LIFESTYLE

Într-o eră în care omenirea se pregătește să revină pe Lună pentru prima dată după mai bine de 50 de ani, tehnologia și știința avansează într-un ritm alert. Un cercetător al Agenției Spațiale Europeane (ESA) a iniţiat  un joc  ce îmbină divertismentul cu cercetarea științifică, oferindu-le jucătorilor ocazia să contribuie direct la pregătirea viitoarelor misiuni lunare.

IMPACT, jocul care îmbină știința cu explorarea spațială

Scopul Moonbase IMPACT este ca, analizând şi adnotând craterele pe imaginile reale prin satelit, jucătorii să creeze o bază lunară, clădire cu clădire, utilizând procese realiste care sunt în prezent cercetate, cum ar fi mineritul și rafinarea regolitului – praful lunar – pentru a construi habitate pentru astronauți, mașini și rovere. Astfel, jucătorii au posibilitatea de a se implica în procesul de pregătire a viitoarelor aselenizări şi cercetări.

Recunoașterea craterelor: contribuția fiecărui jucător contează

Suprafața Lunii este presărată cu milioane de cratere, care pot constitui un pericol major pentru misiuni. Pentru a găsi locuri sigure pentru aselenizare, echipele de cercetare trebuie să identifice toate craterele de pe suprafața lunară. Deși NASA a cartografiat Luna prin „Lunar Reconnaissance Orbiter” încă din 2009, analizarea manuală a milioanelor de imagini ar dura prea mult, iar algoritmii clasici nu sunt suficient de preciși.

Soluția optimă constă în utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru a recunoaște craterele pe baza imaginilor. Însă, pentru a antrena AI-ul, este nevoie de o bază de date extinsă cu cratere deja marcate. Aici intervine jocul IMPACT: jucătorii pot ajuta la crearea acestei baze de date, făcând procesul nu doar util, ci și captivant, susţine ESA.

Proiectul IMPACT a fost inițiat de Marius Schwinning, cercetător la ESA, alături de Stephan Jacob, profesor de design de jocuri la Universitatea de Științe Aplicate din Darmstadt, Germania, și de studenții săi.

Oamenii nu au mai ajuns pe Lună din 1972, după misiunea Apollo 17 – a unsprezecea navă spațială lansată de SUA spre Lună cu echipaj uman şi ultima care a făcut parte din programul Apollo. Deşi inițial erau în plan și alte zboruri, programul Apollo s-a dovenit prea scump şi a fost oprit. În perioada sa de vârf, în program erau implicaţi 400.000 de oameni și avea susţinerea a 20.000 de companii industriale şi universităţi din SUA, iar de-a lungul programului, SUA au investit 24 de miliarde de dolari.

Apollo 11 a fost prima misiune de succes pe Lună. Pe 20 iulie 1969, ora 20:18 GMT, o navetă în care se aflau Neil Armstrong şi Buzz Aldrin a aselenizat, iar pe 21 iulie 1969, la ora 02:56, Neil Armstrong a devenit primul om care a păşit pe lună şi a rostit celebra frază „este un pas mic pentru un om, dar un pas mare pentru omenire”.

După Apollo 11, au urmat alte șase misiuni cu echipaj uman pe Lună, dintre care una a eșuat. Apollo 13 a zburat spre Lună, a orbitat-o, dar nu a putut aseleniza din cauza unui scurtcircuit și a exploziei ulterioare a rezervorului de oxigen.

Aceste zboruri spaţiale reprezintă singurele momente în care omenirea, prin 12 reprezentanţi, a păşit pe un alt corp ceresc.

sursă foto: pexels.com