SUNTEŢI PE PAGINA: ORGANIZAŢIE › Servicii › Casa de producţie › Comunicate ›

Interviu cu Nicu Covaci | VIDEO

TVR.RO | actualizat: Marţi, 29 Noiembrie 2022

Vă invităm să urmăriți un interviu cu Nicu Covaci, realizat de TVR în parteneriat cu editura Integral.

TVR: În cartea: „Phoenix, însă e o pasăre” scrieți: „Inițial, înverșunarea mea a fost provocată de discursul lui Ceaușescu, în iulie ’71. Se cerea ca absolut toate producțiile artistice să se inspire numai și numai din creația folclorică.”

Nicu Covaci (NC): În primul rând, laud intenția lui Ceaușescu, dar nu știu în ce măsură era informat despre ce înseamnă folclorul. Eu am găsit întâmplător, sau poate nu întâmplător, în pivnițele Electrecord-ului, înregistrări cu muzică de folclor arhaic, de pe vremea când nu exista bandă de magnetofon, pe cilindrul de ceară al lui Edison. Erau străvechi, culese, antologie de folclor.

(w640) Nicu Covac

Brâncuși a primit în ’38, de la Constantin Brăiloiu, colecția lui de bocete și muzică veche românească.

NC: În orice caz, piesele ascultate le-am dus acasă și le ascul tam și eu și Ioji Kappl. Vreo două luni de zile, ne uitam unul PHOENIX – Har/Jar 425 la altul, ni se ridica părul în cap, plângeam, aveam frisoane ascultând muzica arhaică, ritualuri creștine de datini din Balcani, ale noastre. Am fost așa de impresionați, încât am avut curajul să mer gem pe drumul ăsta. Și primul disc realizat este „Cei ce ne-au dat nume”, care mi se pare, astăzi, naiv și copilăresc. Dar, pe urmă, sistemul s-a copt, discul următor, „Mugur de fl uier” este mai întreg și mai bine stilizat. Și ne-am dat dru mul și ne-am făcut de cap la „Cantafabule”. Baza a rămas și astăzi acel folclor arhaic. Eu am stârnit și un scandal. Îmi pare rău, dar vreau să se știe. Când m-am băgat în analiza folclorului, descopăr că celții au venit cu 300 de ani înainte de Hristos, au trecut Dunărea și le-a plăcut la daci. Noi, cu celții împreună, treceam Dunărea. Îi fugăreau pe romani, până s-au săturat. În 101-102 și 105-106, l-au trimis pe catalanul Traian. Ne-a tras o mamă de bătaie și celții au tăiat-o. Ce-au luat cu cu ei? Ia ascultați „Riverdance” cum dansează! Ascultați vioara cum se cântă în Irlanda și în Islanda, exact ca în Maramureș! Și maramureșenii n-au de unde să știe ce se cântă în Irlanda sau în Islanda. Deci, celții au luat folclorul nostru și l-au dus mai departe. Acum e folclorul lor, nu? Ei au fost impresionați și infl uențați de noi și au dus cu ei această infl uență. Pe baza asta, eu mi-am construit piesele. Și dacă cineva îmi reproșează că sună „Beatles” sau suna „celtic”, de fapt, sună maramureșan. Rezolvările armonice, ritmurile sunt românești, sunt arhaice, dar sunt românești.

Spuneați undeva că au fost voci care v-au acuzat că faceți jocul noii puteri, care vrea folclor.

NC: Or fi fost, nu știu, habar n-am, nu mă interesează. Eu am drumul meu drept înainte. Nu fac slalom, cum se 426 TVR obișnuiește. Merg drept înainte. Dacă cineva îmi stă în drum, îl dau la o parte.

Am ajuns la un lucru care pe mine mă siderează. Dacă vreun activist de partid cu mintea la el ar fi zis: „Dom’ne, și, dacă au plete, ce? Care-i problema că au plete? Lăsați-i cu plete!” Și Ștefan cel Mare avea plete și haiducii aveau. Și Valentin Ceaușescu avea plete.

NC: Și avea și avea cizmulițe cu toc înalt, cum aveam și eu. Și ne măsuram cizmele la „Preoteasa”. Ale mele erau făcute de un particular, aveam cizmarul nostru în Timișoara. Tocurile mele erau mai înalte decât ale lui. Era ofensat, dar el avea cizmulițe originale, din Liverpool.

***

Interviul integral îl regăsiți în volumul PHOENIX. HAR/JAR, realizat de TVR în parteneriat cu editura Integral.