Nuvela „Dayan” de Mircea Eliade, care este punctul de pornire al ecranizării „Mesagerul”, realizată de Constantin Dicu pentru TVR, a fost interzisă spre publicare înainte de 1990, din cauza conținutului său fantastic, considerat subversiv de autoritățile comuniste.
Dayan (Marius Stănescu) este un student la matematică atins de geniu. Când colegii lui observă că petecul negru purtat pe ochiul drept a fost mutat, inexplicabil, pe cel stâng, autoritățile sunt sesizate. Peregrinările fantastice și discuțiile filozofice pe care Dayan le poartă cu Jidovul rătăcitor (Constantin Dinulescu) devin motive de suspiciune pentru rectorul Universității (Mircea Rusu), ca și pentru Anchetatorul Securității (Ion Pavlescu). Dayan sfârșește într-un spital psihiatric unde i se administrează scopalamină - serul adevărului, pentru a da explicații.
Andrei Oișteanu, în „Religie, politică și mit” (Editura Polirom 2007, 2014), vorbește despre preocupările lui Eliade privind percepția timpului: „Eliade însuși abordează frontal acest subiect. O face într-o altă nuvelă narco-fantastică, „Dayan” (terminată în inauarie 1980), în care vorbește – ca și Ernest Jünger – despre „virtutea Timpului de a se concentra și dilata după împrejurări”. Cel care personifică în această nuvelă timpul cu geometrie variabilă este însuși Ahasverus, Jidovul rătăcitor, personaj legendar blestemat de Isus să nu moară niciodată. De două mii de ani el rătăcește prin lume fără odihnă. /.../
Halucinantele călătorii efectuate de protagonistul nuvelei, Dayan (un student genial la matematici), nu se desfășoară în spațiu, ci în timp, avându-l pe post de călăuză „șamanică” pe Ahasverus. „Am trăit o experiență bizară, paranormală, să-i spunem „extazică” – declară Dayan -, dar pentru mine a fost hotărâtoare, pentru că mi- relevat posibilitatea ecuației absolute.”
Conform legendei, Ahasverus este condamnat să rătăcească fără odihnă până la sfârșitul lumii. În nuvela lui Mircea Eliade, „Jidovul rătăcitor” intră într-o relație maestru-discipol cu matematicianul Dayan pentru a afla de la acesta când se va produce sfârșitul lumii și deci când se va elibera de blestem. Acțiunea se desfășoară în Bucureștiul anului 1970. Intrigați de straniile călătorii efectuate de Dayan și de „posibilitățile lui extrasenzoriale”, ofițerii de la Securitatea comunistă îl izolează într-un sanatoriu psihiatric special.
Regizorul Constantin Dicu l-a ales pe Marius Stănescu pentru rolul lui Dayan: „Sigur, ideea de a interpreta un rol scris de Mircea Eliade crispează pe oricine, indiferent de experienţă şi de vârstă. În ceea ce mă priveşte, pentru că îl iubesc foarte tare şi pentru că am avut o experienţă teatrală cu «La ţigănci », această crispare s-a transformat într-o mare responsabilitate. Cea mai mare problema a fost să dau acestui personaj – un geniu matematic – o imagine cât mai apropiată de imaginea comună despre un geniu . Nu ştiu dacă am reuşit…” (Marius Stănescu).
Teleplay-ul „Mesagerul” a primit premiul UNITER pentru Teatru de televiziune în 1995 și este propus spre difuzare în cadrul programului coordonat de Casa de producție a TVR, program ce marchează împlinirea a 25 de ani de activitate a uniunii oamenilor de teatru din România.
În cadrul acestui program au mai fost difuzate în acest an spectacolele câștigătoare ale Premiului UNITER pentru Teatru TV, precum „Ce zi frumoasă” de Michael de Ghelderode, sau ecranizările textelor premiate anual la concursul de dramaturgie contemporană, cum au fost „Repetabila scenă a balconului” de Dumitru Solomon (1999) sau „Alegerea lui Alexandru Sutto” de Dumitru Crudu(2006).
MESAGERUL
Regia: Constantin Dicu
Distribuția: Marius Stănescu, Constantin Dinulescu, Ion Pavlescu, Mircea Rusu, Ion Chelaru
Ilustratia muzicală: Lidia Danciu, scenografia decor: Virgil Popa, scenografie costume: Eugenia Botănescu, imaginea: Liviu Pojoni.
Teatru la TVR 2 - luni, 8 iunie, ora 20:10, și în reluare marți, 9 iunie, ora 12:10.