Proiecţia a avut loc pe 28 februarie, la sediul Fundaţiei Friends For Friends (FFFF), partenerul TVR în proiectul Întâlniri în afara cutiei (despre care am scris aici).
Imaginile au fost selectate dintr-o serie de reportaje grupate sub genericul „România cu minte", realizată de Irina Păcurariu. Reportajele Irinei aduc în prim-plan poveştile unor tineri români care studiază la universităţi de prestigiu din lume - Oxford, Harvard, MIT (Massachusetts Institute of Technology), Stanford, Princeton şi Yale.
Studenţii prezenţi la proiecţie au intrat imediat în dialog cu Irina. La discuţii au participat Alexandru Lăzescu, preşedinte-director general al TVR şi Sandra Pralong, specialist în comunicare cu experienţă internaţională.
„Este impresionant cât potenţial are ţara asta şi aici şi acolo", a spus Sandra Pralong, după vizionarea imaginilor. Ea le-a explicat tinerilor că americanii, în special, urmăresc „persoana totală" şi nu numai performanţa şcolară, atunci când selectează studenţi pentru marile universităţi. „Cu cât ai mai multe activităţi extracurriculare, cu cât ai făcut mai mult voluntariat sau eşti mai bun la sport, cu atât ai mai multe şanse de a studia acolo".
„Este ceea ce doresc să mi se întâmple în fiecare zi, doar că universităţile româneşti sunt departe de tot ce se întâmplă în lume. Sunt student la Politehnică şi mă gândesc cum am putea face ca o universitate cu tradiţie din România să concureze cu MIT. E puţin mai greu, dar nu imposibil", a adăugat unul dintre tineri.
Cât costă să ajungi student la o universitate din Vest? Irina Păcurariu a spus că mulţi dintre studenţii cu care a stat de vorbă nu aveau nici măcar bani de drum când au făcut cereri de admitere. „Se poate ajunge acolo şi dacă nu ai bani. Dacă se întâmplă ca o mare universitate să pună ochii pe tine, aceasta poate finanţa prezenţa ta acolo. Nu e neapărat necesar să fii copilul cuiva. Şi mai mult, nici măcar Bucureştiul nu e centrul universului, majoritatea tinerilor sunt din orăşele din România. Au însă şanse egale, pentru că Internetul este acelaşi pentru toţi", a spus autoarea reportajelor.
Vorbind despre diferenţele dintre sistemul românesc de învăţământ şi cel din afara ţării, studenţii au punctat o mai mare deschidere şi diponibilitatea pentru conversaţii a profesorilor din străinătate, faţă de dascălii români. „În America, profesorul este la dispoziţia studentului, mai ales că există şi un sistem de notare a profesorului de către student", a precizat Irina Păcurariu.
„Din păcate, în România, studenţii nu sunt încurajaţi să gândească", a fost replica unuia dintre tinerii prezenţi. „De foarte multe ori ţi se oferă o informaţie pe care trebuie să o iei aşa cum este. Dacă vrei să oferi o altă perspectivă, s-ar putea să ai probleme la examen", a adăugat el.
„Este o problemă care ţine mai degrabă de legislaţie şi de sistemul românesc de învăţământ, care este unul foarte rigid, ce supralicitează autoritatea. În America, contractul de muncă al profesorilor este prelungit în funcţie de performanţă. Numai aşa poţi ajunge la excelenţă. La noi însă, există o tendinţă de îngheţ", a explicat Alexandru Lăzescu, preşedinte-director general al TVR.
O altă temă pusă în discuţie a fost legată de revenirea în ţară a tinerilor, după terminarea studiilor. „Sunt curios să văd câte persoane se vor întoarce. Am prieteni care iniţial au zis că revin în ţară, dar s-au stabilit acolo", a povestit un alt student. Moderatoarea dezbaterii a subliniat că niciunul dintre studenţii cu care a stat de vorbă nu şi-a făcut un ţel din întoarcerea acasă. „Cu toţi lasă loc întâmplării", a explicat Irina Păcurariu.
Un comentariu interesant a venit din partea lui Dragoş Preda, vicepreşedinte Relaţii Externe al Ligii Studenţilor Români din Străinătate. El a spus că n-ar trebui să încercăm neapărat să-i aducem acasă pe cei plecaţi la specializare. „Mi-aş dori să avem o diaspora unită - cum au alte state - o diaspora cu care să ne mândrim şi care să ne reprezinte frumos. În fond, ei devin ambasadori ai brandului de ţară. Multe ţări au o astfel de diasporă, ce devine pârghie de lobby în statele puternice", a motivat Dragoş.
Proiectul Întâlniri în afara cutiei va continua dialogul cu tinerii la mansarda FFFF, fundaţie care explorează şi încurajează creativitatea în toate formele ei practice. Prin acest proiect, TVR îşi propune să devină o platformă de dialog şi dezbatere, pe subiecte variate de interes pentru publicul tânăr.
Sub titlul „România cu minte", reportajele vizionate la sediul FFFF vor fi difuzate pe canalele TVR în grila de primăvară.
Despre proiectul Întâlniri în afara cutiei
Proiectul Întâlniri în afara cutiei, realizat de TVR în parteneriat cu Fundaţia Friends For Friends (FFFF), a debutat în luna noiembrie, cu proiecţia unui documentar de istorie politică - Povestea Sovietelor (The Soviet Story) (despre care am scris aici).
Proiecţia a fost urmată de o dezbatere cu tinerii prezenţi - studenţi la istorie, ştiinţe politice şi litere -, pe marginea adevărurilor istorice relevate în acest documentar, ce compară într-o manieră autentică şi complexă ororile comise de regimul fascist şi de cel comunist în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial. Moderatori au fost Cătălin Ştefănescu, gazda emisiunii Garantat 100%, un program premium al televiziunii publice, şi Armand Goşu, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinte Politice, Universitatea Bucureşti.
„O dezbatere super! TVR chiar ne oferă oportunitatea de a face schimb de idei, cu acest spaţiu de dezbatere" - aceasta a fost una dintre primele reacţii ale tinerilor, venite după proiecţia filmului documentar Povestea Sovietelor .
Proiectul Întâlniri în afara cutiei va continua dialogul cu tinerii la mansarda FFFF. Prin acest proiect, TVR îşi propune să devină o platformă de dialog şi dezbatere, pe subiecte variate de interes pentru publicul tânăr.
Despre Fundaţia Friends For Friends (FFFF)
Fundaţia Friends For Friends (FFFF) este o fundaţie care crede în puterea creativităţii, în sens mai larg, a inovaţiei. FFFF este un spaţiu de excelenţă. Adună oameni pasionaţi de creativitate, vii, cu expertiză şi competenţe. Rolul FFFF este să pună la dispoziţia comunităţii instrumente şi experienţe unice, care să permită României să devină un brand care contează şi al cărui motor principal este creativitatea românilor. Printre proiectele FFFF se numără Superscrieri, Lobul Creativ, Biblioteca, Expo Ciorne 1.0.
adela.stirbescu@tvr.ro