loader
Foto

Mituri și realități despre învățământul Montessori

LIFESTYLE

Ce este și ce nu este această metodă de învățare în etapa preșcolară și școlară timpurie ne lămurește profesorul de limba germană Alexandru Banciu, care are competențe în formarea copiilor aplicând principiile Montessori, încheind seria interviurilor dedicate acestui sistem de învățământ.

 

Prin ce se diferențiază mediul preșcolar și școlar Montessori față de cel al școlii tradiționale?

Mediul Montessori este gândit în jurul copilului. Spațiul este aerisit, ordonat, plin de lumină naturală și organizat astfel încât copilul să se simtă liber, dar și în siguranță. Materialele sunt atractive, naturale, structurate științific, fiecare având un scop clar de dezvoltare. Educația nu este centrată pe adult, ci pe copil, iar rolul educatorului este de ghid – de observator atent și sprijin discret. În școala tradițională, accentul cade mai mult pe transmiterea de informații, pe conformare la cerințele adultului și pe evaluare constantă.

Cum sunt gândite activitățile preșcolare și lecțiile școlare în sistemul Montessori comparativ cu cele din sistemul de stat?

Activitățile Montessori pornesc de la interesele copilului și de la stadiul său de dezvoltare. Lecțiile sunt scurte, clare, atractive, iar copilul explorează mai departe în ritmul propriu. În sistemul de stat, lecțiile sunt adesea gândite pentru o medie de clasă și urmează un ritm general, cu accent pe predare simultană și uniformitate. În Montessori, se cultivă curiozitatea naturală, nu se grăbește copilul și nici nu i se cere să urmeze pași impuși.

Cât timp i se permite unui copil să se centreze pe o activitate aleasă de el comparativ cu timpul acordat în mediul tradițional școlar? Cum trebuie gestionat ritmul de lucru al unui copil?

Un copil Montessori are libertatea de a lucra pe o activitate atâta timp cât are interes și este implicat. Nu i se întrerupe concentrarea. Ritmul fiecărui copil este respectat, fiind considerat unic. În sistemul tradițional, activitățile sunt cronometrate, iar schimbările dese de sarcini pot fragmenta atenția. Gestionarea ritmului copilului presupune în primul rând observație atentă și încredere în capacitatea lui de a învăța atunci când e pregătit.

Educatorul trebuie să lucreze la aceeași activitate, în același ritm, în aceeași ordine, cu toți copiii în învățământul de stat. Cum se procedează în instituțiile școlare Montessori și care sistem este mai propice dezvoltării copiilor? De ce?

În Montessori, educatorul lucrează individual sau în grupuri mici, în funcție de nevoile fiecărui copil. Nu există o singură cale și un singur ritm. Se respectă particularitățile de dezvoltare și interesele fiecăruia. Acest mod de lucru permite o dezvoltare mai armonioasă și mai autentică. Sistemul tradițional oferă stabilitate, dar poate limita spontaneitatea și exprimarea personală a copilului. Montessori valorizează unicitatea, iar asta îl ajută pe copil să devină o persoană sigură pe sine.

(w882) Copii jucÃ

Credit foto: Shutterstock - New Africa

În educația de tip Montessori, grupele de activități sunt create pe baza nivelului de dezvoltare a copilului. În educația tradițională, grupele sunt strict definite de vârsta cronologică a copiilor. De ce ar opta un părinte pentru primul sistem și nu pentru al doilea?
În Montessori, copiii învață unii de la alții. Cei mici sunt inspirați de cei mai mari, iar cei mari își dezvoltă empatia și responsabilitatea. Nu e haos – dimpotrivă, este o ordine firească a dezvoltării. Sistemul tradițional, organizat pe ani de vârstă, oferă un cadru familiar părinților, dar nu întotdeauna reflectă realitatea dezvoltării fiecărui copil. Mulți părinți aleg Montessori tocmai pentru că permite o evoluție mai naturală și respectă ritmul intern al copilului.

Cât de adevărat este faptul că în școala tradițională curricula nu ține seama de nevoile copiilor și cum umple acest potențial gol o grădiniță și o școală Montessori?
Este parțial adevărat. Sistemul tradițional are o programă stabilită de sus în jos, fără prea mult spațiu pentru adaptare. În Montessori, pornim de la copil și integrăm curriculumul în viața reală. Observăm, ne adaptăm, răspundem intereselor și nevoilor de moment. Nu forțăm învățarea, ci o încurajăm.

Educația Montessori merge pe principiul stimei de sine venite din interior, iar școala tradițională susține validarea externă și recompensele. Este mit sau realitate?
Este o realitate. În Montessori, copilul se autoevaluează, învață din greșeli, simte satisfacția reușitei proprii. Nu lucrăm cu recompense și pedepse, ci cu motivație internă. În școala tradițională, notele, calificativele și comparațiile sunt instrumente frecvent folosite și ele influențează profund imaginea de sine a copilului.

Cum ajunge un copil să iubească învățarea dacă nu este expus provocărilor performanțelor?
Performanța nu înseamnă neapărat presiune. În Montessori, provocările sunt reale, dar potrivite nivelului copilului. Nu se cere imposibilul, ci se oferă contexte care stimulează interesul. Când copilul este lăsat să exploreze, să descopere, să greșească și să revină cu bucurie, învățarea devine o plăcere. Iar asta e mai valoros decât orice premiu.

Cât din educația Montessori este adaptare și cât conformare? Care din cele două predomină în acest sistem de învățământ și ce impact are asupra copilului?
Montessori încurajează adaptarea, copilul învață să se regleze, să coopereze, să respecte reguli din convingere, nu din obligație. Nu încurajăm conformarea oarbă. Învățăm împreună să trăim într-o comunitate, cu respect și responsabilitate. Impactul? Copii autonomi, empatici, capabili să gândească singuri și să aleagă cu discernământ.

În ce măsură ar putea exista în România și cât de utilă credeți că ar fi apariția unui sistem care să îmbine principiile Montessori cu cele ale școlii tradiționale românești?
Cred că o integrare echilibrată este posibilă și chiar necesară. Sistemul tradițional are resurse valoroase, dar are nevoie de o infuzie de flexibilitate și umanitate. Montessori poate aduce exact acest echilibru: centrare pe copil, respect pentru ritm, învățare prin explorare. O astfel de sinteză ar putea pregăti copiii nu doar pentru examene, ci pentru viață.

(w882) Alexandru

Alexandru Banciu, profesor de limba germană / Credit foto: Alexandru Banciu

***

Alese mulțumiri Profesorului Alexandru Banciu pentru interviul care încheie seria interviurilor dedicate educației Montessori publicate săptămânal în secțiunea Lifestyle a site-ului TVR.

Alexandru Banciu este profesor pentru învățământul preșcolar și primar în  limba germană, grad didactic II, cu competențe în practicarea pedagogiei Montessori.

***

Credit foto: Alexandru Banciu, Shutterstock - Lithiumphoto (prima foto)

***

Interviu realizat de Maria Grăjdan

 
Mituri și realități despre învățământul Montessori

Ce este și ce nu este această metodă de învățare în etapa preșcolară și școlară timpurie ne lămurește profesorul de limba germană Alexandru ...

Papa Francisc a murit. Povestea primului suveran pontif provenit din America de Sud

Papa Francisc s-a stins din viață din cauza mai multor complicații medicale, la vârsta de 88 de ani. A fost internat în 14 februarie la spitalul ...

Deși apartenența României la Uniunea Europeană a adus beneficii incontestabile, o disonanță profundă persistă.