În fiecare an, zeci de copii sunt internați în spital, cu degete lipsă, arsuri grave și vederea distrusă. Unii rămân mutilați pe viață din cauza petardelor. Rețelele de socializare sunt inundate de anunțuri disperate ale celor care își caută animalele care au fugit de acasă de frică. Poluarea crește și mai mult, iar adăposturile pentru animale sălbatice se umplu. Din când în când, apar și cazuri de tortură extremă asupra pisicilor și câinilor nimănui: aceștia sunt uciși sau grav răniți cu petarde.
De ce au devenit sărbătorile de iarnă o invitație la un adevărat război pe străzi? Unde se oprește tradiția pentru alungarea vechiului an și unde începe abuzul? Cine e de vină? Ce ne arată această ocupare a spațiului public de către cei care se distrează aruncând cu petarde?
Au răspuns la aceste întrebări, pentru tvr.ro, antropologul Bogdan Iancu, profesor la SNSPA, și Valentina Rujoiu, doctor în sociologie și profesoară la Universitatea București. Am cerut informații și de la Poliția Română, Guvern, Ministerul Sănătății, Agenția pentru Protecția Mediului și Patronatul Sectorului Pirotehnic.
La începutul lunii ianuarie, publicația „The Times” făcea bilanțul nopții de Revelion în mai multe țări europene: cinci morți și zeci de răniți în Germania, din cauza bombelor și a artificiilor improvizate, peste 60 de mașini incendiate în Bruxelles, Belgia, 309 răniți în Italia, 60 de mașini incendiate și la Nisa, în Franța, și câțiva răniți, între care și o fetiță de doi ani, a cărei vedere a fost afectată pe viață, după ce a fost lovită de o petardă.
În România, nu avem o statistică unitară la nivel de țară referitoare la răniții și pagubele provocate de amatorii de petarde - Ministerul Sănătății nu a răspuns solicitării tvr.ro pe această temă - însă știm, din datele comunicate de spitale, că zeci de copii sunt internați, din noiembrie până în ianuarie, cu o pleiadă de răni grave, unii dintre ei rămânând mutilați pe viață.
La Iași, atât de mare a fost numărul copiilor internați în sezonul rece 2024-2025 din cauza petardelor, încât medicii au făcut un apel public pentru interzicerea acestor materiale pirotehnice. În Parlament sunt depuse, în prezent, trei proiecte de lege care vizează regimul materiilor explozive.
Din datele Poliției Române, în perioada sărbătorilor de iarnă 2024-2025, au fost înregistrate 156 de accidente cu articole pirotehnice, majoritatea cu petarde și pocnitori, potrivit unui răspuns al Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, la solicitarea tvr.ro. Pentru comparație, media ultimilor cinci ani este de 83,8 accidente.
Bilanțul ultimului sezon rece arată astfel: din 30 septembrie 2024 până în 24 decembrie, Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Poliției Române a făcut peste 2.000 de controale, fiind cercetate penal peste 500 persoane. Amenzile au ajuns la peste 450.000 lei, fiind confiscate peste 70 tone de articole pirotehnice, în valoare de peste 4,5 milioane lei. Până în 5 ianuarie, când s-a încheiat operațiunea „Pirotehnic”, oamenii legii au confiscat, în total, 113 tone materiale pirotehnice.
În București, datele de la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) arată că în decembrie 2024, luna în care se folosesc petardele intensiv, au fost luați de pe stradă aproape 200 de câini, cu aproape 20 mai mulți decât în lunile de toamnă. De altfel, ASPA ne-a transmis și că, în perioada sărbătorilor de iarnă, primește numeroase solicitări de la bucureșteni despre câinii care fug de acasă și care sunt răniți de explozii sau de mașini, în încercarea lor de a scăpa de sunetul petardelor.
Deși practica utilizării petardelor în perioada sărbătorilor de iarnă nu este locală, a devenit locală practica prelungirii acestui obicei în România ultimilor 20 de ani, ca o încercare de a dilua timpul festiv, a explicat, pentru tvr.ro, antropologul Bogdan Iancu.
Petardele sunt folosite, în principal, ca mijloc de distracție de către copii și tineri, în special de către cei cu un nivel scăzut de educație și care au un istoric de violență în familie. Aceștia se amuză când sperie oameni pe stradă sau când rănesc animale, a arătat Valentina Rujoiu, doctor în sociologie.
„Aceste persoane provin dintr-un mediu cu un deficit clar de conexiune emoțională, interacțiune umană și, atunci, prin actele acestea pe care le săvârșesc, practic, doresc să obțină control, ceea ce nu au în familia lor. Pentru ei, este un act de bucurie fantastică (atunci când folosesc petardele, n.r.), pentru că, în momentul respectiv, li se îndeplinește dorința de a deține controlul. În termeni colocviali, ne dăm seama că «buba» este în familie”, a explicat Valentina Rujoiu, în dialogul cu tvr.ro.
Și antropologul Bogdan Iancu a adăugat că petardele sunt folosite mai ales de băieți și bărbați ca un ritual de trecere, pe fondul unei masculinități neajunse la maturitate.
Citiți pe aceeași temă: Petardele și masculinitatea care nu ajunge la maturitate. Interviu cu antropologul Bogdan Iancu
Zeci de copii au fost răniți în perioada rece din cauza petardelor. Aceștia rămân mutilați pe viață, spun medicii. Sursă imagine: pixabay.com/ Bru-nO
Copiii răniți de petarde rămân mutilați pe viață
Fracturi, degete amputate, arsuri, probleme cu ochii - peste 80 de copii din Capitală au ajuns mutilați la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, din noiembrie până în ianuarie, din cauza folosirii petardelor. Iar numărul cazurilor s-a înmulțit considerabil de la un an la altul, arată datele oferite de reprezentanții unității medicale, la solicitarea tvr.ro.
Dacă, în perioada pandemiei, la acest spital, doar trei copii fuseseră internați din cauza rănilor provocate de petarde, acum sunt de zece ori mai mulți, iar o pătrime a avut nevoie de multiple intervenții.
La Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), au fost preluate, în perioada sărbătorilor de iarnă, 17 persoane, din care 13 copii, potrivit unui răspuns al instituției, la solicitarea tvr.ro. Prin comparație, șapte persoane au fost preluate de ambulanță în 2022, din cauza rănilor provocate de petarde, iar în 2023, 11 persoane.
„Toți rămân mutilați pe viață”, ne-a transmis, în răspunsul către tvr.ro, dr. Raluca Alexandru, medic primar în chirurgie plastică, din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.
La această unitate medicală, între noiembrie 2024 și ianuarie 2025, au fost 83 de cazuri de copii între patru și 17 ani, răniți cu petarde, dintre care 25 au rămas internați, fiind foarte gravi și necesitând mai multe operații, a arătat dr. Raluca Alexandru.
„În general, accidentele se împart în perioada noiembrie - ianuarie. Numărul pacienților este în creștere: iarna trecută (2023 – 2024), au fost 18 internați; 2022-2023 - 15 internați, în sezonul 2021-2022 – nouă internați, iar în sezonul 2020-2021 – trei internați.
Cel mai des, aceste cazuri sunt la copiii între opt și 17 ani. Toate cazurile internate sunt foarte grave, cu afectare, în principal, a mâinilor. Au fracturi, amputații de degete, lipsă de țesut - cu afectare de nervi, tendoane. Toți rămân mutilați pe viață. În urma exploziilor, copiii mai pot suferi și arsuri la nivelul mâinilor, al feței în principal.
Toate cazurile internate sunt cu leziuni complexe, la nivelul mâinilor. Prin explozie, o parte din mână este distrusă”, a mai spus medicul de la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, într-o declarație pentru tvr.ro.
La Iași, în acest sezon rece, medicii de la Spitalul pentru Copii „Sfânta Maria” au tratat 30 de copii răniți de petarde, din care cel mai mic avea doar șapte ani. Copiii au rămas fără degete, cu bucăți de os sau de mușchi lipsă. În disperare, medicii au lansat un apel public să fie interzise petardele, pentru că numărul de copii mutilați crește de la an la an.
„Părerea tuturor colegilor - de comun acord - este că degeaba prezentăm în presă, trebuie luate măsuri drastice - şi anume interzicerea comercializării acestor petarde. Din păcate, deşi s-au tot prezentat problemele determinate de aceste petarde, noi, ca instituţie care acordăm îngrijiri medicale, am postat pe pagina spitalului încă de dinainte de sărbători riscurile la care se expun copiii prin utilizarea acestor petarde, cazurile au continuat să vină şi au fost destul de grave. Având atât cazuistică şi pozele acestor copii, vom face adresă către forurile care răspund de aceste situaţii, pentru a lua măsuri. Ne este teamă că până la Crăciunul viitor lucrurile se uită, dar vom face demersuri şi vom încerca din nou în decembrie 2025 să reluăm toate aceste discuţii tocmai pentru a nu se întâmpla sau repeta astfel de evenimente.
Educaţia copiilor şi părinţilor este esenţială, dar nu este suficientă. De aceea, mergem pe ideea că ar trebui să fie interzisă efectiv comercializarea lor. Eu cred că sunt mai multe instituţii care ar trebui să îşi facă treaba: şi noi, şi Poliţia, şi politicul. (Anual - n.r.) e un număr constant de cazuri. Anul acesta au fost cazuri mai severe faţă de anul trecut. Imaginaţia copiilor este bogată, unii au aruncat pe petarde cu benzină şi atunci au suferit leziuni, alţii au pus petardele în diverse recipiente, au pus petarda în tuburi şi au încercat să sufle în acel tub”, arăta, în ianuarie, purtătoarea de cuvânt a spitalului, dr. Cătălina Ionescu, citată de Agerpres.
De unde fascinația pentru petarde?
Aruncarea cu petarde este o practică „masculină și masculinizată, o manifestare a unei masculinități primare”. Este legată de pericol, de riscuri, prin care grupurile de bărbați încearcă să treacă ritualic de-a lungul vieții, a explicat, pentru tvr.ro, antropologul Bogdan Iancu, profesor la Facultatea de Științe Politice a SNSPA.
Acest obicei se leagă și de tradiția prin care vechiul an era alungat în tradiția populară, prin pocniturile biciului. Acum, însă, biciul a fost înlocuit de petarde. „În mod clar, nu e o practică locală, însă ceea ce este local este că există o propensiune pentru a întinde foarte mult perioada asta acum; nu aș ști să zic când s-a întâmplat asta, dar cel mai probabil cu vreo 20 de ani în în urmă”, a punctat antropologul.
O altă explicație a folosirii petardelor se referă la prelungirea timpului festiv, prin replicarea unei practici care ar trebui să aibă loc doar în noaptea de Anul Nou - așa cum, de altfel, stipulează și legea care reglementează folosirea materialelor pirotehnice în România .
Cel mai adesea, cei care găsesc amuzantă folosirea petardelor au între opt și 30 de ani - lucru pe care ni-l confirmă și vârsta persoanelor care ajung rănite la spital în fiecare an. „Acolo, avem aceste forme de masculinitate neajunsă la maturitate”, a arătat Bogdan Iancu.
Sursă foto: pixabay.com/ r-q
Acești oameni urmăresc să îi sperie pe cei din jurul lor, să le provoace disconfort, exercitând, de fapt, forme de microviolență - așa cum avem și alte exemple în spațiul public românesc, precum parcarea mașinilor pe trotuare sau lipsa respectului în trafic - schimburile de înjurături sau neacordarea priorității de către cei cu mașini mai puternice.
Amatorii de petarde își suspendă relația cu pericolul, neconștientizând că își riscă, în primul rând, propria siguranță și sănătate, neavând nici empatie - acest lucru putând merge până la exemplele grave pe care le vedem în fiecare an în perioada sărbătorilor, cu animale ale nimănui torturate cu petarde.
Aceste cazuri indică, de obicei, psihopatii, răspunde și Valentina Rujoiu, doctor în sociologie și profesoară universitară la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, din cadrul Universității București.
Accesul la educație al persoanelor care folosesc petardele ca formă de distracție, în „deficit crunt”
„Haideți să ne uităm la profilul persoanelor care folosesc aceste aceste materiale pirotehnice și au o bucurie deosebită în momentul în care văd că alte persoane se sperie. Sunt persoane care trăiesc într-un mediu în care accesul la informare, la educație este deficitar sau chiar lipsește cu desăvârșire, practic, gradul lor de bucurie este la un nivel extrem de primitiv: dacă reușesc să mănânce ceva bun, să asculte o muzică, cum să spun, care să satisfacă aceste instincte primare – somn, supraviețuire, sex și hrană; Eros și Thanatos, nimic mai sus pe piramida lui Maslow - vorbim de o dezvoltare cognitivă deficitară, o maturizare emoțională care lipsește cu desăvârșire, că e vorba de ceea ce numim «empatie», «compasiune»”.
Vorbim, practic, de un deficit educațional crunt, realizat și în mediul familial- „cei șapte ani de acasă”. Este o vorbă pe care am auzit-o pentru prima dată în discuțiile cu doamna psiholog Aurora Liiceanu, la diferitele întâlniri pe care le aveam: „E cam greu să învețe Ion ceea ce trebuia să știe Ionuț”. Orice ar face școala, ce ar face grădinița, nu poate să suplinească ceea ce face mediul familial, vorbim despre educație, despre învățarea socială - și formală și informală - dar întâi ne întoarcem la ce oferă familia.
Dacă avem o familie în care există disfuncționalități, certuri, în care există diferite forme de manifestare a agresivității comportamentale, a agresivității verbale și nonverbale, iar ulterior se trece către ceea ce înseamnă diferite forme de violență și de abuz, ne dăm seama că (acești oameni, n.r.) provin dintr-un mediu cu un deficit clar de conexiune emoțională, interacțiune umană și, atunci, prin actele acestea pe care le săvârșesc, practic, aceste persoane doresc să obțină control, ceea ce nu au în familia lor.
Apoi, mergem către un aspect mult mai profund, când agresivitatea devine trăsătură de personalitate a acestor subiecți - lucrurile încep ușor să ascensioneze într-o manieră negativă, decompozitivă, și avem tulburări de personalitate, de comportament”, a explicat, pentru tvr.ro, profesoara universitară Valentina Rujoiu, fondatoare și a unei organizații care oferă servicii de terapie asistată cu animale - „Animal - Partners & Friends”.
Animalele sunt terorizate de sunetul petardelor și deseori fug de acasă în perioada sărbătorilor de ianră. Sursă imagine: pixabay.com/falellorente
Cruzimea împotriva animalelor poate reprezenta un indiciu al psihopatiei: Dacă azi rănește un animal lipsit de apărare, mâine poate răni sau chiar ucide un alt om
Începând cu 1987, cruzimea împotriva animalelor reprezintă un indicator al tulburărilor de comportament inclus în „Diagnostic and Statistic Manual of Mental Disorders”. Mai mult, în general, în familiile unde există violență asupra copilului a fost identificată și violență asupra animalelor, iar copiii abuzați sunt adesea violenți, la rândul lor, cu animalele, potrivit cercetărilor publicate în lucrarea „Relații intime. Putere și control” (2021), semnată de Valentina și Octavian Rujoiu.
Valentina Rujoiu a mai explicat, în dialogul cu reporterul tvr.ro, că aceste cazuri în care copiii sunt violenți cu animalele ar trebui abordate multidisciplinar, iar minorii ar trebui scoși din mediul disfuncțional în care s-au format.
„Dacă nu este sustras acelui mediu, nu se intervine cu suport social formal - terapie, psihoterapie, servicii de consiliere - acel copil poate avea un profil de psihopat. În perspectivă, fără intervenție de specialitate, acel copil, dacă astăzi rănește acel animal lipsit de apărare, mâine va răni, poate chiar va săvârși actul suprem de omucidere asupra unui alt om.
Această cruzime exercitată împotriva animalelor de companie este la o cotă foarte accentuată în perioada în care sunt utilizate aceste petarde; am văzut ce au făcut aceste persoane, fie că sunt adulți sau minori, au luat petarde și au pus în gura animalului, care a decedat - aici avem de-a face cu psihopatie. Clar, acel om nu are un echilibru mental, acel om este o bombă cu ceas, lăsată în societate.
Trebuie să ne punem întrebarea: cum de s-a ajuns aici?”, a punctat Valentina Rujoiu.
De altfel, această perspectivă în care oamenii se raportează la animale ca la niște ființe care nu merită empatie este generalizată în societatea românească și are la bază lipsa educației. În lipsa acestei empatii și a înțelegerii relației dintre oameni și celelalte specii, sunt cultivate în societate cruzimea și lipsa generalizată de solidaritate, a atras atenția și antropologul Bogdan Iancu.
Mai multe, în interviul: Petardele și masculinitatea care nu ajunge la maturitate. Interviu cu antropologul Bogdan Iancu
Pentru oprirea acestor incidente cu petarde, Valentina Rujoiu arată că este nevoie de dezvoltarea de servicii de prevenție și de aplicarea fermă a legii.
„Morala este că avem de-a face cu o problemă socială, o problemă socială care, din păcate, este ignorată cu acord, cum sunt ignorate și multe astfel de probleme, pentru că, în spatele ei, se află interesele financiare. Aceasta este, de fapt, problema: nu că nu se conștientizează gravitatea ei, ba da, se conștientizează gravitatea ei, se înțelege.
Sunt mulți oameni care pot să explice și din punct de vedere științific. Deci să aducă cunoașterea științifică în spațiu public, să ofere informații. Nu se dorește, pentru că banul este la putere. Asta este părerea mea și ca specialist și ca simplu om care este revoltat de faptul că nu se respectă norme care asigură, practic, până la urmă buna noastră conviețuire”, a concluzionat profesoara universitară Valentina Rujoiu, în interviul acordat tvr.ro.
Săptămâna viitoare, citiți pe tvr.ro dacă interzicerea petardelor este o soluție, ce conțin proiectele de lege depuse în Parlament și ce spun oamenii legii, dar și reprezentanții sectorului pirotehnic.
În acest sezon rece, Poliția a confiscat 70 tone de articole pirotehnice, în valoare de peste 4,5 milioane lei. Sursă imagine: pixabay.com/ meineresterampe
Sursă foto main: www.pexels.com/Ali Müftüoğulları
