„Fetiţa noastră este soarele nostru. Ba mai mult, Soarele şi Luna!”, mărturiseşte proaspăta mămică. Loredana Iordache e îndrăgostită de munca în televiziune şi nu a lipsit din lumina reflectoarelor timp de 20 de ani, de când a început să prezinte emisiuni. Doar Catinca, fetiţa ei de şase luni, i-a impus o pauză mai lungă. Pentru orele de prânz, când nu va fi în preajma fetiţei, intră în rol bunicii cu toată dragostea şi dedicarea lor.

„Suntem topiţi după ea, e un miracol! Ne surprinde în fiecare secundă, râde mult şi ne face fericiţi”, spune încântată Loredana Iordache, fericita mămică a bebeluşei Catinca şi prezentatoare de ştiri la TVR. Jurnalista s-a întors de curând la pupitrul Telejurnalului de prânz al TVR 1, dar a lăsat-o, preţ de câteva ore pe zi, pe fetiţa ei pe mâini bune: bunicii îi ţin companie până la întoarcerea mamei ei acasă. Despre cum a fost perioada de jumătate de an departe de telespectatori, dar dedicată full time prinţesei care i-a îmbogăţit viaţa, ne povesteşte mai multe Loredana Iordache în interviul de mai jos. Pe Loredana Iordache o urmărim la Telejurnalul orei 14.00, de luni până duminicǎ, la TVR 1.

1. Cum a fost pentru tine jumătate de an departe de telespectatori, dar cu casa… plină?

A fost o perioadă minunată, incredibilă şi în acelaşi timp plină de provocări. Am descoperit ce înseamnă să fii mamică pas cu pas, am trăit sentimente de iubire de nedescris, simultan cu stări de frică, oboseală. De cele mai multe ori, chiar nu sunt cuvinte care pot descrie această perioadă. Dar, încet-încet, lucrurile se aşază şi descoperi că nu e nimic pe lume mai frumos decât să fii părinte. Cu toate acestea, mi-a fost dor de locul meu de muncă pentru că sunt îndrăgostită de munca în televiziune şi nu am lipsit de 20 de ani din lumina reflectoarelor.

2.Cu cine va rămâne bebelina ta cât vei lipsi de lângă ea? Eşti liniştită să o laşi pe mâinile bunicii, soacra ta, sau doar tu eşti cea mai... pentru fetiţa ta?

Am avut mare noroc cu bunicii Catincăi, atât părinţii mei cât şi ai soţului, care ne-au susţinut constant pe acest drum incredibil. Părinții soțului, care sunt aici în Bucureşti, fiind mai aproape - ai mei sunt tocmai la Iaşi şi lucrează în continuare - au fost alături de noi încă de la început şi nu am nici o emoţie ca fetiţa noastră să rămână cu ei cât sunt eu la serviciu. Buna Claudia şi Nicu Bunicu au reînvăţat alături de noi cum să ai grijă de un bebeluş şi o iubesc nespus pe Cati. A contat mult sprijinul lor, iar, în paralel, Bunica Stratica şi Bunicu Gelu de la Iași au ajutat şi ei cum au putut de la distanță. Străbunica Anișoara a avut şi ea un rol foarte important în această perioadă. Oricum, reuşim să ne împărţim sarcinile astfel încât fetiţa noastră să crească înconjurată mereu de atenţie şi iubire.

3. Cum e fetiţa voastră? Cum vă înţelegeţi? La cine râde mai mult? După cine plânge? Cu ce vă surprinde până la această vârstă?

Fetiţa noastră este soarele nostru. Ba mai mult, Soarele şi Luna, cum zice Buna. Suntem topiţi după ea, e un miracol, ne surprinde în fiecare secundă, râde mult şi ne face fericiţi. Este şi puţin alintată pentru că am gravitat în jurul ei cu toţii de la început, nu prea „am avut stomacul” să o auzim cum plânge şi mereu ne-am dat peste cap să nu se întâmple acest lucru. Evoluează continuu şi ne învaţă şi pe noi să ne jucăm din nou, să fim răbdători, să râdem mai mult. A fost şi solicitant atât fizic cât şi psihic, nu voi ascunde acest lucru, părinţii ştiu ce spun, dar uiţi repede când te uiţi în ochii lor luminoşi sau se prind cu mânuţele de tine ştiind parcă încă de acum că tu eşti lumea lor.

4. Cum a fost reîntâlnirea la TV cu telespectatorii? Ai fost emoţionată, ţi-a crescut pulsul sau a fost ca şi cum nu ai fi plecat deloc? Ce jurnal de ştiri le aduci?

Reîntâlnirea cu telespectatorii a fost emoţionantă, spuneam şi la începutul interviului, nu am lipsit de pe micul ecran aproape 20 de ani şi îmi iubesc meseria. Îmi place să fiu mereu pregătită şi la curent cu tot ce se întâmplă. Dar mi-am făcut timp să mă pun la punct cu ştirille înainte să mă întorc şi a fost foarte bine. Când se aprinde becul roșu al camerei, semn că suntem în direct, mă cuprind emoţiile, dar sunt emoţii constructive care mă fac să fiu cea mai bună versiune a mea.

5. Ai reuşit să ţii pasul cu ştirile în perioada asta? Care a fost ştirea care te-a marcat cel mai mult?
Printre picături, când mai dormea fetiţa, mai vedeam şi ştiri, am microbul în sânge, recunosc. Numărul de medalii cucerite de sportivii români la Jocurile Olimpice de la Paris şi inundațiile din zona Galați, în care peste 7.000 de case au fost luate de ape, m-au impresionat mult. Au fost, practic, binele și răul din care România și românii au avut ceva de învățat. În plus, mobilizarea colegilor mei de la TVR din cadrul campaniei „Împreună facem bine”, pentru ajutorarea sinistraților din zonele calamitate, mi-a dat speranța că oricât de mult s-au îndepărtat unii telespectatori de TV, din fața micilor ecrane încă mai există eroi și oameni de bine care sunt gata să sară în ajutorul semenilor.

6. Cum o linişteşti cel mai uşor pe fetiţa ta? Bebeluşii au motive să plângă, aparent fără motiv. Tu ai reuşit să înţelegi ce îţi comunică prin plâns, tipurile de plâns etc.?

O liniştesc luând-o în braţe, vorbind cu ea şi mai nou, prin râs. Nu am avut experienţă în creşterea copiilor dar, după cum spune Buna, am instinct matern, ​am simţit cumva ce are nevoie, când şi cum ar trebui să o ajut. Legătura aceasta este un dar de la Dumnezeu.

7. Cât vei lipsi de lângă fetiţa ta? Nu îţi e teamă că vei pierde momente importante ale ei?
Nu voi lipsi foarte mult de lângă ea, pentru că în perioada prânzului, cât sunt la muncă, ea are fix perioada de somn. În rest, sunt mereu lângă ea, dimineața devreme, când facem ochi împreună şi după ce mă întorc de la muncă. Reușim atunci să ne povestim stângaci întâmplările de peste zi, ea folosind limba bebelușilor… ngu gagu… apoi trecem jocuri și jucării educaționale, băița - din care îmi dau seama că iubește apa la fel de mult ca mine și apoi adormim împreună. Aşa că nu cred că voi pierde momente importante.

8. Cum sunt Ştirile acum când te-ai întors pe micul ecran, cum erau când ai plecat?

Ştirile nu se schimbă foarte mult, evenimentele sunt altele. Noi, la Televiziunea Română, ne menţinem echilibraţi şi corecţi pentru a informa cât mai clar publicul nostru, mai ales în această perioadă încărcată cu trei runde de alegeri, Parada de 1 Decembrie, la care TVR este official broadcaster. Însă nu am emoții, am mai prins de-a lungul carierei astfel de momente şi mă simt pregătită să fac faţă cu brio. Mai ales că am norocul să fac parte dintr-o echipă de jurnaliști cu multă experiență și mereu pe fază.

credit foto: TVR, Arhiva personală