Este afirmația facută de dirijorul Cristian Mandeal, invitatul Danielei Zeca Buzura de sâmbătă, 17 aprilie, de la ora 10:00, la „Mic Dejun cu un Campion”. | VIDEO

„Pentru mine, muzica e nesfârşită. Ea există şi în somn, şi în vise, şi în mintea mea, atunci când merg pe stradă’’, își începe povestea Cristian Mandeal, muzician, pianist şi dirijor, co-fondator al Orchestrei Naţionale de Tineret.

Invitat de Daniela Zeca Buzura la „Mic dejun cu un campion”, artistul a răspuns cu bucurie şi sinceritate pentru a depăna amintiri ce se suprapun istoriei muzicii româneşti şi nu numai.

„Faptul că a condus orchestra Filarmonicii ’George Enescu’ determinând-o să devină o orchestră europeană de top, rămâne dor un amănunt biografic. În bilanţul celor aproape 50 de ani de carieră, maestrul Cristian Mandeal numără integralele Enescu, Bhrams, Bruckner şi un talent dirijoral unic’’ , spune Daniela Zeca Buzura în deschiderea emisiunii.

Pe plan intern, între 1977 – 1980 a fost dirijor permanent al Filarmonicii ’’Constantin Silvestri’’ din Tg. Mureş, apoi, timp de şapte ani a activat la Filarmonica ’’Transilvania’’ din Cluj-Napoca, de unde vine la Filarmonica ’’George Enescu’’ din Bucureşti unde, în 1991 câştigă concursul de dirijor principal şi apoi manager. A fost printre cei mai longevivi dirijori ai acesteia, o instituţie de care s-a desprins plin de amărăciune după 23 de ani de manageriat. Ceea ce l-a condus la concluzia că un artist nu trebuie să accepte niciodată funcţii de conducere. ’’O orchestră e o ca societate în miniatură. Din păcate, societatea românească are neşansa de a fi lipsită de valori şi de a avea ’dirijori’ slabi’’ mărturiseşte, nu fără părere de rău, Cristian Mandeal.

A dirijat unele dintre cele mai cunoscute orchestre din lume şi a fost aplaudat de milioane de fani. Printre altele, a fost director artistic al Orchestrei Simfonice Euskadi din Spania, iar din 2005, dirijor principal invitat al orchestrei a lui Sir John Barbirolli "Halle-Orchestra" din Manchester, una dintre cele mai prestigioase din Europa, cea mai veche din Marea Britanie; din 2007 este dirijor principal invitat al Filarmonicii din Copenhaga; director artistic şi dirijor al Orchestrei Simfonice de Nord din Haifa/Israel şi dirijor resident al Orchestrei Haydn din Bolzano şi Trento/Italia.

A concertat peste tot în lume din Europa, în Asia, pe cele două continente americane şi a fost invitat la mari festivaluri de muzică clasică la Atena, Lisabona, Brescia, Bayreuth dar şi la Bucureşti unde, în 2001 şi 2003 a fost director artistic al Festivalului și Concursului Internațional ’’George Enescu’’. O performanţă notabilă este premiera britanică a operei ’’Oedip’’ de George Enescu pe care a dirijat-o în compania Orchestrei BBC Scottish, o experienţă ce a avut o rezonanţă deosebită ce a determinat repetarea ei la Cagliari/Italia şi pentru care a primit premiul de excelenţă acordat de Forumul Muzical Român.

Alături de violoncelistul Marin Cazacu a pus bun început Orchestrei Naţionale de Tineret, ce, după mai bine de un deceniu de activitate dovedeşte că este o pepinieră de talente autentice ce se impun şi pe plan solistic. „Orchestra Naţională de Tineret a devenit în scurt timp o orchestră de elită a României şi-mi doresc ca pe viitor să devină un brand al ţării’’, este mărturisirea lui invitatului nostru care, alături de muzicieni consacraţi, printr-o viziune de viitor au contribuit decisiv la succesul acestui proiect.

Pariul pe valoarea tinerei generaţii de muzicieni români este astfel câştigat de mentori precum Cristian Mandeal aflat la pupitrul acestei orchestre – ’’Încerc să continui ceea ce am făcut toată viaţa: să construiesc ceva important la mine acasă, în pofida realităţii care mă înconjoară. Oricât de mult aş fi fost plecat în străinătate, activitatea principală mi-am depus-o, totuşi, în România... Cei din orchestră sunt şi copiii mei, într-un fel’’.

Performanţele sale sunt multe. A fost recunoscut ca fiind cel mai bun dirijor român de azi. Cristian Mandeal dirijează un repertoriu clasic de concert cuprinzător, de la Vivaldi până la muzica contemporană, cu predilecție din muzica secolului XIX și prima jumătate a secolului XX.

Sigur că premiile sau distincţiile primite de-a lungul carierei n-au făcut decât să certifice valoarea sa profesională: premiul Un iunii Compozitorilor din România, premiul „Ionel Perlea”, medalia Academiei Române. În anul 2000, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României a fost decorat cu Ordinul Naţional ’’pentru Merit’’ în grad de Mare Cruce ’’pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii române’’.

A primit aplauze, apreciere, medalii, premii onorante. A cunoscut muzicieni de notorietate care i-au marcat parcursul profesional. Întâlnirea cu Herbert von Karajan – cel care a impus un nou concept de imagine asupra concertelor simfonice, transformându-le în spectacole de televiziune regizate chiar de el – sau Sergiu Celibidache care i-a deschis calea concertelor în Germania, alături de alte nume celebre i-au facilitat perspective nebănuite şi l-au propulsat pe scena internaţională.

„Îl ştiam pe Cristian Mandeal din câteva concerte de la Atheneu şi mai ales de la Festivalul Enescu. Colegii de la redacţia muzicală mi-au pus la dispoziţie câteva concerte ale Orchestrei de Tineret şi, mi-am spus atunci, ca o fostă absolventă a unei şcoli de artă, iată ce şansă imensă pentru tinerii de azi de a creşte şi a se afirma sub aripa unei peronalităţi atât de impunătoare ca dirijorul Cristian Mandeal sau ca maestrul Marin Cazacu. O şansă pe care generaţia mea, de exemplu, a anilor ’80, n-a avut-o nici pe departe. Apoi, am citit câteva interviuri pe care le apreciez tare mult şi la unele dintre idei, subscriu fără reserve. Apoi, ne-am cunoscut. Sobru, uşor protocolar, cu prestanţa scenei în sânge, cu certitudinea experienţei şi valorii personale, cu deschidere pentru a împărtăşi multe dintre întâmplările inevitabile ale vieţii sale, Cristian Mandeal a sărit cu uşurinţă pragul acela de familiaritate care-l apropie de public, de prieteni şi de neprieteni, în egală măsură’’ , spune Ileana Ploscaru Panait, producătorul emisiunii.

Portret de artist: Adina Nanu – profesor, critic şi istoric de artă

Adina Nanu sau farmecul discret al eleganței, aşa cred că a rămas în memoria celor care au cunoscut-o. Reputat profesor de istoria artei, un exeget atent al elitei artelor româneşti de la război încoace şi nu numai atât, autoarea a zeci de volume dedicate artelor, o întreagă viaţă, Adina Nanu a predat, a scris, a călătorit, a desenat, a colecţionat piese de vestimentaţie şi obiecte ce definesc istoria costumului, a organizat multe, multe expoziţii şi… a visat.

Şi-a dorit un muzeu al costumului românesc care să vorbească de la sine despre felul în care societatea influențează modul în care ne îmbrăcăm și viceversa, cum hainele pe care le purtăm transformă organismul nostru social. A scris şi o carte pe această temă, ’’Artă, Stil, Costum’’, o istorie vestimentaţiei pe care o defineşte ca pe o operă de artă vizuală – o volum ce a rămas de referinţă pentru toţi scenografii de teatru şi film.

„Haina nu-l face pe om. Imaginea, însă, da’’ – obişnuia să afirme Adina Nanu. Împreună cu familia, ea a iniţiat înfiinţarea singurului muzeu al costumelor din România, găzduit acum cu bunăvoinţă în adăpostul antiatomic al unei universități particulare.

’’Înfățișarea umană e prima și cea mai însemnată artă decorativă, pe care o practicăm cu toții, vrând - nevrând, iar educația artistică vizuală nu e o dexteritate inutilă. De la picturile și sculpturile păstrate în muzee, la cel mai mic obiect ieșit din mâna omului, toate au un rost, nu comunică doar informații ci și ceva din sufletul creatorului.

Artele vizuale, ca și muzica și poezia ne fac să trăim din plin. Și de ce să nu ne bucurăm zilnic privindu-i pe cei din jur și pe noi în oglindă?’’ – spunea până nu demult, Adina Nanu.

Recomandarea de lectură a acestei ediţii este „100 de basme şi poveşti. Odaia fericirii’’ de Petru Crăciun, cu ilustraţii şi vignette de Hugo Mărăcineanu, publicat la Editura Zorio în 2021. O antologie cuprinzătoare, publicată într-o ediţie de lux, cu coperte cartonate, ce numără peste 750 de pagini. O intreprindere sisifică şi merituoasă ce se referă la literatura pentru copii, relativ marginalizată în conţinutul ei în ultimele decenii dar care excelează pe piaţa românească prin traduceri şi reinterpretari ce suferă de un limbaj de lemn sau cu un exces de ilustraţie ce suplineşte lipsa literaturii de calitate.

Nu este cazul aici, „Odaia fericirii’’ definind spaţiul lecturii în care copii pot fi fascinaţi de frumuseţea şi pildele poveştilor. O carte voluminoasă aşadar, care adună între copertele ei basme publicate de Petre Crăciun de-a lungul timpului în alte volume precum „Basme”, „Basme pentru familia mea”, ”Povești din Țara copiilor fericiți” și ”Roboțeii. Povești moderne” la care a adăugat şi 30 de scrieri inedite aşternute pe hârtie în ultimii doi ani.

„Fiecare basm scris de Petre Crăciun pare spus, nu scris… Apoi, acest autor, mai talentat decât toți cei care scriu în vremea noastră cărți pentru copii, se remarcă printr-o adevărată virtuozitate în folosirea limbii române… Pentru el, copiii sunt parteneri egali, sunt prietenii lui, cărora li se adresează cu încredere, știind că ei înțeleg mai mult decât cred maturii… Petre Crăciun ne propune personaje la care nici nu ne-am fi gândit… Poveștile sale nu seamănă una cu alta, citindu-le ai impresia că privești prin prin geamul unui caleidoscop, care, la fiecare nouă rotire, îți arată o nouă combinație feerică de întâmplări’’. ’’100 de basme și povești. Odaia Fericirii”, cea mai amplă antologie de autor din istoria literaturii române, este o carte pentru bibliofili, pentru cei care iubesc, cu adevărat, poveștile, pentru biblioteci, pentru profesorii de limba română, pentru iubitorii de povești de orice vârstă, pentru învățători, dar și pentru elevii care nu se sperie de lectură’’, spune Alex Ştefănescu, critic literar.

Difuzare TVR2: sâmbătă, 17 aprilie 2021, ora 10:00

Reluare TVR2: marţi, 20 aprilie 2020, ora 5:00

Difuzare TVR3: duminică, 18 aprilie 2020, ora 7:55

Difuzare TVRI: sâmbătă, 24 aprilie 2021, ora 7:00

Difuzare TVRM: sâmbătă, 24 aprilie 2020, ora 7:00