Dincolo de discursurile susținute de candidatul independent Călin Georgescu în spațiul public, am dorit să înțelegem de ce a sedus un asemenea tip de discurs, ce „butoane” apasă în cei care rezonează cu acest mix de mesaje - de la spiritualitate în orice formă, aducând aproape cu o predică, la tentele proletcultiste și legionaroide. A fost vorba despre o „psihoză în masă”, așa cum a spus, într-un interviu publicat recent, unul dintre susținătorii lui Georgescu, prim-vicepreședintele AUR, Marius Dorin Lulea? Ce este, de fapt, psihoza colectivă? Este Călin Georgescu „un lider mesianic”, așa cum se prezintă? Am discutat despre aceste teme cu dr. Adela Sălceanu, medic primar psihiatru în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, care are peste 20 de ani de experiență în profesie.
Nu veți găsi, în interviul de mai jos, o analiză psihiatrică de discurs și nici nu urmărim obținerea unui diagnostic pentru o persoană, întrucât acest lucru este neetic.
De altfel, dr. Sălceanu a explicat, în dialogul cu tvr.ro, că, deși s-a discutat mult în piața publică despre expertizarea psihiatrică a politicienilor care se înscriu în campania electorală, din punctul ei de vedere, nu este moral să politizezi un diagnostic medical, ba mai mult, riști să stigmatizezi o persoană cu o suferință psihică, care este în control cu ajutorul tratamentului potrivit.
Câteva dintre ideile pe care le veți regăsi în discuția de mai jos:
* „Fără nici o îndoială, în țara noastră sunt o grămadă de probleme și le știm împreună: educație, sănătate, corupție, sărăcie, o lume care se mișcă și se schimbă foarte repede. Și cred că o grămadă de oameni, în legătură cu ce se întâmplă pe lumea asta - schimbările pe care le aduce tehnologia, schimbările pe care le aduce războiul de la graniță și alte lucruri care se întâmplă - creează în fiecare dintre noi o neliniște. Avem nevoie să facem un fel de ordine în lume și să dăm un sens poveștilor pe care le trăim în viața de zi cu zi, avem nevoie de niște repere, de niște valori, de niște informații. Acolo unde oamenii eșuează în a pune cap la cap informațiile care le sunt la îndemână sau cunoașterea care le este la îndemână, atunci vor fi foarte sensibili unui mesaj care le livrează emoția potrivită, respectiv liniște”.
* „Conexiunea nu este - atât mi se pare mie - la nivel de valori, ci în ce măsură ideea aceea cuplează pe o emoție, pe care reușește pe termen scurt să o amelioreze, oferta pe care el o face, pentru că el nu are un program politic, el are o ofertă emoțională: o să vă primiți clar casa, o să vă primiți identitatea, o să vă primiți tradiția, o să vă primiți siguranța, pentru că eu o să opresc războiul, o să vă primiți ideea că sunteți deosebiți și particulari pe lumea asta, o să vă primiți sănătatea, o să vă primiți fericirea, fără să fie nici un plan politic. Oferta este exclusiv emoțională”.
* „Apelăm la gândirea magică atunci când epuizăm resurse sau comportamente obișnuite de control, când suntem într-o situație care are o dificultate crescută pentru noi sau percepem o amenințare crescută sau nu ne putem orienta să luăm niște decizii și încercăm comportamentele obișnuite de a controla, de a înțelege, de a acționa și nu ajungem la rezultatul dorit. Și, atunci, este translatată ideea de control într-o schemă de gândire magică: poate să fie superstiție, poate să fie orice alt tip de credință care vine din diverse paradigme de gândire”.
* „În cazul unor indivizi carismatici care reușesc să genereze o psihoză într-un grup oarecare, mecanismele empatice, capacitatea de a simți vină și rușine sunt reduse semnificativ. Și cred că, pe de cealaltă parte, sunt niște oameni care sunt vulnerabili dintr-un punct sau altul de vedere și acceptă oferta, pentru că, cel puțin pe termen scurt, e o soluție la problema lor de viață; că, pe termen mai lung, sunt unii care se trezesc în probleme și mai mari e adevărat, dar în multe situații nu au capacitatea de a rezolva, care ar presupune niște abilități încă și mai complexe decât au avut atunci când au intrat în poveste”.
Dr. Adela Sălceanu, medic primar psihiatru în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”. Sursă imagine: Arhiva personală
Fiecare face „click” cu ceva din ce are nevoie
TVR: Cum priviți dumneavoastră, ca specialistă, declarațiile emise în această campanile electorală, de către candidatul independent Călin Georgescu, care ar trebui să fie politice, dar care alunecă mai degrabă spre misticism, trimit cu gândul la predici? Am propus acest dialog în ideea că poate sunt nuanțe care ne scapă.
Dr. Adela Sălceanu: Fără nici o îndoială că și în lumea psihiatrilor s-au emis diverse ipoteze, însă m-aș feri de o analiză psihiatrică a personajului și inclusiv de o analiză psihiatrică de discurs, în sensul în care mi se pare că nu este etic ca psihiatria să intervină în analiza de discurs a unui individ. S-a vehiculat zilele astea - și n-a fost prima oară - dacă n-ar fi bine ca un candidat la alegeri să aibă o evaluare psihiatrică. Din punctul meu de vedere, externalizezi capacitatea individului de a analiza și de a lua o decizie, s-o duci într-o zonă de patologie sau într-o instituție pe care o politizezi, dându-i puterea de a face lucrul ăsta. Deci, sunt de acord să vă răspund la niște întrebări, dar o să mă feresc de a pune niște categorii de diagnostic, pentru că nu ar fi decât o lipsă de profesionalism.
Referitor la discurs, ce trece prin cap cuiva ca mine, care are profesia pe care o are, este că este un discurs care combină gândire magică, care combină lucruri care țin de religie, care combină lucruri care țin de conspirații, de New Age, de legionarism, pentru că cred că acolo este un melanj al cărui scop este să atingă o masă de oameni.
Sentimentul pe care mi l-a dat a fost acesta: împrăștii o grămadă de mesaje, nu e ceva ce eu cred neapărat, dar din mesajele acelea, lansate în aer către un auditoriu care este foarte divers, fiecare individ își va găsi ceva, va găsi fisura sau va găsi șina pe care să se așeze și să meargă. Și atunci, de fapt, către individul respectiv, reiterez același tip de mesaj.
TVR: Și de asta și reacționează la el, presupun, de-asta își găsește adepți genul acesta de discurs, pentru că fiecare face „click” cu ceva din ce aude.
Dr. Adela Sălceanu: Fiecare face „click” cu ceva din ce are nevoie. Cred că mecanismul simplu este de felul următor; vă dau un exemplu: un pacient al meu, acum mulți ani de zile, avea o tumoră în parotidă. S-a dus la un prim medic, care i-a spus: «Vino mâine, îți fac un RMN și poimâine te operez». Peste trei zile, s-a dus să ceară o altă opinie. Al doilea s-a uitat la el, i-a spus nu e nici o urgență. I-a spus: «Facem un RMN după ce vă scoateți aparatul dentar. Sunt aici câteva elemente care ne indică, cel mai probabil, că e o tumoră benignă. O să vedem dacă e necesar să intervenim chirurgical».
El a ales a doua opinie și eu l-am întrebat: «De ce alegeți a doua opinie? Practic, vi s-au oferit două păreri aproape opuse. Una - trebuie să vă operați în urgență, cealaltă - putem să amânăm, nu e o urgență, facem pași mici, evaluăm».
El a răspuns: «Pentru că al doilea medic mi-a creat mai multă încredere». Deci, cu alte cuvinte, contează și aparența. Faptul că acest personaj este carismatic, că are o aparență plăcută, transmite ideea de încredere.
Al doilea medic i-a livrat pacientului meu mesajul pe care și-ar fi dorit să-l asculte - nu e o urgență - și, atunci, emoțional vorbind, conexiunea lui a fost mai bună. Sigur că a venit și încrederea pe care i-a inspirat-o medicul, dar i-a și livrat ceea ce și-ar fi dorit să primească.
Fără nici o îndoială, în țara noastră sunt o grămadă de probleme și le știm împreună: educație, sănătate, corupție, sărăcie, o lume care se mișcă și se schimbă foarte repede. Și cred că o grămadă de oameni, în legătură cu ce se întâmplă pe lumea asta - schimbările pe care le aduce tehnologia, schimbările pe care le aduce războiul de la graniță și alte lucruri care se întâmplă - creează în fiecare dintre noi o neliniște. Avem nevoie să facem un fel de ordine în lumea asta și să dăm un sens poveștilor pe care le trăim în viața de zi cu zi, avem nevoie de niște repere, de niște valori, de niște informații. Acolo unde oamenii eșuează în a pune cap la cap informațiile care le sunt la îndemână sau cunoașterea care le este la îndemână, atunci vor fi foarte sensibili unui mesaj care le livrează emoția potrivită, respectiv liniște.
Dacă vă uitați, o parte din votanții lui Călin Georgescu sunt oameni care au părăsit România, trăiesc cum trăiesc în diaspora. Probabil că, dacă analizăm ce fel de oameni sunt, sunt oameni care au plecat din țară din cauza unei insecurități financiare sau din cauza sărăciei și trăiesc în străinătate, adesea singuri, adesea izolați și fac niște sacrificii enorme pentru o viață nu neapărat mai bună și le este dor de ideea de casă, le e dor de un soi de confort pe care li-l dădeau căminul și ideea de casă.
De fiecare dată când se întorc în România, nu se simt acasă, pentru că România nu este cum trebuie. Nu e ca în Germania, nu e ca în Spania, nu e ca în Italia. Deci, cu alte cuvinte, sunt frustrați că, deși le lipsește casa, în același timp, nu se pot întoarce acasă. Și vine acest om, care le oferă ideea de casă. Deci, conexiunea nu este - atât mi se pare mie - la nivel de valori, ci în ce măsură ideea aceea cuplează pe o emoție, pe care reușește pe termen scurt să o amelioreze, oferta pe care el o face; pentru că el nu are un program politic, el are o ofertă emoțională: o să vă primiți clar casa, o să vă primiți identitatea, o să vă primiți tradiția, o să vă primiți siguranța, pentru că eu o să opresc războiul, o să vă primiți ideea că sunteți deosebiți și particulari pe lumea asta, o să vă primiți sănătatea, o să vă primiți fericirea, fără să fie nici un plan politic. Oferta este exclusiv emoțională.
Fostul candidat independent la Președinția României, Călin Georgescu, ținând un discurs într-o biserică ortodoxă. Sursă: Captură video YouTube Călin Georgescu
Electoratul trebuie să analizeze lipsa de etică și de moralitate a unui candidat
TVR: E oare moral să avem astfel de mesaje în campania electorală?
Dr. Adela Sălceanu: Din punctul meu de vedere, este profund imoral. Nu mă ating de partea dacă este legal, dacă este adevărat, dacă este dovedibil științific. Bineînțeles că toate lucrurile astea contează, dar percepția mea este că este profund imoral. Însă, aici ar rămâne electoratul să analizeze lipsa de etică și de moralitate a individului, pentru că el utilizează în momentul acesta orice tip de instrument, inclusiv cel al credinței.
Eu am convingerea că o serie de preoți în România văd moneda de schimb pe care o reprezintă numele lui Dumnezeu în acest moment și că nu are neapărat a face cu creștinismul. Eu nu cred că - și nu vreau să intru în discuția aceea - dar eu nu cred că un adevărat creștin face un troc în numele lui Iisus, dar el folosește orice. Ați văzut că Vasile Bănescu a făcut o grămadă de comentarii în legătură cu tot soiul de propoziții pe care le-a folosit.
_____
În 3 decembrie, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, teologul Vasile Bănescu, a scris o replică pentru cei care au susținut, în spațiul public, diferite teorii și credințe pe care le-au pus și pe seama creștinismului.
- „Rugăciunea este cea mai pură formă de rezistență împotriva manipulării globale.”
Rugăciunea este o formă de rezistență la asalturile manipulatoare ale diavolului care nu se roagă. Ea e expresia credinței realiste, nu a luptei cu imaginarul și vagul.
- „Credința colectivă a românilor poate schimba cursul istoriei.”
Creștinismul e personalist, nu colectivist. Rugăciunea nu e niciodată etnică și colectivă, ci personală. Ea nu poate schimba decât persoana care se roagă, nu istoria și umanitatea.
- „România este un sanctuar care protejează esența umană de influențele externe.”
România este o țară sud-est europeană care fără ajutor extern nu s-ar mai putea proteja pe ea însăși de anumite influențe și agresiuni de la Răsărit. Esența umană e „chipul” spiritual al Creatorului.
Toate replicile lui Vasile Bănescu sunt disponibile aici.
_____
TVR: Și cam aceasta era ideea generală din textul lui Vasile Bănescu – să nu facem troc cu numele lui Iisus. De altfel, voiam să vă întreb dacă există o linie roșie în discursurile publice ale politicienilor, pe care ei nu ar trebui să o depășească, dacă sunt anumite „butoane” pe care nu este moral să apese? Mă gândesc la frica de război, pentru că știm că a existat aceaastă anxietate în România, că poate vine războiul și la noi, după pandemie, care la rândul ei a generat multă anxietate, iar oamenii trăiesc cu o frică. E moral să folosești frica?
Dr. Adela Sălceanu: Eu cred că, într-un discurs public, nu este moral să minți, să înșeli, să spui neadevăruri, să manipulezi convingerile unui individ. Eu nu știu să delimitez o linie roșie.
Și, din nou, și dacă vorbim despre manipulare, la urma urmei, ne uităm la niște reclame care vând servicii de sănătate. Este una favorită a mea, una dintre companiile care face analize și care are o imagine splendidă cu Universul, universul celulei, sunt acolo, niște OZN-uri mici care se plimbă prin celule și cercetează receptori, este o lume absolut fascinantă și după care îți spune: «Fă-ți analizele la noi».
Ce înțelegi de acolo este că există sigur o analiză care va verifica orice în legătură cu corpul uman, pentru că asta este așteptarea pe care o creează: astăzi, știința poate să cerceteze totul; ceea ce e un fals. Nu știu care e linia roșie. Eu am câteva reclame de servicii de sănătate puse deoparte pentru că țin un curs, în cadrul terapiilor cognitiv-comportamentale, pe anxietate de boală și anxietate de sănătate și am o discuție cu cursanții noștri în cadrul asociației, sunt psihologi, medici psihiatrici care se pregătesc să facă terapie și am o discuție cu ei despre cum s-a influențat felul în care percepem ideea de sănătate deodată cu tehnologia și deodată cu expunerea noastră la diverse mesaje. Și am o colecție de reclame. Haideți să vedem: un om care n-are nicio legătură cu medicina se uită la această reclamă, la această companie; mesajul la una dintre reclame este foarte frumos, ceva de felul „rezolvăm problema de azi cu medicina de mâine”. Acolo, se creează niște speranțe care nu se acoperă în realitate.
Trăim într-o lume în care se manipulează convingerile oamenilor la ordinea zilei. Favorita mea este o reclamă la medicamente pentru prostată. Când iei aceste medicamente, ești, de fapt, un bărbat tânăr, fericit, seducător și arăți bine; ai o mașină decapotabilă și, lângă tine, este o femeie tânără cu pletele în vânt. Deci, cu alte cuvinte, creează și o idee de valoare: ca să fii dezirabil, să fii un om OK în această societate, chiar dacă tu ai un om de 60 de ani, tu trebuie să fii un om atrăgător, trebuie să fii un om sănătos, trebuie să fii un om fit, charismatic, potrivit și să ai o femeie strălucitoare lângă tine. Ce să ne facem noi, restul, care nu suntem așa?
Gândiți-vă la toate aiurelile despre cancer în ultima vreme, care induc un sentiment de vinovăție, că astăzi este o super presiune în legătură cu partea psihologică și apariția cancerului, deci cu alte cuvinte, nu îți rezolvi trauma, n-o să te vindeci. Am avut situații cu oameni care, realmente, se simțeau vinovați. Cu alte cuvinte, „eu am greșit ceva și din cauza asta m-am îmbolnăvit”. Sigur că sunt anumite comportamente de risc. Eu nu pot să pun sub semnul întrebării asta, dar să legi o suferință emoțională de apariția unei boli și să formulezi ideea că, dacă-ți rezolvi suferința emoțională, cu altă cuvinte, nu te vei îmbolnăvi niciodată de nimic; aici sunt și video-urile cu soția acestui domn, care spune năzdrăvănii, totul este natură și iubire. Și-or fi iubit și niște femei copiii în niște situații foarte dificile și, cu toate astea, nu i-au putut salva de la foamete și de la diverse boli. Este revoltător.
Ce este psihoza colectivă. Individul cu personalitatea puternică dintr-un grup/familie care îi influențează pe ceilalți este imoral și incapabil să simtă vină
TVR: De ce apelăm la gândirea magică și de ce se bucură de succes gândirea magică – în general, nu neapărat în legătură cu un candidat politic și discursul lui?
Dr. Adela Sălceanu: Apelăm la gândirea magică atunci când epuizăm resurse sau comportamente obișnuite de control, când își epuizează funcția - suntem într-o situație care are o dificultate crescută pentru noi sau percepem o amenințare crescută sau nu ne putem orienta să luăm niște decizii și încercăm comportamentele obișnuite de a controla, de a înțelege, de a acționa și nu ajungem la rezultatul dorit. Și, atunci, este translatată ideea de control într-o schemă de gândire magică: poate să fie superstiție, poate să fie orice alt tip de credință care vine din diverse paradigme de gândire.
TVR: Am citit un interviu cu numărul doi din AUR în momentul de față, Marius Dorin Lulea, făcut de Hotnews, care spunea – referitor la campania lui Călin Georgescu - că noi asistăm, în acest moment, la un episod de psihoză în masă. Ce înseamnă o psihoză în masă și cum se manifestă?
Dr. Adela Sălceanu: E o întrebare bună. Ceea ce pot să vă spun este că, în cărțile de psihiatrie, există într-adevăr, în engleză este „shared psychosis”, în terminologia franțuzească este „folie a deux”, la noi este „psihoză colectivă” sau „delir colectiv”.
În principiu, poți o să întâlnești în familii în care există un individ cu o personalitate, să spunem, mai puternică, cu o personalitate pronunțată, care devine delirant. Ceilalți din familie sunt indivizi mai vulnerabili, cu o stimă de sine mai scăzută, care au mai puțin încredere în propriile opinii. Și, atunci, în general, funcționează și deciziile pe care le iau sunt foarte influențate de cel pe care îl percep mai competent, mai de încredere, mai puternic, mai consistent. Lucrurile pot să meargă mai departe încât da, împart și ideile delirante.
Deci, dacă persoana respectivă devine delirantă, împart ideile delirante. Acum, probabil că, pe același mecanism, se poate translata și se poate aplica în anumite situații în care niște indivizi care au niște trăsături comune - și, aici, e o vulnerabilitate cognitivă, o vulnerabilitate în capacitatea de interpreta a niște informații, de a sintetiza niște informații, de a pune sub semnul întrebării o informație pe care o citesc – deci sunt o serie de abilități cognitive care sunt mai puțin dezvoltate, să spunem, la unii oameni, iar asta îi face mai vulnerabili la un anume tip de discurs și, în consecință, vulnerabilitatea aceea îi va duce să creadă, dar bineînțeles că resimt un stres în legătură cu situația, pentru că dacă n-ar fi o situație care să aibă un conținut de stres oarecare și cred că decizia în legătură cu viitorul generează stres și sunt în situația de a decide într-un fel sau altul pentru viitorul meu, pentru ce-mi doresc eu să mi se întâmple în această viață, dar îmi sunt epuizate capacitățile de a aprecia informația și oferta care mi se face, ceea ce mă face mult mai vulnerabil la mesaje care sunt din zona gândirii magice, care sunt din zona spiritualității, care sunt din zona New Age-istă.
TVR: În cazul sectelor cum se întâmplă? Sunt cazuri documentate cu oamenii care făceau parte dintr-o anumită sectă și, când liderul lor le spune ceva, execută fără să pună la îndoială. Este tot o formă de psihoză?
Dr. Adela Sălceanu: Nu am studiat fenomenele sectare, însă din cunoștințele mele, întotdeauna individul care conduce are niște trăsături – este carismatic, are un anume tip de inteligență și cred că în majoritatea situațiilor există un anumit tip și de imoralitate. Și cred că asta vine la pachet cu o capacitate redusă de empatie, pentru că nevoia de putere nu o prea văd mergând umăr la umăr cu empatia, mergând umăr la umăr cu capacitatea cuiva de a simți vina, mergând umăr la umăr cu capacitatea cuiva de a simți rușine față de ce face. Adică abuzezi de niște oameni.
Ați putea să abuzați de niște oameni? Și dacă vă manipulați prietenii și le spuneți o minciună, s-ar putea ca apoi să nu dormiți o noapte întreagă, pentru că vă gândiți că l-ați mințit pe X. Deci aveți o reacție emoțională.
Cred că, în cazul unor indivizi carismatici care reușesc să genereze o psihoză într-un grup oarecare, mecanismele empatice, capacitatea de a simți vină și rușine sunt reduse semnificativ. Și cred că, pe de cealaltă parte, sunt niște oameni care sunt vulnerabil dintr-un punct sau altul de vedere, și acceptă oferta, pentru că, cel puțin pe termen scurt, e o soluție la problema lor de viață; că, pe termen mai lung, sunt unii care se trezesc în probleme și mai mari e adevărat, dar în multe situații nu au capacitatea de a rezolva, care ar presupune niște abilități încă și mai complexe decât au avut atunci când au intrat în poveste.
TVR: Aș vrea să vă mai întreb despre profilul liderului mesianic – cum arată și care sunt pericolele în cazul lui.
Dr. Adela Sălceanu: Eu nu i-aș spune și nu cred că vorbim despre un lider mesianic, ci cred că vorbim despre cineva care folosește religia, este cineva care se folosește de o idee de spiritualitate. Când spuneți „lider mesianic”, în capul meu este cineva care într-adevăr crede despre sine că are un rol particular legat de spiritualitate. Credeți că el crede că este Iisus? Vi se pare că este autentic?
TVR: Mie mi se pare forțat tot discursul.
Dr. Adela Sălceanu: Nu îi simțiți autenticitatea. Suntem de acord, nu îi simțim autenticitatea în discurs, este un discurs imoral, neetic. Cu alte cuvinte, el vinde o poveste, vinde mai multe povești, probabil crede că are un rol anume pe lume și există o conflare a personalității și își dă mai mult preț decât își dau alți oameni, are un sentiment al propriei valori mai mare decât au alți oameni, dar cred că are abilitatea și subtilitatea de a utiliza un discurs: că el baleiază tocmai așa cum mi-ați pus dumneavoastră întrebarea, între un discurs religios, după care sare în New Age-ism, apoi are elemente comuniste, ori aici sunt niște fracturi logice între diverse discursuri paralele.
Nu l-aș denomina „un lider mesianic”, ci e un individ care utilizează cu asupra de măsură și fără nici un imput de reglare emoțională personală orice tip de discurs ca să obțină un beneficiu. Sigur că beneficiul ăla poate să fie unul material sau unul de putere, ne vor arăta anchetele.
Despre situația politică la zi din România puteți citi pe site-ul tvrinfo.ro, aici.
Sursă imagine: Shutterstock / Photo Contributor - Chones
