LIFESTYLE
Astăzi, 6 ianuarie, este sărbătorit botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apa Iordanului, sărbătoare cunoscută în popor sub denumirea de Bobotează.
Sfântul Ioan Botezătorul a fost cel care l-a botezat pe Fiul lui Dumnezeu. Astfel, Hristos S-a descoperit lumii ca Fiu al lui Dumnezeu. Cerurile s-au deschis, Duhul Sfant S-a coborat în chip de porumbel peste El, iar Tatăl a mărturisit: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!"
Prima referire la sărbătoarea Bobotezei datează din secolul al doilea. La inceput, Boboteaza era prăznuită în Rasarit împreună cu Nasterea Domnului, pe data de 6 ianuarie. Mai târziu, sărbătoarea a fost îmbrățișată și de apuseni. În timp, cele două praznice au fost despărțite: pe 25 decembrie se sărbătorește Nasterea Domnului, iar pe 6 ianuarie, Botezul Domnului.
În secolul V, Boboteaza a căpătat o nouă semnificație în popor, devenind și sărbătoarea celor trei magi.
În Botezul lui Hristos se află începutul tainei botezului creștinilor.
Credit foto: TVR
În Ajun și în ziua Bobotezei apele se sfințesc, având rol vindecător pentru trup și suflet si se dă creștinilor la finalul Sfintei Liturghii oficiată în biserici.
Apa sfinţită la biserică în această zi, numită Aghiasmă Mare, şi dăruită credincioşilor, nu se strică niciodată. Agheasma Mare se face numai de Bobotează, spre deosebire de Agheasma Mică, ce se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară dezlegarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
Preot Marian Mihai / Credit foto: Marian Mihai
Marian Mihai, lector al Facultății de Teologie din Universitatea București, preot la Biserica Sf. Grigorie Palama din capital, a împărtășit câteva gânduri în zi de mare sărbătoare pentru creștinii care sărbătoresc astăzi Botezul Domnului Iisus Hristos:
„În Iordan botezându-Te, Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat... Cel ce Te-ai arătat Hristoase Dumnezeule și lumea ai luminat. Slavă Ție!
Botezul Domnului anticipează întreaga lucrare de mântuire. Botezul de la Iordan al lui Ioan nu făcea parte din Legea lui Moise, deci nu reprezenta o obligație, el era practicat de cei ce conștientizau păcatele lor și doreau să se curețe de ele.
Mântuitorul Hristos și-a însușit păcatele tuturor oamenilor, a întregii lumi, de oriunde și de oricând, de aceea putem spune că la Botezul Domnului s-a săvârșit o mare taină în care El ia păcatele noastre ale tuturor pentru a le răscumpăra.
Numai Fiul lui Dumnezeu, Hristos Domnul, ne putea îmbrățișa pe toți pentru că era singurul fără de păcat, este singurul Mântuitor al lumii.
La Iordan sunt evidențiate câteva aspecte importante din istoria mântuirii: Botezul Domnului, Arătarea Sfintei Treimi și Sfințirea apelor.
Sfântul Ioan, printr-o intuiție spirituală, printr-o intuiție divină, a cunoscut că Cel ce vine către botez este Mesia și face cunoscută lucrarea Domnului: „iată Mielul lui Dumnezeu Cel ce ridică păcatele lumii.”
Credit foto: Preot Marian Mihai
Două lucruri mântuitoare din istoria mântuirii le-a săvârșit Dumnezeu împreună cu omul: Întruparea și Botezul.
Și dacă Adam a închis Cerurile și ușa Raiului prin neascultare, prin Botezul Domnului Cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt s-a pogorât în chip de porumbel și Tatăl a grăit: „Acesta este Fiul meu Cel iubit.”
Arătarea și lucrarea Sfintei Treimi este Darul cel mai mare pentru lume; Tatăl zidește, Fiul mântuiește și Duhul Sfânt Sfințește.
Așadar Sfânta Treime se află la baza credinței noastre și a întregii creații.
Prin Botezul din Iordan, Iisus Hristos sfințește firea apelor, de aceea găsim în rânduielile bisericești în Ajunul și în ziua Bobotezei sfințirea cea mare a apei.
Aghiasma Mare reprezintă o mângâiere și un dar deosebit din care luând creștinii se împărtășesc de sfințenie și ținându-o la icoană alungă prin stropire boala, neputința, tot răul și toată ispita.
Prea Sfântă Treime miluiește-ne pe noi!”, a mărturisit, pentru TVR, Părintele Marian Mihai de la Biserica Sf. Grigorie Palama din București.
Cu prilejul acestei sărbători, românii dau curs unor tradiții și obiceiuri. Spre exemplu, în unele zone, în zilele premergătoare Botezului Domnului, preotul comunității se plimbă cu crucea din casă în casă pentru a sfinți gospodăriile și credincioșii. El este așteptat, în semn de respect, cu mâncare de post. Unii creștini țin post negru în Ajunul Bobotezei.
De la rapsodul popular Ioan Pop, lider al Grupului Folcloric Iza din Maramureș, aflăm că: „Ajunul Bobotezei este și a fost zi de post negru. Era și mai este, pe alocuri, un obicei când preotul umbla cu crucea din casă în casă, era așteptat cu zamă de prune, mâncare de post și, abia după sărutarea crucii, se putea mânca de post în fiecare casă.
În ziua de Bobotează nu se făceau petreceri. Din ziua Sfântului Ioan Botezătorul se dădea dezlegare la nunți. Între Crăciun și Bobotează nu se faceau nunți pe vremuri, dar acum nu se mai ține cont de ce a fost odată, petrecerile sunt în toi când și cum vrea omul. Doar că nu trebuie să uităm de Dumnezeu și de rigorile creștinismului care stau la bazele poporului român”.
Boboteaza / Credit foto: Petru Palamar
Despre tradiții și obiceiuri în Bucovina, cu prilejul Bobotezei, ce a fost și ce mai este, aflăm din articolul scris de doamna Violeta Enea pentru TVR:
„Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă dedicate celebrării renaşterii cosmice, de reînnoire a timpului.
„Sărbătoarea Luminării”, Botezul Domnului, consacra iniţierea în creştinism, iar Slujba de Iordan, prin ritualul de sfinţire a apelor, Agheasma Mare, era însoţită de practici de purificare.
Considerată o sărbătoare la fel de importantă ca şi Crăciunul, este întâmpinată şi în Bucovina cu respectarea tradiţiilor moştenite.
Ajunul Bobotezei era ziua de purificare prin post, când nu se consumau lapte, brânză, ouă, carne. Masa de Ajun respecta tradiţiile mesei din Ajunul Crăciunului, cu elementele ritualice: paie puse sub faţa de masă, sarea în colţurile mesei pe care se aflau alimentele de post, grâu fiert cu nuca şi miere, borş, prune uscate, sarmale cu crupe, plăcintă cu varză, bob fiert. Unii dintre credincioşi ţineau „post negru” în această zi, pentru sănătate, belşug şi noroc.
Ziua de Bobotează începea la biserică unde, după liturghie, credincioşii participau la procesiunea de sfinţire a apelor, locul care se alegea fiind în curtea bisericii, la o fântână sau la o apă curgătoare. Dacă era ger se tăia o cruce de gheaţă, în jurul căreia se desfăşura ceremonialul religios, iar cei mai curajoşi se aruncau în apă pentru a fi sănătoşi şi feriţi de friguri. Și astăzi există acest obicei de a ridica crucea de gheață și chiar dacă nu este ger se aduc bucăți de gheață din zona de munte ( ex. Bosanci).
Agheasma Mare era luată de fiecare credincios, în vase de lemn sau sticlă în care se puneau fire de busuioc. La întoarcerea acasă se sfinţea gospodăria, se purifica aerul prin afumare, iar agheasma se bea în zilele de post sau „ la nevoi”, cu credinţa că te ferea de boli, pentru că nu se „ strica” niciodată.
În ziua de Bobotează tinerii ridicau ruguri din vreascuri şi frunze uscate, săreau peste focuri, iar la final, luau cărbunii şi afumau livezile pentru rod bogat. Băieţii până la 12, 13 ani mergeau prin sate cu Chiraleisa, obicei augural pentru bogăţia recoltelor, manifestat prin strigături şi urări de belşug.
Ce este bine să faci la Bobotează? Să dai fânul şi sarea sfinţite la masa de Ajun, la vite, căci vor fi ferite de boli, să pui busuioc sub lăicerul de pe laiţa din casa cea mare unde se aşează preotul, căci este bun pentru aflarea ursitei, pentru farmece şi descântece, să aduni cenuşa din sobă şi să o presari pe straturile de legume să nu le mănânce „gujuliile”, să bei dimineaţa, pe stomacul gol, agheasmă, cel puţin câteva zile, căci vei fi sănătos tot anul.
Ce nu este bine să faci la Bobotează? Să nu te cerţi în ajun cu nimeni, să nu împrumuţi nimic de lângă casă, căci vei avea tot anul pagubă, să nu speli rufe o perioada de timp pentru că apa este sfinţită”.
***
Un articol de Maria Grăjdan
***
