„Proiectul meu aduce în atenția publicului larg un text de excepțională valoare literară, o adevărată bijuterie a literaturii ruse, nuvela "Salonul nr.6", scrisă în 1892, de către Anton Pavlovici Cehov. Am realizat eu însumi dramatizarea textului, special pentru teatru TV, direct din limba rusă. Povestea despre libertate şi lipsa acesteia, la prima vedere, pare a fi simplă, dar această simplitate este încărcată cu o mulţime de sensuri filosofice, uneori invizibile la prima lectură.
În abordarea spectacolului meu am pornit de la întrebarea unde se termină salonul nr.6 şi unde începe raţiunea? Spectacolul nu va da soluţii, ci mai degrabă va pune un diagnostic, amintindu-ne că libertatea noastră se termină acolo unde începe durerea celuilalt om.
Universul nostru continuă să fie nemilos. Violența continuă să existe în societatea noastră, iar omul - în continuare - nu vrea să lupte împotriva ei. Mesajul pe care doresc să-l transmit către public este: Şi tu eşti prea slab?
Principala temă a spectacolului, o temă extrem de actuală astăzi, este atitudinea formală faţă de oameni. Dar ce înseamnă pentru mine Salonul nr.6?
Un spectacol - diagnostic asupra societăţii noastre, un spectacol despre o societate ce musteşte de predicatori falşi şi aroganţi al căror vis este doar canapeaua moale şi papa bun, dar, totodată, filozofează despre sensul vieţii, supliciului şi suferinţei sufletului. O viață plină de lupi îmbrăcaţi în haine de oi ce se ascund în spatele dorinţei de a-şi ajuta aproapele, însă, în realitate, aspiră să-şi realizeze complexele şi ideile demente, despre oile debusolate. Un diagnostic al societăţii, care demult s-a transformat într-un balamuc uriaş, în care singurul bastion al minţii nepoluate este Salonul cu numărul 6, iar cel mai luminat om – pacient al clinicii pentru bolnavi mintal cu iluzii de persecuţie.
Dacă astăzi vom trece indiferenţi pe lângă un suferind, mâine, la fel de indiferenţi vor trece alţi semeni pe lângă noi.
Spectacolul l-am construit invers decât cum îl traduc filologii, criticii sau decât suntem obişnuiţi să-l vedem pe Cehov. Spectacolul este abordat prin prisma tragi-comicului, dar construcţia sa nu va porni de la ceva luminos spre apocaliptic, ci invers” . (Vitalie Lupașcu)
„Salonul 6” este o metaforă, o alegorie a condiţiei umane din acele timpuri, o creaţie, încă actuală, în care tristețea se îmbină cu umorul și cu ironia amară în satirizarea societății timpului și în relevarea dramatismului unor existențe mediocre. Personajele descoperă adevărul despre propria existenţă, adevăr care le apasă cu atâta intensitate încât autosugestiile, minciunile foarte adânci despre sine se dau la o parte. Se produce atunci o criză majoră existenţială. Momentul de luciditate durează foarte puţin, iar unii nici nu îl iau în seamă decât ca pe un incident care le-a tulburat meteoric confortul şi evoluţia (ascensiunea, cariera, dezvoltarea, credinţa).
În distribuție:
Raghin - Dan Aştilean, Gromov - Răzvan Vasilescu, Hobotov - Gavril Pătru, Nikita - Ion Haiduc, Dariuşca - Natalie Ester, Mihail Avereanovici - Mihai Dinvale, Moiseica - George Lungoci, Nebunul orb - Constantin Dinulescu, Ţăranul fără simţuri - Cristian Toma, Nebunul Funcţionar - Mihai Răducu, Mamă copil - Amalia Ciolan, Primarul - Bogdan Ghiţulescu, Poetul (Pușkin) - Ioana Visalon, Doctorul tânăr - Mihai Răzuş
ECHIPA TVR:
Organizatori producţie: Sorin Cristea şi Marius Flonta, Postprocesare sunet: Cornel Ciuleanu, Editor imagine: Cosmin Găleată, Scenografie decor: Georgeta Nistor şi Roxana Lungoci, Scenografie costume: Roxana Lungoci, Director de imagine platou: Bogdan Marincov, Directori de imagine teren: Dan Stoian, Marian Oprea, Dan Constantinescu jr., Regia de montaj: Cătălin Bălan, Redactor: Florin Mihăilescu – Brăila, Colorizare: Bogdan Dumitru şi Cornelia Popa, Producători: Cristina Anton şi Cătălin Mireuţă, Producător delegat: Dana Andriescu
***
Teatrul Național de Televiziune este un proiect Casa de Producție TVR, difuzat pe canalele TVR și online pe TVR+.