Un interviu realizat de Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional, despre destinul și viața "germanilor români" din Transilvania, stabiliți în Germania.

"Inima multor sași chiar bate pentru două patrii" consideră Rainer Lehni, președinte al Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania.

Rainer Lehni s-a născut în Țara Bârsei, la Codlea (Zeiden, în germană). După plecarea în RFG, a ocupat diverse funcții în cadrul asociațiilor săsești din Germania și s-a remarcat în fruntea grupului de dansuri tradiționale transilvănene din Köln, oraș unde locuiește. Este actualul președinte federal al Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania, organizație care a împlinit 70 de ani de existență. Peste 250.000 de sași trăiesc astăzi în Germania, iar dintre aceștia 30.000 sunt organizați în asociația fondată la München, în 1949.

Rainer Lehni - Dupa alegerile din noiembrie 2019 la Bad Kissingen, Foto Siegbert Bruss

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Domnule Rainer Lehni, în noiembrie 2019 ați fost ales președinte al Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania. Ce vă propuneți pentru acest mandat federal și cum a fost creată în RFG această asociație etnică?

Rainer Lehni, președintele Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania: După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, mii de sași, ca și alți germani din România, s-au regăsit în zona vestică a Germaniei. Mai ales bărbații care fuseseră înrolați în trupele germane și nu puteau să se întoarcă în România devenită comunistă. În Germania au ajuns, cu precădere, femei din lagărele de muncă din URSS, unde au fost deportate la începutul anului 1945 și care au fost eliberate mai ales din motive de sănătate și ulterior, trimise în Germania. Majoritatea deportaților însă, a rămas în URSS. Ei s-au întors la sfârșitul anului 1949 în România.

La numai o lună după făurirea Republicii Federale Germania, în iunie 1949, a fost fondată Asociația Sașilor și Șvabilor din Germania, cu sediul la München, oraș unde își are sediul pe plan federal până în ziua de astăzi. În 1950, șvabii au fondat propria lor asociație, iar de atunci există cele două asociații ale celor mai mari grupuri de germani proveniți din România.

În noiembrie 2019 am fost ales ca nou președinte al Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania. Fac parte din această asociație din 1993, între anii 2001-2010 am condus organizația de tineret, din 2003 până în 2019 am fost vicepreședinte pe plan federal și din anul 2010 conduc și organizația regională din Renania de Nord-Westfalia. În primul rând îmi doresc să păstrăm comunitatea și cultura noastră și pentru generațiile care vin după noi. Pe plan federal, al landurilor și al organizațiilor regionale județene, avem prevăzute numeroase activități (dar, bineînțeles, nu este cazul acum, pe timpul pandemiei). Există în toată Germania peste 150 de grupuri folclorice de dans, de teatru, coruri, fanfare. Organizația noastră de tineret, care se administrează autonom, este foarte activă, având multe evenimente pentru generația tânără. De această generație, născută deja în Germania, suntem foarte mândri, deoarece se implică activ în păstrarea obiceiurilor noastre aduse din Transilvania. Aici este foarte important să ajutăm tineretul nostru. Tinerii sași de astăzi cunosc Transilvania numai din povestirile adulților și din vizitele particulare sau organizate de asociația noastră.

Un alt aspect extrem de important este și reprezentarea comunității în politica germană. Eliminarea reducerii pensiilor cu 40% pentru anii lucrați în România (reducere care a fost stabilită în anii '90) este una dintre măsurile necesare, pe care ni le dorim de la statul german. În ultimii doi ani s-au făcut mai multe demersuri la autoritățile responsabile, iar noi sperăm să se rezolve în mod pozitiv.

La memorialul sașilor din orasul Dinkelsbühl, Foto Heike Mai-Lehni

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Care este scopul principal al asociației dvs. și ce obiective aveți atât pe plan federal, cât și la nivel de land?

Rainer Lehni, președintele Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania: Scopul principal al Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania este păstrarea comunității, obiceiurilor și culturii noastre în noile localități unde ne-am stabilit. Suntem, pe plan politic, reprezentanții întregii comunități și pe plan federal și pe planul landurilor.

Suntem organizați în 9 asociații regionale, în diferite landuri germane și în circa 100 de structuri mai mici, pe plan județean. Majoritatea sașilor din Germania – în jur de două treimi - trăiește în landurile sudice Bavaria și Baden-Württemberg. Cam 10% locuiesc în Renania de Nord-Westfalia, landul care este din 1957 "nașul" sașilor din întreaga Germanie. Pe lângă asociația noastră organizată pe plan federal, mai există în jur de alte 150 de organizații independete, care includ sașii din diferitele orașe și sate din Ardeal. Spre exemplu, "Vecinătatea sașilor din Codlea" care numără astăzi peste 900 de familii.

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Am avut prilejul să vă cunosc, pe dvs., dar și activitatea Asociației Sașilor Transilvăneni din Nord Rhein-Westfalen, filială pe care, de asemenea, o conduceți, în cadrul unor evenimente organizate de Asociația Atheneum din Düsseldorf. M-au încântat dansurile, muzica și costumele bine păstrate, dar și literatura autorilor sași contemporani. Cel mai mult însă, m-a impresionat sentimentul comunitar, relocat în Germania și perpetuat cu mândrie și încăpățânare de mai bine de 8 secole. De ce țineți la acest spirit comunitar? Mai are el viitor într-o Europă unită, fără frontiere?

Rainer Lehni, președintele Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania: Eu cred că acest spirit comunitar ne-a păstrat ca minoritate, în Transilvania, de-a lungul secolelor. Vecinătățile săsești au sprijinit toată viața comunității, mai ales în mediul rural. De la naștere până la înmormântare, totul a fost organizat prin funcționarea acestor vecinătăți. Chiar și în perioada comunistă au funcționat – sigur, mai limitat ca înainte – în cadrul bisericii evanghelice. Cam toate s-au dizolvat odată cu emigrarea în Germania, la începutul anilor '90. Dar și în noile ținuturi unde ne-am stabilit, comunitatea noastră ține împreună. Noile organizații din Germania sunt un fel de organizații succesorale ale vecinătăților de odinioară. Cred că acest caracter comunitar este important și pentru o Europă unită. Europa nu este un stat național și nu va fi. Regiunile europene – care sunt foarte diferite – aduc bogația acestei comunități europene. O Europă fara caracterele ei regionale ar fi mult mai săracă.

Mă bucur că asociația noastră colaborează strâns, la Düsseldorf, cu Atheneum, asociația germano-română din capitala landului Renania de Nord-Westfalia. În 2018, la Castelul Jägerhof am avut un eveniment, desfășurat pe mai multe zile, dedicat Centenarului Marii Uniri a României. O seară întreagă chiar a fost dedicată exclusiv sașilor ardeleni. Colaborarea noastră va rămâne foarte strânsă și pe viitor și sunt nerăbdător să ne putem vizita iarăși reciproc după această perioadă de criză.

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Când și cum anume ați ajuns în Germania? Ați fost "vândut" de regimul lui Ceaușescu, precum mulți alți etnici sași, sau ați plecat benevol, după Revoluția din Decembrie '89?

Rainer Lehni, președintele Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania: Sunt născut la Codlea, în 1972. Părinții mei au depus cererea de emigrare în anul 1977. În martie 1989 am plecat cu familia, cu trenul de la Brașov la Nürnberg, pe atunci prima stație de înregistrare pentru fiecare plecat. Bineînțeles, am fost "vândut", fără înștiințarea mea, de statul comunist. Cine ar fi crezut în primăvara lui 1989 că, la finele anului, dictatura comunistă va intra în istorie. Odată cu deschiderea granițelor, majoritatea germanilor din România a plecat în 1990, precum și în anii următori. Așa a ajuns și restul familiei mele în Germania, în vara anului 1990. Revoluția din Decembrie 1989 a venit pentru minoritatea germană din România prea târziu, cam jumătate dintre sașii de odinioară fiind stabiliți deja în Germania sau Austria. În 1990, sașii nu au mai avut încredere în statul român, care i-a ținut închiși timp de 40 de ani și și-au dorit un nou început în "patria mamă", cum s-a numit Germania. Sigur, 30 de ani mai târziu, situația s-a schimbat categoric și în România. Cine ar fi crezut, vreodată, că un sas precum Klaus Iohannis va fi ales, o dată în 2014 și reales în 2019, ca președinte al României?!

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Cred că plecarea etnicilor de origine germană din România, este o mare, grea și tristă pierdere. Totuși, în ce măsură sașii, descendenții lor sau ceilalți "nemți ai noștri", ca să spun așa, pot constitui o punte între țara de naștere/de origine și țara relocării, între România și Germania, Austria, Elveția sau Canada?

Rainer Lehni, președintele Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania: Noi, sașii din Germania - ca și ceilalți gemani plecați din România - suntem predestinați să construim o punte, o legătură între Germania și România. Cei mai mulți sași rezidenți în Germania sunt născuți pe meleagurile transilvane și mulți au păstrat și o legătură foarte strânsă cu regiunea de unde au plecat. Inima multor sași chiar bate pentru două patrii, cu toate că locuim astăzi, majoritar, numai în una. Cu Forumul German din Transilvania și cu Biserica Evanghelică C.A. lucrăm foarte strâns de mulți ani. În vara anului 2017, la Sibiu a avut loc o întâlnire mondială a sașilor, la care au participat mai bine de 15.000 de sași. Alături de cei care locuiesc și astăzi în Transilvania, au participat grupuri mari de sași din Germania și Austria, chiar și din Canada și Statele Unite ale Americii. Ne-am bucurat și de participarea domnului președinte Klaus Iohannis. O întâlnire asemănătoare este planificată pentru perioada 6-8 august 2021. Pregătirile au început deja de anul trecut. "Brukenthal te invită" este motto-ul întâlnirii noastre, deoarece în 2021 se împlinesc 300 de ani de la nașterea baronului Brukenthal, una dintre personalitățile marcante din istoria sașilor.

Vizita presedintelui Klaus Iohannis în Landtagul (parlamentul) Bavariei din München. De la stânga Rainer Lehni (președintele Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania), Dr. Bernd Fabritius (reprezentantul guvenului federal pentru problemele germanilor proveniți din Europa de Est și Sud Est), președintele Klaus Iohannis, Ilse Aigner (președintele Landtagului bavarez), Peter-Dietmar Leber (președintele Asociației Svabilor Bănățeni din Germania).
Foto presidency.ro

Rainer Lehni, președintele Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania: Sperăm ca actuala criză să treacă cât mai curând posibil. Personal, eu doresc să reiau evenimentele noastre, sper ca distanțarea socială să poate fi redusă și ea, cât mai curând posibil. Dar cel mai important lucru este păstrarea sănătății. Anul acesta, de Rusalii, ar fi trebuit să fi avut loc ediția a 70-a a celui mai mare eveniment săsesc de pe mapamond: Heimattag-ul din Dinkelsbühl. Acest Heimattag are loc în acest orășel din Bavaria, în fiecare an de Rusalii. A fost organizat pentru prima dată în 1951 și continuă până în ziua de astăzi. În weekend-ul de Rusalii se întâlnesc între 15.000 și 20.000 de sași. Din cauza pandemiei, Heimattagul din acest an a fost anulat și am organizat pe internet un Heimattag digital sub mottoul "Acasă, dar totuși împreună". Sunt foarte mulțumit de rezonanța acestui eveniment care a fost transmis pe paginile Youtube și Facebook ale site-ului nostru www.siebenbuerger.de.

Mă bucur de pe acum, deja, de Heimattag-ul din anul 2021 și de marea întâlnire a sașilor de la Sibiu din august 2021. În luna mai a acestui an, asociația noastră ar fi trebuit să se prezinte și la Festivalul „Karlsfest” din Aachen, manifestare în cadrul căreia președintelui Klaus Iohannis i-ar fi fost decernat Premiul Charlemagne. Sperăm să putem participa și la noul termen care nu a fost stabilit actualmente. În același timp, îmi doresc să revenim foarte repede cu toate activitățile și evenimentele noastre la situația de dinaintea pandemiei.

Interviu realizat de Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional