Pe vremea când o ușă metalică nu era suficientă în faţa „musafirilor” nepoftiți, unele familii de mici boieri îşi făceau case-turn, ca nişte semi fortăreţe. Cunoscute sub numele de cule, mai pot fi încă văzute în Oltenia şi Muntenia.

 

Cuvântul „culă” vine din turcă – „kule”, adică „turn” -, aşa că nu e de mirare că îl întâlnim şi în bulgară sau sârbă. De asemenea, case-turn, cu diferite arhitecturi, se pot vedea în Albania, Serbia, Bulgaria, Bosnia-Herţegovina, Macedonia de Nord, Kosovo, Grecia, ba chiar şi în Georgia.

Datând din secolele XVIII-XIX, culele erau locuinţele unor boieri cu stare, situate pe moşiile de la ţară, pe un loc mai ridicat, având rol de veghe şi de apărare în faţa cetelor de tâlhari, care făceau incursiuni mai ales de la sud de Dunăre. În zilele de pace, familiile îşi trăiau viaţa în linişte, dar când se arăta primejdia, casele se închideau ermetic şi se transformau în fortăreţe.

Deşi au existat peste 50 de astfel de case semi fortificate, astăzi, pe Lista Monumentelor Istorice mai sunt doar 27, răspândite în judeţele Argeş, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi, Teleorman, Vâlcea, iar dintre acestea, cele care se pot vizita nu depăşesc degetele de la cele două mâini.

În judeţul Vâlcea, din cinci cule păstrate, trei sunt în circuitul turistic

Cea mai veche culă din România, care poate fi şi vizitată, este Cula Greceanu din satul Măldăreşti. Dacă vi se pare cunoscută, deşi încă nu aţi fost acolo, e pentru că, nu demult, aici au fost filmate scene pentru „Aferim”, filmul regizat de Radu Jude, care a câştigat, în 2015, premiul „Ursul de argint” la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin şi a fost propunerea românească pentru Premiile Oscar.

 

Forma culei pe care o vedem acum datează din 1790, dar povestea sa a început cu două secole înainte, când Nan Paharnicul a construit un turn de apărare pentru a-și proteja teritoriul. Apoi, în jurul turnului, nepotul său, Tudor Maldăr, a ridicat o casă.

Până să se aşeze la casa lui, Tudor a avut o viaţă plină de aventuri, după cum zic legendele. A luptat alături de Mihai Viteazu, care, drept răsplată, i-a mărit moşia şi i-a dat rang de căpitan de oaste, apoi, după moartea voievodului, s-a mutat în slujba lui Radu Șerban, care se lupta cu  Simion Movilă pentru cucerirea domniei. Doar că acum, Tudor a căzut prizonier, iar Simion l-a predat aliatului său, hanul tătar, moment din care începe povestea romantică a căpitanului: fiica hanului, Muhibe, se îndrăgosteşte de el, cei doi se căsătoresc şi vin să locuiască la Măldăreşti. Tudor construieşte această culă şi trăieşte fericit alături de tătăroaică şi cei şapte copii.

În perioada 1780-1790, cula a fost refăcută de către boierul Gheorghe Măldărescu – nepotul lui Tudor  - și soția sa, Eva, care ctitoresc și Biserica „Sf. Nicolae și Sf. Voievozi” din imediata vecinătate a culei. În momentul în care fiica lor, Maria, se căsătoreşte cu Gheorghe Greceanu, cula intră şi rămâne în proprietatea Grecenilor, până la naţionalizarea comuniştilor.

Dincolo de utilitatea sa, Cula Greceanu fură privirea vizitatorilor mai ales cu cele două cerdace - câte unul pe fiecare etaj - care, dacă mai au și ghivece cu mușcate înflorite, le transformă în locuri ideale de visare, nu doar de supraveghere. În interior, regăsim fărâme din istoria casei, precum frescele realizate de Olga, ultima descendentă a Grecenilor, o pictoriţă foarte apreciată şi singura femeie acceptată în grupul ortodox creștin „Rugul Aprins” care a primit îngăduința patriarhilor Nicodim și Iustinian de a predica la amvon.

Cula are trei niveluri, scară interioară, dar și o ascunzătoare la care se ajungea printr-un pasaj secret, o scară mobilă și multe povești care pot fi descoperite la fața locului.

Cula Greceanu face parte din Complexul Muzeal Măldărești, unde se află și Cula Duca, un veritabil reper al stilului oltenesc. Impunătoare prin masivitatea zidurilor și arhitectura magistrală, Cula Duca a fost construită, în 1812, de Gheorghiță Măldărescu, fiul lui Gheorghe Măldărescu, amintit mai sus că a refăcut Cula Greceanu. În anul 1907, cula este cumpărată de celebrul om politic I.G.Duca, care o amenajează în stil tradițional românesc. În 1962, casa intră în proprietatea statului, este restaurată și transformată în muzeu.

 

Cula Duca fascinează prin geometria sa, prin zidurile din piatră ce amintesc de vremurile când casele fortificate erau ultimul refugiu în fața amenințării turcilor și haiducilor, şi, nu în ultimul rând, prin cerdacul cu dimensiuni ample, care subliniază, o dată în plus, dualitatea monumentului, ce îmbină cu eleganţă arhitectura defensivă cu cea de locuit.

Elementele de apărare sunt reprezentate de meterezele aflate la toate palierele, de unde se putea trage, ușa de acces solidă și întărită, chepengul care închide scara la nivelul foișorului.

Cula este bogat decorată în interior: tavanele și ancadramentele ferestrelor sunt decorate cu motive vegetale, personaje și animale fantastice, în vreme ce sobele au forme variate și sunt, de asemenea, decorate.

De-a lungul timpului, culele Greceanu și Duca au fost folosite și ca decoruri pentru diferite filme precum: „Drumul oaselor” (1980), „Iancu Jianu haiducul” (1981), „Trandafirul galben” (1982).

În incinta Complexului Muzeal Măldărești, care poate fi vizitat zilnic (excepţie luni), între orele 10.00 – 18.00, se mai află Casa memorială I.G.Duca, o frumoasă troiță din lemn și clădiri anexe. Despre monumentele complexului puteți afla și din emisiunea „Memoria locului” , de la TVR CRAIOVA.

 

 

În județul Vâlcea, este deschisă publicului și Cula Bujoreanu, din satul Bujoreni. Mai mult turn de apărare decât locuință fortificată, această culă datează de la începutul secolului al XIX-lea, fiind construită de boierul Preda Bujoreanu, care a ctitorit și Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din sat. Cula cu zidărie din bolovani de râu, amestecați cu cărămidă, este netencuită şi are doar un etaj, la care se ajunge prin scara exterioară. Atât la parter, cât și la etaj se află câte o singură încăpere.

Fiind părăsită la începutul secolului XX, construcţia a fost restaurată și transformată în spațiu muzeal în anii ‘70. Astăzi, cula face parte din Muzeul Satului Vâlcean, care poate fi vizitat zilnic, de marţi până duminică, vara (aprilie – octombrie): între orele 10.00 – 18.00, iarna (noiembrie – martie): între orele 10.00 – 17.00.

Cule care nu fac parte din circuitul turistic

Casele de tip culă de la Măciuceni se află în proprietate privată şi nu pot fi vizitate, în vreme ce Cula Zătreanu (sat Zătreni) este închisă de peste 20 de ani, dar există speranţe că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, va fi redeschisă publicului, fiind inclusă într-un proiect de  restaurare cu fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ar fi şi păcat să nu ne putem bucura de poveştile sale fabuloase, de istoria familiei de boieri Zătreanu, care a dat Țării Românești mai mulți înalți dregători. Castelul de la Zătreni, cum a început să fie denumit, este compus, de fapt, din două corpuri, construite în etape distincte: o culă de la mijlocul secolului al XVIII-lea și un conac din secolul al XIX-lea.

Începuturile culei se găsesc în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când Radu Zătreanu ridică, peste un beci boltit semicircular, o locuință feudală fortificată, cu ferestre de tragere și ziduri groase de 80 de cm. Viaţa boemă, cu petrece, amoruri şi jocuri de noroc, lasă familia Zătreanu pe drumuri, după ce, într-o seara de iarnă, în anul 1810, Iancu pierde casa şi jumătate din moşie la masa de joc. Proprietatea ajunge în posesia familiei Boicescu, care îi va adăuga un conac, astfel că, vechea culă medievală se transformă într-un veritabil castel ce nu va scăpa de „ochiul vigilent” al orânduirii comuniste, imobilul fiind naţionalizat şi folosit ca sediu al Întreprinderii Agricole de Stat. După 1989, revine în proprietatea urmașilor lui Hristea Boicescu și este pus în vânzare.

Cula Zătreanu - credit foto: România Atractivă

Cula din satul Zătreni şi precum şi Cula Glogovenilor ( județul Gorj), Cula Tudor Vladimirescu și Cula Nistor (judeţul Mehedinți) și Cula Calețeanu (județul Olt) vor fi restaurate cu fonduri europene prin PNRR, după ce, în acest an, contractele de finanțare au fost semnate la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Cula Zătreanu şi culele din cadurl Complexului de la Măldăreşti au fost incluse în Ruta Culelor din programul de turism cultural România Atractivă.

 

credit foto: romania-atractiva.ro, vantasticworld.com