Un interviu cu Bogdan Cuza, descendentul familiei domnitorului Alexandru Ioan Cuza, realizat de jurnalistul Sandrino Gavriloaia, pentru TVR Internațional. Preambul al unui reportaj amplu ce va fi difuzat în curând la emisiunea "A doua Românie".

Fără idei pragmatice diriguitoare, fără disciplină chibzuită, credință și încredere, nici omul și nici țara nu se vor putea cârmui de la sine, este de părere economistul Bogdan Cuza, descendentul familiei domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Sărbătorim anul acesta 200 de ani de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române și inițiatorul marilor reforme care au stat la baza fondării statului român modern.

Jurnalistul TVR Internațional Sandrino Gavriloaia a fost prezent în Aula Academiei, la evenimentul "Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naștere". Sesiunea aniversară și expoziția de foto-documente au fost organizate de Academia Română, prin Secția de Științe Istorice și Arheologie și Biblioteca Academiei Române. Criza declanșată de pandemia COVID-19 împiedică, deocamdată, post-producția acestui reportaj, dar, de la Düsseldorf, dr. ec., dr. h. c. mult. Bogdan Cuza, descendent al familiei domnitorului, a avut amabilitatea să răspundă la câteva întrebări formulate de reporterul nostru, ca un preambul al materialului de televiziune aflat în pregătire.

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Domnule Bogdan Cuza, am avut privilegiul să vă intervievez pentru TVR Internațional, atât în mediul diasporei românești din Germania, cât și în țară, în cadrul unor manifestări pregătite întru celebrarea înaintașului dvs., Principele Alexandru Ioan Cuza. Care dintre aceste momente organizate în amintirea domnitorului vi s-au părut mai apropiate de o justă valorizare istorică, patriotică și culturală a personalității lui Al. I. Cuza?

dr. ec., dr. h. c. mult. Bogdan Cuza: Memoria neamului reprezintă factorul esențial și punctul de plecare al dezvoltării conștiinței fiecăruia dintre noi, al reperării identității naționale și imprimării voinței de acțiune pentru propășirea noastră ca popor de sine stătător. Unul dintre cele mai importante evenimente istorice la care mi-a fost dat să particip, având și onoarea de a rosti o alocuțiune în Aula Magna a Academiei Române, a fost cel marcat de momentul recepției domnitorului și străbunului meu, Alexandru Ioan Cuza, ca membru de onoare post-mortem al celui mai prestigios forum științific și cultural al țării. Acest lucru s-a întâmplat la 23 februarie 2018, după scurgerea a 159 de ani de la momentul înființării Academiei Române, inaugurată la data de 1 aprilie 1866, respectiv la numai 49 de zile de la abdicarea forțată a domnitorului. Se recunoștea, cu această ocazie, meritul de netăgăduit acordat părintelui de facto al acestei nobile instituții, al aceluia care a pus bazele fondării ei, începând încă din primul an al domniei sale, când a și alocat din fondul său civil suma de 5.000 de galbeni pentru începerea demersurilor necesare. Totodată, din inițiativa președintelui Academiei Române, dl. academician prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, precum și a d-lor academicieni Răzvan Theodorescu și Eugen Simion, a avut loc, la 11 martie a.c., celebrarea împlinirii a 200 de ani de la nașterea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Momentul solemn și alocuțiunile rostite în Aula Academiei se regăsesc grație filmărilor pe care, cu cinste, le-ați făcut dvs. pentru TVR internațional. Un alt eveniment important a avut loc în perioada 1-5 noiembrie 2019, când, sub egida Primăriei din Düsseldorf și a Asociației culturale Atheneum, condusă de d-na Livia Grama Medilanski, a avut loc deplasarea la Iași a unei delegații româno-germane, care a mers pe urmele istorice ale Principelui Al. I. Cuza. Cu această ocazie, la care ați participat și dumneavoastră, împreună cu echipa de filmare, s-au organizat vizite la cele mai importante obiective istorice, inclusiv la Palatul Ruginoasa, au avut loc întâlniri cu studenții celor mai importante universități ieșene, printre care și Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", fondată de domnitor la 1860. S-au desfășurat seri culturale memorabile și au avut loc întâlniri organizate în prezența oficialităților orașului, a primarului municipiului Iași, dl. Mihai Chirica, o gazdă care avea să confirme tuturor celor veniți din Germania tradiționala ospitalitate oferită de locuitorii acestor meleaguri. Cu această ocazie, prin prezența d-lui prof. univ. dr., dr. h.c. Volkmar Hansen, ex-director al Goethe Museum, în calitate de împuternicit al primarului orașului Düsseldorf, dl Thomas Geisel, s-au aprofundat negocierile legate de înfrățirea orașelor Iași și Düsseldorf.

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Cred că în anul care marchează două veacuri de la nașterea Principelui Al. I. Cuza există o agendă plină cu evenimente omagiale, cel puțin în cazul dvs. Ce a mai rămas din acest calendar aniversar în actualele condiții de distanțare socială/fizică, ținând cont și de faptul că, pentru noi, românii, Bicentenarul Cuza ar trebui să fie o sărbătorire deosebit de importantă?

dr. ec., dr. h. c. mult. Bogdan Cuza: Distanțările sociale/fizice impuse profilactic de rigorile legilor sanitare pe perioada acestei efemere pandemii, trebuie să fie însoțite de apropieri sufletești de cea mai înaltă calitate umană, reguli ce-ar trebui desprinse, de data aceasta, din parcursul zbuciumat al istoriei românilor, care numai prin apropiere și unire au rezistat supraviețuirii lor. Numai așa vom putea redeveni ce-am fost odată, uniți în spirit și gândire, iar ceea ce domnitorul Cuza și regele Ferdinand au unit prin pronie divină să nu mai poată fi despărțit și dezbinat vreodată. În altă ordine de idei, cu sprijinul nemijlocit al d-lui Mortimer Sellers, profesor regent la School of Law din Baltimore și președinte al Asociației Internaționale pentru Filosofia Dreptului și Filosofiei Sociale, s-au discutat aspectele de principiu privind organizarea, la București, în primul semestru al anului 2021, a Congresului Mondial în Filosofia Dreptului. Un congres foarte important organizat pentru prima dată în România și ajuns la a XXX-a sa ediție. Prima ediție a avut loc la Berlin în anul 1909 sub egida IVR (Internationale Vereinigung für Rechts- und Sozialphilosophie), denumire ce avea să fie amendată la 1933, cu noul nume de Centrul Academic Mondial în Filosofia Dreptului și Filosofiei Sociale. Pe dl Mortimer Sellers l-am abordat personal în acest demers la Congresul IVR din Lisabona. Desigur, acest lucru nu ar fi posibil fără acceptul, strădania și aportul amfitrionilor Universității Creștine "Dimitrie Cantemir" din București, dl prof. univ. dr. Momcilo Luburici și d-nei rector, prof. univ. dr. Corina Dumitrescu. Am ținut să fac această precizare, întrucât, cu acest prilej, va fi inaugurată, în prezența somităților internaționale participante la acest congres mondial, Aula "Alexandru Ioan Cuza" din cadrul prestigioasei universități.

Din păcate, agenda din țară a aniversării a 200 de ani de la nașterea domnitorului Al. I. Cuza nu era prea încărcată, după cum m-aș fi așteptat și după cum ar fi trebuit în mod normal să fie. Poporul nostru ar trebui să fie tot mai conștientizat de cine a fost făuritorul statului național unitar modern român, de faptul că astăzi avem un tricolor și o țară care se numește România, că nu trăim ca un popor dezțărat și dezrădăcinat, că am rămas laolaltă întru aceeași limbă, tradiție, cultură și vocație creștină. "Conștiința are drept condiție esențială memoria neamului" spunea, pe bună dreptate, marele nostru savant Nicolae Iorga. Poate așa vom prețui mai mult memoria părintelui națiunii române moderne, a prințului iubit al Unirii noastre, domnitorul Al. I. Cuza.

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Ca descendent al familiei domnitorului, este o onoare sau o povară să purtați și să duceți mai departe acest nume ilustru?

dr. ec., dr. h. c. mult. Bogdan Cuza: Într-adevăr, abordând această întrebare prin prisma răspunderii și responsabilității pe care o incumbă purtarea cu demnitate a acestui nume venerat de istoria neamului, totul se poate transforma, destul de ușor, din poezie în povară. Pe cât este onoarea de mare, pe atât este povara de grea. Este o obligație personală permanentă de reprezentare onorabilă a acestui nume, spre o și mai mare cinstire a mărețelor fapte închinate, cu mult sacrificiu, de marele domnitor neamului românesc.

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: În Germania, intenționați să marcați această aniversare? Sunteți implicat în asemenea momente dedicate domnitorului Cuza?

dr. ec., dr. h. c. mult. Bogdan Cuza: Cu prilejul aniversării Bicentenarului nașterii domnitorului Al. I. Cuza, au fost prevăzute, printre altele, mai multe evenimente la Stuttgart, Heidelberg, Düsseldorf, Dortmund, Bochum, Nürnberg, Torino și Paris. Unele au avut loc, altele nu. Totul a fost afectat de această nefericită criză generată de pandemie. Dar unele dintre aceste manifestări mai pot fi reorganizate, să sperăm, până spre sfârșitul anului.

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Și o întrebare adresată economistului Bogdan Cuza: ați putea propune câteva soluții viabile de redresare economică după această criză? Sau este vorba aici, mai degrabă, de o resetare morală, culturală, civică și abia în ultimă etapă de o asanare economică?

dr. ec., dr. h. c. mult.Bogdan Cuza: Consider că trebuie pornit de la re-atragerea celui mai important capital al unei națiuni, capitalul uman, prioritar și, cu preponderență, a capitalului autohton. Pentru aceasta trebuie voință, pricepere și, în special, iubire de neam și țară.

Trebuie recăpătată încrederea în forțele proprii, în posibilitățile și avuțiile intrinseci cu care Dumnezeu a înzestrat acest popor și pe care această țară încă le deține. Avem un obiect al muncii, pământul țării, avem resursele umane care să-l prelucreze. Economistul, filosoful și omul de știință englez, slujitor al lui Cromwell, Sir William Petty, explica la 1670 că în procesul creării avuției un rol primordial îl au populația și pământul. Metaforic, el spunea că munca omului, ca factor activ și exercitată prin oameni este "tatăl ", în timp ce pământul, ca obiect al muncii și factor natural, este "mama" creării acestei avuții. Ele trebuie doar re-atrase, mobilizate, îndrumate și, mai înainte de toate, corect motivate. În primul rând, ar trebui să renască agricultura și ansamblul său de irigații, sistemul de impozitare, cel al asigurărilor sociale și de sănătate. Întreaga infrastructură a țării trebuie adaptată cerințelor secolului în care trăim. Sistemul asigurărilor sociale și de sănătate trebuie să dea încredere pe termen lung forței active de muncă. Întrebarea dvs. este complexă pentru a putea fi rezumată în câteva cuvinte. Dar un lucru este de reținut și cu asta aș dori să închei: o activitate economică puternică presupune principii solide. Fără de idei pragmatice diriguitoare, aliniate la nivelul specificului și cerințelor, fără disciplină chibzuită, credință și încredere, nici omul și nici țara nu se vor putea cârmui de la sine. N-ar fi decât niște nave plutind la întâmplare, în voia elementelor lor, fără busolă și fără cârmă.

Interviu realizat de Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional, cu descendentul familiei domnitorului, economistul Bogdan Cuza din Germania.