În folclorul românesc, tradițiile se respectă an de an. Cu toții așteptăm să ne bucurăm de muzica și dansul strămoșesc al sărbătorilor de iarnă și de petrecerea de Revelion alături de cei dragi. TVR Folclor vă invită să vă bucurați în această săptămână de cele mai frumoase melodii și obiceiuri românești de Anul Nou, în interpretarea unor artiști de legendă.
Sărbătorile de iarnă aduc bucurie, speranță de schimbare în mai bine, refacere şi tămăduire, iar ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, este, întotdeauna, în satele românești, însoțit de dans și muzică.
Sărbătorile petrecute în mijlocul satului românesc reprezintă o experiență unică, deopotrivă încărcată de veselie, dans și poezie. Mesele îmbelșugate, poveștile și colindele, căldura și ospitalitatea gazdelor, toate acestea ne scot din cotidian. Printre tradiţiile de Anul Nou nu lipsesc colindători care, după ce fac urări de sănătate, belşug şi bucurie, primesc de la gazdele colindate colaci, vin, cârnați sau bani.
În sate, cetele de flăcăi se pregătesc din timp pentru „urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, își fac apariția „mascații” care întruchipează personaje precum: ursul, capra, căiuții, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmițează, iar grupurile mearg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou își intră în drepturi. Umblatul cu Capra ține de la Crăciun până la Anul Nou.
Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap și umeri blana unui animal, împodobită cu ciucuri roșii. Masca este condusă de un „Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje. În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, și ajutată de un ciomag, masca imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an.
De Revelion, ne bucurăm de muzică de petrecere, cu melodii fredonate de interpreți celebri și populari, care ne-au încântat sau ne încântă cu vocile lor unice, inconfundabile. De la Dona Dumitru Siminică, celebrul în vremea sa artist de folclor și muzică lăutărească, Ion Ghițulescu sau inegalabila Gabi Luncă, până la atât de îndrăgiții Maria Ciobanu, Maria Cornescu, Irina Loghin, Ion Dolănescu, Liviu Vasilică, Tiberiu Ceia, Ana Munteanu, Vasile Conea sau tinerii interpreți ai generației actuale, aproape toți artiștii de muzică populară adunând în repertoriu lor melodii de petrecere din tezaurul nostru folcloric.
Noaptea Anului Nou se încheie cu „Periniţa“, un dans al dragostei şi al bucuriei, început ca un obicei de nuntă dintr-o comuna prahoveană. Treptat, a depăşit graniţele satului, ale judeţului şi ale României, fiind nelipsit astăzi de la petreceri. Dansul popular se joacă în cerc, într-un ritm alert, în care o fată iese în centru, ţinând în mână o batistă, îşi alege un băiat cu care îngenunchează pe această batistă şi îl sărută, urmând ca băiatul să-şi aleagă altă fată şi să repete aceleaşi acţiune. Jocul popular a devenit atât de răspândit încât a intrat în circuitul internaţional
În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate și că animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii.
Umblatul cu Sorcova, reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.
Prima săptămână din luna ianuarie este marcată de doua alte importante sărbători creștinești: Botezul Domnului sau Boboteaza, pe 6 ianuarie, și Sfântul Ion pe 7 ianuarie. Toți românii se duc la biserică de Bobotează, pentru a lua apă sfințită, pentru tămăduire și purificare. În satele și orașele așezate pe maluri de ape, tinerii se întrec să scoată crucea aruncată de preot în apa înghețată.
Cel ce va reuși, va avea parte de mult bine în anul care începe. Și tot în aceste zile, adunați pe lângă focuri, românii petrec alături de Ioni și Ioane și se pregătesc pentru un nou an de muncă.
TVR Folclor va urează un An Nou îmbelșugat și va invită să vă bucurați de trecerea în 2024, petrecând împreună cu cei mai iubiți artiști ai muzicii populare românești!
