teme, cred că orice Guvern austriac ar apărea acum, mai ales cu reprezentanți ai social-democraților și ai liberalilor Neos în interiorul lui, se va grăbi să ne dea o decizie pozitivă până la sfârșitul acestui an”, a punctat Emil Hurezeanu.
Referitor la aderarea totală a României la Spațiul Schengen, ambasadorul român în Austria a arătat că „suntem pe ordinea de zi, dar nu îmi pun mari speranțe, pentru Consiliul JAI din 10-11 octombrie, președinția ungară a UE se ține de cuvânt până acum și ne sprijină, promovând cauza intrării României și a Bulgariei în Schengen. Există, probabil, argumente care îi vor face pe austrieci - inclusiv discuțiile privind formarea unui nou guvern - să nu anunțe o decizie pozitivă la JAI-ul din octombrie, dar nu cred că mai există vreo scuză și politicienii austrieci sunt primii conștienți de asta, pentru un refuz în decembrie și dincolo de orizontul anului viitor”.
Emil Hurezeanu a explicat și contextul seriei de refuzuri pe care le-a pronunțat Austria, trecând în revistă, între altele, faptul că mai mulți politicieni au invocat ca pretext al refuzului modul în care România își apăra granițele, după declanșarea de către de Moscova a războiului în Ucraina, vorbind și despre propaganda rusă, dar și folosirea temei migrației ilegale în cadrul electoral austriac.
Totodată, ambasadorul României în Austria a mai atras atenția, în intervenția la emisiunea „Prim-plan”, că, în prezent, România nu mai are probleme cu migrația ilegală, după ce a luat „măsuri extrem de serioase și de dure” și a adoptat „proiecte consfințite de Comisia Europeană, proiecte-pilot la granița cu Serbia, unde nu mai avem nici un caz de traversare ilegală a frontierei, avem rezultate foarte bune în cooperarea cu Poliția ungară, practic, nu mai există nici un fel de problemă cu migrația ilegală de la noi”.
Diplomatul a amintit și că țara noastră a intrat în Air Schengen și în Schengen maritim, iar „perioada cea mai importantă aș spune că s-a depășit, pentru că suntem statutar un stat membru Schengen, care eliberează vize Schengen”.
Emil Hurezeanu a mai arătat că actualul cancelar austriac, Karl Nehammer, „a pierdut alegerile în mod istoric, partidul lui este neîntrerupt într-un guvern de 37 de ani, Austria are o problemă - și Germania are problemele ei economice, dar Austria are o inflație record, în timp ce în Germania a început să scadă inflația, Austria are o economie stagnantă, fără creștere și suferă forme de dezindustrializare destul de rapide. Deci problemele nu țin neapărat de migrație.
E adevărat că, pe cap de locuitor, austriecii sunt puțini, în jur de 8 milioane, au cel mai mare număr dezilanți și cel mai mare număr de străini, dar problema este că, fără străini, Austria nu ar funcționa. Pericolele terorismului, ale migrației ilegale, ale azilanților care curg în asbența oricărui control dintr-o țară în alta, sunt reale. România nu face parte din această hartă a pericolelor în Europa și cu atât mai puțin pentru Austria. Este o țară în care austriecii se bucură de încrederea celor unde au ajuns: e vorba de bănci, de asigurări, de mari investitori în energie”, a punctat ambasadorul Emil Hurezeanu, la TVR Info.
Hurezeanu: Cel puțin din 2011, România merită să fie în Schengen
Referitor la alegerile parlamentare din Austria, câștigate de formațiunea de extremă dreaptă Partidul Libertății - FPO, a lui Herbert Kickl, Emil Hurezeanu a punctat că în Austria „a câștigat un partid prin alegeri democratice, nu e o majoritate, nu sunt nici măcar 30 la sută, peste 70 la sută dintre austriecii care s-au prezentat la vot sunt împotriva acestui partid. Nu e un cutremur, să ne ferim de fixări prea abrupte ale unor fenomene politice care se desfășoară în timp și nu numai în Austria, ci în aproape toate democrațiile europene, de cel puțin doi-trei ani. (...)
Pe de-o parte, asistăm la un fenomen, între timp, european; în 4 iulie au avut loc alegeri, cu trimiterea la plimbare a centriștilor, a conservatorilor, alegerile pentru Uniunea Europeană au creat un pol destul de puternic de naționaliști-populiști, (...) extrema dreaptă ține de perioada interbelică, nu e vorba de extrema dreaptă, e vorba de o perioadă în care partidele centriste, conservatorii în principal, au pierdut. Au pierdut în Franța, în alte țări, acum pierd în Austria, au pierdut în Italia, este o tendință pe care o putem explica și care acum se transformă în realitate”.
Referitor la intrarea României în Schengen, Emil Hurezeanu a explicat că „lucrurile sunt mai complicate și aici. Au trecut doi ani de la primul refuz, am intrat cumva, fără mari avertismente sau pregătiri, pentru că, de fapt, nici în 2022, în noiembrie, nu am fost avertizați și nici atunci nu meritam să fim respinși, dar am intrat în Air Schengen și în Schengen maritim, perioada cea mai importantă aș spune că s-a depășit, pentru că suntem statutar un stat membru Schengen, care eliberează vize Schengen.
Între timp, ne-am consolidat poziția, adică avem una dintre cele mai bune poliții de frontieră și avem un sistem de protecție, inclusiv în privința migrației ilegale, foarte bine pus la punct, s-au investit sute de milioane de euro și cel puțin din 2011 merităm să fim înăuntru, așa cum a acceptat Comisia Europeană. De multă vreme era și cazul Bulgariei.
Sigur că nu suntem singuri pe lume, nici noi, nici austriecii, între timp, există un flux foarte important de migrație ilegală, a crescut numărul azilanților, legislațiile țărilor importante din UE spre care se îndreaptă solicitanții de azil și migranții de azil - sunt două categorii diferite - sunt destul de fixate în ccea ce aș numi sfera Convenției de la Geneva din 1951, care acorda azil politic celor persecutați în propria țară.
Între timp, lucrurile s-au întâmplat cu totul altfel, prin globalizare, prin creșterea decalajului între nord și sud, nu se mai poate vorbi doar despre refugiați europeni, așa cum s-a crezut atunci. Vin foarte mulți oameni, cer azilul, sunt respinși destui, rămân însă pe teritoriul țărilor în care au cerut azilul, cer (oameni din, n.r.) mai multe țări azilul și lucrurile se complică, pentru că, între timp, asistăm la un recul în dezvoltarea economică a mai tuturor țărilor europene, e vorba de o inflație mai mare, de creșterea costurilor energiei, condițiile după pandemie și odată cu începerea războiului din Ucraina s-au agravat și politicienii de dreapta, de centru-dreapta, dar și cei de centru-stânga, social-democrații clasici, conservatorii clasici, centriștii nu mai asigură ceea ce făceau îndată după Al Doilea Război Mondial, decenii în șir: prosperitate, o șansă acordată dezvoltării și oportunității creării de locuri de muncă. În anii '50 și '60, aceste țări aveau nevoie de forță de muncă străină, atunci forța de muncă străină nu era un pericol, fluxul acesteia era însă controlat”, a punctat ambasadorul României în Austria, la TVR Info.
Austriecii au avut neînțelegeri față de modul în care România își apără granițele, după începerea războiului dus de Putin în Ucraina
Ambasadorul României în Austria a arătat, în intervenția la emisiunea „Prim-plan”, că, după începerea războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, mai mulți politicieni austrieci au folosit conflictul pentru a-și justifica refuzul intrării României în Schengen. Diplomatul a amintit că frontierele României sunt apărate de avioanele NATO, în virtutea faptului că țara noastră este stat membru al Alianței Nord-Atlantice, menționând și propaganda rusă.
„Acest refuz a venit și pe fundalul ostilităților războiului de agresiune rusesc în Ucraina și al unor neînțelegeri referitoare la situația de la granița noastră cu Ucraina. Am avut, în discuțiile cu înalți demnitari austrieci, și alte argumente, când argumentele clasice ale unui posibil refuz - numărul migranților ilegali pe care Poliția ta nu reușește să îi înregistreze și să-i prindă. Nu a fost cazul. Și atunci când nu luasem toate măsurile - pe care, între timp, le-am luat - măsuri extrem de serioase și de dure și proiecte consfințite de Comisia Europeană, proiecte-pilot la granița cu Serbia, unde nu mai avem nici un caz de traversare ilegală a frontierei, avem rezultate foarte bune în cooperarea cu Poliția ungară, practic, nu mai există nici un fel de problemă cu migrația ilegală de la noi.
Practic, atunci, în primele luni după război, pentru că primul refuz a venit în noiembrie 2022, legat de ce se întâmplă la frontiera cu Ucraina, ce se întâmplă la granița dintre România și Republica Moldova, mulți dintre acești oameni voiau să-și găsească post-hoc argumentele pe care nu le aveau și atunci invocau, de exemplu, îmi aduc aminte de o doamnă care îl sfătuia în politica externă pe încă actualul cancelar spunând că frontiera dintre România și Republica Moldova este foarte poroasă și pe acolo se face trafic. A trebuit să-i aduc aminte să se uite pe aplicațiile de pe telefon pe uraganul aerian, să vadă cum patrulează avioane NATO, reamintesc că suntem o țară NATO și frontierele noastre cu Ucraina, la Marea Neagră și cu R. Moldova sunt între cele mai supravegheate, mai ales după începerea războiului, dar și oricum din Europa.
Ce argumente au avut atunci, pe care le-au exprimat, nu au fost valabile, s-au invalidat. De altfel, mulți diplomați și investitori austrieci considerau că e vorba de o invenție și de o - cum se spunea mai demult, cum spunea Churchill despre Uniunea Sovietică - propaganda rusă este o enigmă înfășurată într-o ghicitoare.
De unde a venit asta? Probabil o mișcare mai la dreapta în privința migrației, de altfel, destul de consistentă în ceea ce privește actualul partid de guvernare din Austria și alarma privind migrația ilegală s-a proiectat până la Comisia Europeană până au apărut noi formule- Pactul pentru Migrație și Azil. Austria a primit un comisar. Sunt forme de recunoaștere a acestei neliniști austriece, dar nu avea legătură cu noi, ci cu competiția politică internă, avea legătură cu alegerile de land de atunci, care au avut loc în ianuarie 2023, pierdute. E greu pentru un partid de centru-dreapta să vrei să depășești un oponent din dreapta dreptei, pe partea dreaptă. S-a văzut și în România, s-a văzut și în Franța, de fiecare dată când intri într-o competiție și intri în limbajul celui mai puternic și mai convingător, care practică de mai multă vreme povestea asta, vrând să-l depășești, rezultatele sunt negative”, a punctat Emil Hurezeanu.
Citiți și: Siegfried Mureşan: Vom încerca să lucrăm împreună cu noul comisar european pe migraţie din Austria, nu împotriva lui
Cum se poziționează partidele austriece față de aderarea României la Schengen terestru
„În ceea ce privește șansele unei decizii pozitive a Guvernului austriac în ceea ce ne privește, în ultimele săptămâni și luni, îndeosebi, au existat negocieri reluate, intense și la nivelul Ministerului de Externe și la nivelul miniștrilor de Interne existau contacte permanente cu majoritatea reprezentanților establishmentului austriac, nu e vorba numai de diplomați sau de reprezentanți ai Ministerului de Interne, care țin de Executiv și respectă în public deciziile șefului Executivului, și șeful Executivului austriac a rămas la răspunsul lui negativ, din noiembrie-decembrie 2022, e vorba și de reprezentanții unor partide, de reprezentanții cercurilor industriale, de afaceri, de principalii investitori austriaci în România, care împreună au criticat de la început această decizie, au considerat-o contraproductivă, nocivă pentru interesele Austriei, în primul rând, și pentru interesele acestei legături istorice foarte puternice, niciodată întreruptă, între două țări central-europene.
Între partidele austriece, Partidul Social-Democrat a avut de la început rezerve, exprimate destul de discret față de refuzul lui Nehammer, de a ne accepta în Schengen, Partidul Liberalilor, care are un scor de 9 la sută, a fost de la început în favoarea noastră, în mod foarte susținut, și Verzii, care au guvernat până acum cu Nehammer, au fost pentru noi, dar mai degrabă discreți. Dacă vom avea o coaliție anti-național-populistă, atunci ea va fi condusă de Nehammer, care este șeful partidului care a câștigat cele mai multe voturi, după național-populiști, apoi social-democrații, care au totuși 21 la sută, și Neos, care are în jur de 9 la sută.
Dar trebuie să vă spun ceva: se contura și în interiorul leadershipului partidului de guvernare, pentru că a fost o decizie în noiembrie 2022 aproape de neînțeles, o lovitură sub centură complet neuzuală între două țări membre ale Uniunii Europene, două țări partenere istorice, niciodată nu a fost tras un singur glonț , dimpotrivă, se vorbea despre relațiile cele mai bune și de sprijinul pe care Austria îl acordă României pe drumul spre Schengen. Acea decizie nu a fost amenajată sub nici o formă din punct de vedere diplomatic, a contravenit intereselor economice ale Austriei, a contrariat Comisia Europeană și pe toți partenerii noștri din UE, cu excepția Olandei, care în privința noastră au fost pozitivi, doar pe bulgari i-au respins.
Între timp, și în conducerea Partidului Conservator al domnului Nehammer s-a creat un punct de vedere, dar tot așa, tacit, mai mult presimțit decât cunoscut, explicit, conform căruia ne-am fi apropiat oricum de o soluție.
Ciudățenia situației face ca din discuțiile pe care eu și echipa mea din Austria le-am avut și cu reprezentanți ai partidului care a câștigat acum cele mai multe voturi, Partidul Libertății, au reieșit puncte de vedere mai degrabă pozitive, adică ni s-a spus de la început de către liderii acestui partid că «nu vedem de ce a intrat Croația dacă nu ați intrat voi, sunteți o țară europeană, sunteți un vecin istoric, aveți o comunitate importantă în Austria» - este a doua și cea mai bine integrată comunitate dintr-o țară UE, după cea germană - «sunteți creștini, problema noastră este a azilului care a scăpat de sub control» - e vorba mai ales de azilul care vine dinspre Africa, dinspre zona subsahariană, Siria - «și avem o opoziție de fond față de migrația ilegală și de avantajele pe care le primesc azilanții, inclusiv cei respinși»”, a explicat, la TVR Info, ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu.
Hurezeanu: „Am convingerea că orice Guvern austriac ar apărea se va grăbi să ne dea o decizie pozitivă până la sfârșitul acestui an”
„Eu am convingerea că, la sfârșitul acestui proces obositor, vă asigur, și foarte nedrept, pentru că s-au reluat mereu aceleași discuții și teme, cred că orice Guvern austriac ar apărea acum, mai ales cu reprezentanți ai social-democraților și ai liberalilor Neos în interiorul lui, se va grăbi să ne dea o decizie pozitivă până la sfârșitul acestui an.
Așa cum nu putem presimți tot, așa cum s-a întâmplat în noiembrie 2022, atunci când și ministrul de Externe a fost informat de un interviu-surpriză al ministrului de Interne. Ministrul de Externe austriac a fost informat de șeful său de cabinet, sunat la rândul lui de șeful de cabinet al ministrului de Interne, să deschidem radioul la ora 13.00 să auzim un interviu important al ministrului de Interne. Atunci a aflat și ministrul de Externe al Austriei că Guvernul austriac respinge România și Bulgaria din Spațiul Schengen. Inițial, a intervenit și o eroare, pentru că nu s-a citit corect lista, și Croația era pe lista respinșilor. După aceea, lucrurile s-au mai aranjat cu Croația. Deci atunci totul a fost învăluit în ceață și, între timp, lucrurile s-au discutat foarte mult, există o solidaritate foarte activă în rândul elitelor austriece în ceea ce privește - și în media, și în economie, și în partide, și în ministere, și când e vorba de investititorii austrieci în România - ca să nu mai vorbim - că la unison au susținut că Guvernul austriac a comis o eroare în 2022 și că a repetat eroarea când, anul trecut în decembrie, a admis numai intrarea cu Air și maritim Schengen și nu și pe cale terestră, fără nici o explicație.
Există acum părerea că - se discută mai puțin în ultimele luni public - dar și cancelarul, și ministrul de Externe și ministrul de Interne sunt mai degrabă pozitivi unor soluții rapide. Și mă gândesc că, oricare ar fi Guvernul de la Viena - o să dureze mult negocierile, probabil până la Crăciun - vor să o rezolve austriecii, să înlăture această problemă care le-a creat multe dificultăți și în dialogul intraeuopean, cu Comisia, cu ceilalți parteneri, le-a creat mari probleme cu diaspora, cu comunitatea românească de aici și industrial, cu investitorii care au avut dificultăți în România. Bineînțeles, în România, agitația și nemulțumirea foarte legitime”, a punctat ambasadorul român în Austria.
Intervenția ambasadorului României în Austria pentru TVR Info o puteți asculta de la minutul 33:00 al înregistrării:
