"Prieten bun, de dragul lui Iisus abţine-te să dezgropi praful de aici. Binecuvântat fie cel ce lasă în tihnă aceste pietre şi blestemat fie cel ce-mi mişcă oasele”
Rozencrantz şi Guildenstern nu sunt morţi, sunt doar plecaţi de-acasă; într-o zi se vor întoarce şi atunci vom înţelege câte ceva. Hamlet stă la masa de machiaj, oglinzile se pierd în oglinzi, teatru în teatru, cufundat în teatru. În lumina albastră cumva apăsătoare Adrian Pintea este Prinţul, este Yorick, este toţi ceilalţi. De ce l-a aruncat Shakespeare tocmai în Danemarca? Pentru acelaşi motiv pentru care M*A*S*H se întâmplă în Coreea. Departe de casă sunt permise mult mai multe. Puține poveşti devin tipare; cine recunoaşte drama din întunecata Danemarcă în spumosul Lion King?
"Horaţio, dragul meu, ce nume veşted las după mine, câtă vreme totul rămâne-o taină." O taină mare pe care Tompa Gabor a supus-o măsurării în oglindă, dându-i aripi de visare, acea visare incertă care se încăpățânează să se întoarcă înapoi mereu, de parcă n-a înțeles ce vrei de la ea.
Într-un timp în care Teatrul Naţional Marin Sorescu din Craiova, sub conducerea lui Emil Boroghină, devenea una dintre cele mai creative scene din ţară, montarea spectacolului Hamlet, în 1996, era aşteptată cu sufletul la gură.
Mulţi au spus, inclusiv Peter Brook, că Hamlet absoarbe atmosfera locului unde este montat, şi da, s-a întâmplat exact aşa. Construit pe miza Adrian Pintea, sprijinit pe creaţiile profunde ale Oanei Pellea şi ale lui Mihai Constantin (Gertrude şi Claudius), propunând un Rozencrantz feminin - Nataşa Raab, precum şi o Ofelie ce avea peste ani să cucerească lumea filmului, Ozana Oancea, dar şi un Polonius atât de fin conturat de Ilie Gheorghe, spectacolul lui Tompa Gabor a intrat încă de la premieră în compania montărilor de referinţă. Asemănător poate ca punct de plecare cu spectacolul din 1974 de la Nottara, propus atunci de Dinu Cernescu şi întruchipat de Ştefan Iordache, Hamletul lui Tompa Gabor era întunecat dar nu neapărat, reflexiv dar flexibil, puternic vizual, dinamic şi intens. Alegerea sa a fost legitimată de Premiul Uniter pentru regie în 1997. După alt Hamlet craiovean, Gheorghe Cozorici, Adrian Pintea aduce o paletă extinsă de nuanţe, cheia unui joc al ambiguului, al dantelei dar şi al oţelului. Un Hamlet puternic în a fi slab sau poate invers, unduitor, meditativ, calm sau pornit ca un tunet. Toate ingredientele compun un teatru obligatoriu, care nu că nu trebuie ratat, ci trebuie savurat replică cu replică, mişcare cu mişcare, lumină cu umbră.
"E o şansă să joci Hamlet. Sunt foarte mulţi actori in ţara asta care merită să joace Hamlet şi care poate ar fi făcut-o mai bine. Dar eu am avut noroc. Aş zice că există un moment de graţie în viaţa unui actor, în care, dacă-şi joacă bine rolul, poate spune liniştit: «Hamlet sunt eu!». Hamlet a însemnat o experienţă esenţială pentru mine!
Nu sunt deloc ipocrit: a fost un cutremur de conştiinţă foarte clar pentru mine. A produs schimbări mari în propriul meu sistem de prejudecăţi. Meditând la soarta şi gesturile acestui personaj, mi-am rebalansat valorile personale, cele ce se referă la relaţiile cu oamenii din jur, la relaţiile cu această meserie, la relaţiile cu bibliotecile pe care le-am răvăşit până la 40 de ani. Da, a fost un cutremur", spunea Adrian Pintea în 1998.
Nu ştim data exactă a naşterii lui Shakespeare. Ştim doar că a fost botezat în 26 aprilie 1564. Şi mai ştim că a murit în 23 aprilie 1616. Multe date din biografia lui sunt neclare. S-a căsătorit foarte tânar şi a avut trei copii: Susanna, Hamnet şi Judith. Singurul său fiu, Hamnet a murit din cauze necunoscute la vârsta de 11 ani.
Una dintre cele mai mari controverse din istoria literaturii universale este următoarea: “Într-adevăr Shakespeare şi-a scris operele sale?” Unii au căutat adevăratul autor al operelor lui Shakespeare şi au ajuns la personaje ca: Francis Bacon, conte de Essex, Christopher Marlowe, conte de Oxford, regina Elisabeta I.
Pentru iubitorii de conspirații, posibilitățile sunt infinite. Pentru majoritatea covârşitoare, însă, există texte incredibile, personaje emblematice şi o piatră greu de rostogolit: William Shakespeare.
(Andra Gavril)
Piesa HAMLET este difuzată luni, 28 aprilie, la TVR 2, în trei părţi, astfel: partea I de la ora 20.10, partea a II-a de la ora 23.10 (după “Ora de Ştiri”) şi partea a III-a după miezul nopţii, de la ora 00.25.