LIFESTYLE

O modalitate simplă și la îndemână pentru o mică (sau mare) cultură agricolă cu îngășăminte naturale, BIO, și fără costuri este să reciclăm deșeurile organice. Iar compostarea este cea mai simplă metodă de a le transforma în resurse valoroase pentru sol, protejând în același timp mediul. Ce este compostarea şi cum putem face acest lucru?  

Aflăm de la cadrele didactice și cercetătorii Universităţii de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București cum „economia circulară” și „conceptul de zero-deșeuri” pot schimba lumea în care trăim.

CE ESTE „ECONOMIA CIRCULARĂ” ȘI DE CE ESTE IMPORTANTĂ?

Economia circulară este un model care încurajează reducerea deșeurilor prin reutilizarea, reciclarea și valorificarea materialelor organice. Obiectivul acestui model este să protejeze resursele naturale și să contribuie la atingerea neutralității climatice până în 2050, un deziderat esențial al Pactului Ecologic European.

Fiecare dintre noi poate contribui la acest proces prin gesturi simple, cum ar fi reducerea cantității de deșeuri produse, reciclarea sau compostarea acasă, fără a le introduce în sistemul general de colectare a deșeurilor. Statisticile arată că, la nivelul UE, cantitatea de deșeuri generate anual de activitățile economice se ridică la 2.233 milioane tone, sau 4,991 tone pe cap de locuitor (la nivelul anului 2022, Eurostat waste statistics).

Mai avem şi conceptul Zero-deșeuri (Zero-waste) - o abordare holistică a managementului deșeurilor, o soluție alternativă abordată în ultimele decenii. Indicele zero deșeuri a fost propus pentru măsurarea performanței sistemului de management.

CE ESTE COMPOSTAREA?

Compostarea este procesul natural prin care materia organică – cum ar fi resturile alimentare vegetale, frunzele sau gunoiul de grajd – se descompune și se transformă într-un material bogat în nutrienți, numit compost. Acesta poate fi folosit pentru fertilizarea solului, îmbunătățirea sănătății acestuia și reducerea utilizării îngrășămintelor chimice.

În natură, compostarea are loc fără intervenția omului, dar în mediile urbane, putem accelera acest proces prin metode controlate. Compostarea modernă oferă soluții variate, de la grămezi simple în curte, până la sisteme automatizate.

Amestec pentru compostare

DE CE SĂ ALEGEM COMPOSTAREA?

Adesea, în ultimii ani, apare această întrebare, astfel, iată câteva argumente:

După aplicarea compostului au apărut râmele

CUM FUNCȚIONEAZĂ COMPOSTAREA?

Un compost de calitate trebuie să prezinte anumite caracteristici hidrofizice (eliberarea ușoară a apei, capacitate mare de reținere a apei, capacitate mare de aerare, porozitate și densitate medie, conductivitate electrică specifică) și chimice (pH, capacitate de schimb cationic, carbon organic și cenușă) iar, în funcţie de acestea, destinaţia de utilizare a compostului este diferită.

Procesul de compostare este simplu și poate fi realizat acasă sau la scară industrială.  Dar trebuie să avem în vedere faptul că obținerea compostului de calitate este dată de materia primă, precum și de condițiile și timpul în care se efectuează compostarea.

Aşadar, iată ce trebuie să știm pentru un compost de calitate:

1. materiile prime potrivite: resturile alimentare vegetale, frunzele, iarba, rumegușul sau gunoi de grajd sunt perfecte. Evitați plasticul, sticla sau alte materiale inerte.

2. deșeurile alimentare au un conținut ridicat de umiditate, un raport carbon-azot (C/N) inadecvat și o rată scăzută de aerare conducând la un proces de compostare necorespunzător cu emisii urât mirositoare și un efect negativ asupra mediului și obținerea de compost de proastă calitate. Deci,  pentru a obține un compost de calitate, este important să menținem un echilibru optim între materiale „verzi” (bogate în azot) și materiale „maro” (bogate în carbon). În general, raportul recomandat este de aproximativ 2-3 părți de materiale „maro” la 1 parte de materiale „verzi”, în funcție de greutate sau volum.

Materiale „verzi”, care se descompun rapid și oferă azot:

•   resturi de legume și fructe (coji, resturi de salată, tulpini verzi)
•   iarbă proaspăt tăiată
•   zaț de cafea și pliculețe de ceai
•   resturi din bucătărie (fără carne, lactate sau ulei)
•   frunze verzi

Materiale „maro”, care furnizează structura compostului și energie pentru microorganisme:

•   frunze uscate
•   paie, fân sau tulpini uscate
•   carton simplu (nesigilat sau neimprimat)
•   hârtie mărunțită
•   rumeguș (în cantități mici)
•   crenguțe tocate

3. aerare și umiditate: Compostul are nevoie de oxigen pentru descompunere. Astfel, este necesară rotirea periodică a grămezii și asigurarea unui nivel optim de umiditate. Atenţie, rotaţia excesivă sau prea scăzută influențează descompunerea materiei organice prin variații ale umidității și temperaturii compostului, ducând în final la pierderi de nutrienți. De asemenea, dacă nu sunt respectați parametrii optimi de compostare, pot apărea mirosuri neplăcute.

4. timp și temperatură: În funcție de metodele folosite, compostul poate fi gata în câteva săptămâni sau luni. Temperaturile ridicate (peste 50°C) distrug agenții patogeni și stabilizează nutrienții.

Compostarea în aer liber

METODE DE COMPOSTARE

Compostarea se poate face prin mai multe metode, în funcție de tipul deșeurilor, cantitatea acestora, locul în care se face compostarea și timpul dorit pentru obținerea compostului.

1. compostarea vrac, în grămezi de lungimi şi forme diferite  – ideală pentru spațiile exterioare; implică aerisirea periodică a materialelor.

2. compostarea în vas sau containere de compost – potrivită pentru spații mai mici, în interiorul clădirilor și compostare controlată. Sistemele de compostare în vas limitează cantitatea de deșeuri utilizate, putând scurta timpul de compostare prin monitorizarea și controlul întregului proces. În această categorie intră containerele verticale continue (înălțimea deșeurilor poate ajunge la 9 m) și containerele orizontale (înălțimea deșeurilor nu depășește 2-3 m). Dintre cele două, cea orizontală este mai ușor de manevrat.

3. sisteme de compostare automatizată – reduc timpul de procesare și spațiul necesar. Această metodă a devenit din ce în ce mai populară datorită necesității de a gestiona deșeurile la sursă, în special în mediile urbane.  Au fost identificate peste 457 de brevete, dintre care majoritatea se referă la sisteme automate de compostare în detrimentul celor manuale. Această trecere către automatizare a fost motivată de eficiența crescută a sistemelor automatizate în gestionarea rapidă și eficientă a deșeurilor organice și de origine animală, precum şi a cerințelor reduse de spațiu, intervenției minime a utilizatorului și timpului mai scurt de procesare.

BENEFICII CONCRETE ALE COMPOSTĂRII

Compostul îmbunătățește activitatea microbiană a solului, crește productivitatea culturilor și contribuie la conservarea resurselor naturale

Dar, studiile arată și că o creștere a ratei de compostare în SUA de la 10% la 18% până în 2030 ar putea:

CUM ÎNCEPI SĂ FACI COMPOST ACASĂ?

1. alege un loc – poți folosi o grămadă în curte sau un container de compost;
2. adaugă materiale organice – alternează straturi bogate în carbon (frunze uscate, carton) cu materiale bogate în azot (resturi alimentare vegetale, iarbă proaspătă);
3. aerisește periodic – amestecă materialele pentru a asigura circulația aerului;
4. monitorizează umiditatea – compostul trebuie să fie umed, dar nu ud;
(5.) adaugă râme (se pot achiziționa de la piață/ magazin pentru pescari) ce vor intensifica procesul de descompunere.

COMPOSTAREA ÎN PRACTICĂ: EXEMPLUL USAMV BUCUREȘTI

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București a implementat un sistem de compostare, urmărind să demonstreze cum compostarea poate fi integrată într-un model sustenabil. Unul dintre cele mai noi și mai inovatoare sisteme este cel din marca Oklin, testat și utilizat în USAMV București din 2021.

În acest moment, în campus sunt operaționale mai multe sisteme de compostare automatizată cu ajutorul cărora resturile organice de origine vegetală și animală sunt transformate în compost. Operaționalizarea sistemului face parte dintr-un set mai larg de activități al USAMV București, care își propune să transforme campusul Agronomie – Herăstrău într-unul integrat verde, adică întreaga suprafaţă de 38 de hectare, care cuprinde spații verzi, câmpuri experimentale, grădină botanică, parc dendrologic, spații dedicate activității educaționale, cămine, terenuri de sport și cantină. Activitățile de cercetare s-au concentrat pe circularitatea, recuperarea și valorificarea reziduurilor organice vegetale și animale din mai multe unități ale Universității (de exemplu Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare și cantina studențească) și a reziduurilor vegetale din spațiile verzi, prin compostare și utilizarea lor ca îngrășământ în Câmpul didactic experimental din interiorul campusului.

CONCLUZIE

Compostarea este o soluție simplă, eficientă și la îndemâna tuturor pentru a reduce impactul negativ al deșeurilor asupra mediului. Prin compostare, fiecare dintre noi poate contribui la protejarea planetei și la crearea unui viitor sustenabil.

Conținut în colabore cu Dr. Ana Cornelia Butcaru (cercetător la Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare), Conf. dr. Adrian George Peticilă (Facultatea de Horticultură) și Șef lucrări dr. Cosmin Alexandru Mihai (Facultatea de Horticultură), Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Surse:

Peticila G.A., Madjar R., Drăghici E., Stănică F., Asanică A.C., Ciubotăraşu R., Butcaru A.C., 2023. Results regarding the 24-hour composts (Oklin) composition and their use as fertiliser, Scientific Papers. Series B, Horticulture, LXVII (2), https://horticulturejournal.usamv.ro/pdf/2023/issue_2/Art73.pdf

Butcaru, A.C.; Mihai, C.A.; Moț, A.; Gogoț, R.; Hoza, D.; Stănică, F. Circular Pear Production Using Compost Fertilization: Influence on Tree Growth and Nitrogen Leaf Concentration. Horticulturae 2024, 10, 1209 https://doi.org/10.3390/horticulturae10111209

Credit foto: USAMV Bucureşti; foto principal: pexels.com/Eva Bronzini.