Vineri, 17 iunie, ora 13.00, ați urmărit, pe canalul oficial de YouTube al TVR, o ediție a emisiunii ″ Observatori la Parlamentul European ″ , dedicată unor domenii esențiale pentru viitorul României și al Uniunii Europene: sănătatea și agricultura.

Invitații emisiunii au fost:

• Europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, membru al grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European
• Asistent Universitar Dr. Bogdan Chiripuci, Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului, ASE

Emisiunea este axată pe sănătate și agricultură, două domenii esențiale pentru viitorul României și al Uniunii Europene. Sănătatea, pentru că trebuie să facă față îmbătrânirii tot mai accentuate a populației și trebuie să găsească soluții pentru îmbunătățirea calității vieții. Agricultura, pentru că este domeniul de la care se așteaptă rezolvarea preconizatei crize alimentare și pentru că, pentru prima oară, Uniunea Europeană își îndreaptă finanțarea către micii producători.

Concluziile Conferinței pentru Viitorul Europei au fost validate de Parlamentul European. Cele mai importante măsuri din domeniul sănătății, care urmează să fie implementate în perioada următoare la nivel european, au fost prezentate de europarlamentarul Tudor Ciuhodaru.

Am încercat să schimbăm abordarea apropo de ce face Parlamentul European pentru că e unicul parlament la nivel mondial care nu poate avea drept de inițiativă legislativă directă pe foarte multe domenii. Când ajungi acolo și stai cu căciula în mână ca în Evul Mediu și faci petiții către Comisia Europeană și aștepți ca ea să îți răspundă nu se știe când și nu se știe dacă ce propui tu acolo se va și concretiza, este un lucru de neînțeles, și dacă vrem o abordare unitară la nivel european, singurii care sunt trimiși prin alegere directă la instituțiile europene sunt europarlamentarii. Nici Consiliul, nici Comisia nu sunt alese la nivel european, în aceste condiții trebuie să pornim cu altă abordare.

Eu vreau ca cel pe care îl trimit acolo să mă reprezinte pe mine, să știe care sunt problemele din România, să încerce să găsească soluții pentru ceea ce ne privește pe fiecare dintre noi. A trecut de Parlamentul European acea idee de liste transnaționale pe criterii ideologice. 27 de europarlamentari vor fi aleși transnațional. Mă întreb retoric: ce știe cel pus pe liste de Spania despre ce se întâmplă în România? Va susține interesele cetățenilor sau ale liderilor de partid care binevoiesc să îl pună pe o listă? Vreau ca cel ce e trimis acolo să aibă o responsabilitate.

Am reușit să impun ideea de standard european de calitate în sănătate, vrem să beneficiem de asistență medicală când avem nevoie, unde avem nevoie. Ultimele perioade cu crize, conflicte, riscuri epidemiologice ne-au arătat că atunci când este vorba despre sănătate, lucrurile acestea ar trebui să aibă o altă abordare. Prin Comisia de Sănătate a Parlamentului European, am reușit să trecem acel program extrem de ambițios Euro for Help, practic o Uniune Europeană a sănătății care își propune direcții majore în ce privește abordarea unitară a sănătății la nivel european. Sper că România va fi printre țările care vor reuși să acceseze aceste resurse extraordinare, astfel încât să asistăm la schimbarea la față a sistemului sanitar din România. E o problemă clară la nivelul Uniunii Europene ce a pacienților oncologici. Sunt tot mai multe cazuri.

O altă concluzie a Conferinței pentru Viitorul Europei se referă la reducerea utilizării pesticidelor în agricultură. Cum va afecta acest lucru agricultura românească pentru că se știe că avem un nivel mai redus de utilizare a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor decât alte țări europene, am aflat de la profesorul Bogdan Chiripuci.

România consumă, anual, aproximativ, 600-700 de grame de pesticide per hectar., comparativ cu media europeană care înregistrează o pondere de 2,4 kg la nivel de hectar. Sunt multe țări care consumă peste 3-4 kg la nivel de hectar. Diminuarea la 50% a cantității de pesticide va afecta într-un mod negativ activitatea fermierilor români, care astăzi se află într-o perioadă strategică, având în vedere că urmează implementarea noii politici agricole comune 2023 -2027. Există negocieri între Comisa Europeană și toate ministerele agriculturii din UE astfel încât să poată finaliza acel plan național strategic. Există o negociere continuă în privința acestei ponederi. România ar trebui să expună toate motivele necesare astfel încât această cantitate să nu fie redusă la jumătate, având în vedere că noi ne aflăm sub multe țări din UE. Există, probabil, și în România, anumite ferme, care utilizează pesticide peste media europeană, care trebuie să aibă o constrângere fără un impact major.

Profesorul Chiripuci a vorbit despre cum arată azi agricultura în România:

Tabloul agriculturii românești este foarte interesant și ofertant în același timp deoarece avem fermieri performanți, competitivi, capitalizați, care prin fondurile europene, gestionate de Ministerul Agriculturii, au ajuns la anumite standarde, utilizează tehnologie nouă, au viziune managerială în ce privește tendințele de mediu la nivel european pentru următoare perioadă, dar există și anumite provocări în privința lipsei sistemelor de irigații la nivel național, lipsa spațiilor de depozitare la nivel individual și nu regional. Mă gândesc la aglomerarea portului Constanța în privința comerțului cu cereale. Sunt și probleme în privința schimbărilor climatice. Sunt provocări ce vin cu o rapiditate din ce în ce mai mare, iar fermierii trebuie să facă față acestor provocări. Sunt zone din țară afectate de secetă, sunt zone afectate de grindină sau alți factori de mediu care le pot aduce un prejudiciu. Vorbeam cu fermieri performanți care își creionau o anumită gestiune a profitului din acest an agricol, dar în uram factorilor climatici nefavorabili sunt nevoiți să își planifice o optimizare a costurilor având în vedere că nu mai pot vorbi despre profit.

Ciuhodaru a prezentat riscurile folosirii excesive a pesticidelor și a explicat cum vom fi protejați de utilizarea lor.

Și eu vreau să nu avem cancer în fiecare farfurie, dar să vorbim despre lucruri concrete: dacă tot vrem alimente sănătoase, să impunem același standard european de calitate pentru fructe, legume, produse agricole, indiferent unde sunt ele comercializate la nivel european, acestea să fie verificate prin Agenția Europeană pentru Siguranța Europeană pentru că altfel ne trezim cu lucruri care sunt pe dublu standard. Hai să interzicem și exporturile extracomunitare de alimente care nu respectă aceste norme. Tu îmi impui mie, României, reducerea la 50% dintr-un consum mic de pesticide, iar alte țări europene sau alte țări din lumea asta cu consum important de pesticide, reduc la 50%. 50% din foarte mult înseamnă în continuare foarte mult, iar 50% din puțin înseamnă cu totul alte valori. În pragul unei situații geopolitice extrem de complicate cred că lucrurile trebuie să fie foarte clar echilibrate astfel încât să nu murim de pesticide, dar nici de foame. Măsurile economice de stimulare a agriculturii ecologice costă. Asta ar trebui să realizeze Comisia Europeană. Vorbeam de cancer, vreau toleranță 0 pentru ce înseamnă mâncare nesănătoasă. Vreau ca toți românii să beneficeize de alimente cât mai sănătoase. Important controlul folosirii acestor pesticide. De cancerul din farfurie nu prea scapă nimeni. Din punct de vedere medical, merele și cartofii au fost considerate cele mai riscante, aproximativ 98% din mostrele recoltate ar conține un tip de pesticid. Efectele acute sunt mai greu de decelat. De multe ori vorbim de efecte de tip iritativ, de alergii, când există pesticide în aceste alimente. Marele risc nu e tratamentul simptomatic în această expunere o singură dată la un asemenea pesticid, dar expunerea constantă, de durată, poate duce la lucruri foarte periculoase: insuficență hepatică, renală, tulburări de dezvoltare, și aici cei mici sunt cei mai afectați.

Ca parte a politicii verzi pe care o promovează Uniunea Europeană, se dorește reducerea emisiilor din fermele de animale. Profesorul Chiripuci a reliefat detalii despre ce înseamnă reducerea efectivelor de animale și măsura în care acest sector ar putea avea de suferit. Luarea în considerare a riscurilor folosirii pesticidelor de către agricultori a fost adusă în atenție de către profesorul Chiripuci.

Agricultorii români iau în considerare acest aspect pentru simplu fapt că s-a dovedit că avem această cantitate redusă de pesticide față de alte țări. România are un potențial foarte mare în ceea ce privește partea de zootehnie. În România suferim de lipsa de creare a valorii adăugate, atât în zona de procesare cât și în cea de zootehnie mergând până la comercializare pe rafturile supermarketurilor. Zootehnia beneficiază de strategii integrate.

UE susține dezvoltarea economiei verzi, iar una dintre concluziile Conferinței pentru Viitorul Europei, referitor la agricultură, este finanțarea cu prioritate a agriculturii ecologice. Profesorul Chiripuci a explicat în ce măsură ar putea România beneficia să devină un jucător important pe această nișă: a agriculturii ecologice și a produselor alimentare bio.

Astăzi România realizează o agricultură ecologică într-o pondere de 3%. Noile politici care vor fi implementate din 2023 vin în sprijinul acestui demers de a crește această pondere și sperăm să putem dezvolta produse finite, nu doar materie primă pe care le putem înregistra în lanțul trofic în cadrul produselor ecologice. Există o problemă în privința procesării. Există mulți fermieri, care produc cereale în sistem ecologic, iar procesarea acestora se realizează în Italia, Spania, în Germania, în Franța. Consumul de carburant în țările vestice și transmiterea produselor finite în România, vă dați seama de impactul asupra mediului.

O altă măsură inclusă în concluziile Conferinței pentru Viitorul Europei: asigurarea accesului tuturor europenilor la măsuri de instruire privind alimentele sănătoase și a accesului la alimente sănătoase la prețuri accesibile, ca element de bază al unui mod de viață sănătos. Detalii a oferit Ciuhodaru.

Voi vota împotriva tuturor măsurilor care sunt absolut aberante în ceea ce privește agricultura și zootehnia din România. Am văzut că se aprobă consumul a tot felul de viermi și lăcuste care ar fi bune de mâncat, dar când vorbim de stilul nostru de viață și alimentația la care aveam întotdeauna acces, văd că lucrurile încep să aibă o altă abordare. Am văzut că, hopa - brusc, marea sursă de poluare a devenit zootehnia. Putem vorbi oricât de un stil de viață sănătos, de educație pentru sănătate dacă bariera economică va fi cea care ne va îngenunchia de fiecare dată. Produse eco or mai fi, dar bio, nici Comisa Europeană nu le-a identificat. Când ai subvenție la agricultură undeva la jumate față de cea a Franței, poți doar să îți pui probleme cum să dezvolți un astfel de segment. Putem vorbi de educație pentru un stil de viață sănătos, dar obezitatea, sărăcia ca factor de risc al obezității, putem face nu știu câte comisii, să declarăm obezitatea drept boală, dar meniul de criză este prost și nesănătos. Oamenii vor consuma ce este mai ieftin, când buzunarul e gol, meniul bazat pe făinoase, pe zahăr, pe hipercalorii, grăsimi, fastfood, și va avea consecințe enorme asupra sănătății.

Tudor Ciuhodaru a solicitat în mai multe rânduri în Parlamentul European introducerea educației pentru sănătate, ca materie obligatorie de studiu în școlile din Europa. De la Domnia Sa am aflat ce ar trebui să conțină această materie și care este răspunsul primit.

Dacă te aude Comisia Europeană, inițiază un proiect de lege și îl trimite în Parlament. Există țări europene cu tradiție în care există asemenea materii, în România se poate face o materie unitară între Ministerul Sănătății și cel al Educației, incluzând reguli elementare de igienă, ce înseamnă efort fizic dozat, cum să te alimentezi. Pentru a deveni cu adevărat eficiente aceste cunoștințe, ar trebui cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulțirii. Când intrați într-o piață ar trebui să aveți garanția că ce găsiți acolo nu reprezintă niciun fel de risc. Însă lucrurile nu stau așa.

Profesorul Bogdan Chiripuci a făcut o scurtă analiză a situației finanțării sistemului de irigații din România. Comisia europeană nu a fost de acord la început cu introducerea irigațiilor în PNRR însă, ulterior, a părut mai flexibilă în renegocierea unor capitole, inclusiv în ceea ce privește finanțarea sistemului de irigații.

Situația actuală urmărește valorificarea modernizării infrastructurii de irigații la nivel secundar din 2023 până în 2027 cu o suma de 400 de milioane, dar strict pe infrastructura secundară. În ceea ce privește infrastructura principală de irigații, acum nu există o linie de finanțare disponibilă, există o dorință imensă a agricultorilor români de a beneficia de un sistem de irigații. Azi în România irigăm 800-900 de mii de hectare. Putem iriga aproximativ 3 milioane de hectare confrom statisticilor pe care le avem la dispoziție. Din punct de vedere al eficienței economice vorbim de o pondere de 1,8 milioane de hectare care să transmită o rentabilitate în privința folosirii apei pe canalși transmiterea ei către culturi. Sperăm să beneficiem în cadrul PNRR-ului de o nouă negociere pentru a putea găsi finanțare în această direcție. În penultima formă a PNRR agricultura beneficia de investiții de aproximativ 321 sau 326 de milioane de euro strict pentru zona de secare și drenaj, bani care oricum nu erau suficienți, dar existau și se puteau face anumite investiții. În forma finală nu au rămas acești bani, agricultura primind în PNRR suma de 0 euro.

E interesant de aflat dacă nu este posibilă finanțarea din PNRR de ce nu se apelează la fondurile din PAC (Politica Agricolă Comună) – peste 780 de miliarde de euro până în 2027.

Regulamentul european în privința noii politici agricole comune nu vizează decât alocarea de bani pentru infrastructura secundară, de 400 milioane de euro și vor fi 100 de milioane de euro disponibili pentru proiecte locale, cae pot cumula anumite surse de apă, le pot asimila în bazine de retenție și, în cazul unei secete, se poate folosi apa respectivă, responsabil pentru culturile care au nevoie de ea. Putem dezvolta și zonă de agroturism, de piscicultură. Există zone în Moldova care nu pot beneficia de irigații pentru că nu au sursă apropiată.

Cetățenii europeni prezenți la dezbaterile privind viitorul Europei au propus instituirea unui „drept la sănătate” prin garantarea accesului egal și universal al tuturor europenilor la asistență medicală la prețuri accesibile. Ce beneficii ar aduce acest lucru pentru români am aflat de la Ciuhodaru. Tot el a explicat care sunt drepturile pacienților români în cadrul asistenței medicale transfrontaliere.

Sunt multe drepturi care nu sunt cunoscute și aici am reușit un lucru extraordinar, inclusiv finanțarea în avans pentru familiile cu copii care suferă patologie oncologică a tot ce înseamnă act medical astfel încât să nu fie respinți de pe acele liste de așteptare și inclusiv a doua opinie medicală. Am propus Guvernului României și Ministerului Sănătății înființarea ghișeului unic de informare cu privire la drepturile pacienților privind accesarea informațiilor legate de tratamente pentru boli rare, pentru patologii ce nu se pot trata în România. Din agricultură și sănătate România poate trăi. Redeschiderea Institutului Cantacuzino ar trebui să devină o prioritate națională, chiar un brand de țară. Vorbim de produse unice realizate la nivel mondial de către Institutul Cantacuzino, vă reamintesc de cantastim, polidin, imunostimulatori foarte eficienți care ar fi fost utili să îi avem în această perioadă de pandemie sau în cazul virozelor respiratorii obișnuite. Eram al doilea producător mondial de BCGR. Faceam acel vaccin antistafilococic, antitetanic. Trebuie să facem acea companie farmaceutică română, e o problemă de CSAT, astfel încât să ai fabricile tale de medicamente, de vaccinuri.

Suntem producători mari, de cereale, de sfeclă de zahăr sau de floarea soarelui de exemplu, dar avem capacități foarte mici de procesare. Din această cauză vindem materii prime și importăm produse finite sau semifabricate. Dacă are România o strategie de țară pentru dezvoltarea agriculturii am aflat de la profesorul Bogdan Chiripuci.

Noul exercițiu financiar vine în sprijinul acestei idei prin alocarea unorsume de maximum 15 milioane de euro pentru realizarea investițiilor în zona de procesare la nivel de cooperative cu precădere prin care aceste cooperative să comercializeze materie primă din țară, creând valoare adaugată. Abordarea României, începând din 2023, va fi de realizare a unor produse finite care să aducă valoare adăugată atât celor implicați în lanț cât și statului prin impozitele și taxele pe care le va genera.

Într-un singur an, în Uniunea Europeană, se înregistrează peste trei milioane de accidente de muncă cu 3 000 de decese, 200 000 de decese legate de bolile profesionale, 100 000 de decese legate de cancerul profesional, iar cifrele reale pot fi chiar mai mari. Despre strategia Uniunii Europene în ceea ce privește decesele profesionale legate de bolile profesionale și accidentele de muncă am aflat de la Ciuhodaru.

Cancerul profesional este o afecțiune extrem de des întâlnită. Se merge pe ideea de prevenție și de corecție. Dacă vrei să previi, trebuie să asiguri norme de igienă, standarde în ceea ce privește expunerea la noxe, reducerea substanțelor ce ne afectează viața în mediul profesional și un control foarte strict în ceea ce privește riscurile profesionale.Există companii unde lucrează mai mult de 50 de angajați unde e stabilită o zi liberă plătită de companie, nu de stat, în care acești angajați pot repeta noțiuni de prim ajutor, astfel încât repetarea acestor cunoștințe să îi poată face să intervină real când apare o situație de urgență.

Îmbătrânirea populației e o relitate cruntă care se manifestă la nivel european. Cât privește stimularea natalității sunt pentru stimularea acesteia în cazul celor care muncesc și asta înseamnă deduceri fiscale, controlae medicale gratuite, asigurarea unui cadru în care să îți crești cu lejeritate copilul. După ce am introdus concediul cu o durată prelungită pentru femeile care muncesc, lucrurile s-au schimbat.

Profesorul Chiripuci a reliefat în finalul emisiunii cum influențează războiul din Ucraina activitatea fermierilor români.

Războiul din Ucraina are un efect mare asupra Europei, asupra lumii în privința comercializării de produse finite pe care ei le ofereau colaboratorilor cu care aveau diferite contracte comerciale. România se află azi în perioadă de recoltare prelungită datorită factorilor climatici. Există prognoze că vom avea aglomerație în portul Constanța în privința exportului de cereale pentru că ajutăm și țara vecină astfel încât să își continue o parte din contractele comerciale pe care le-au inițiat înainte de începerea războiului. Având în vedere potențialul pe care îl are România din punct de vedere agricol și posibila renegociere a PNRR, va fi criză alimentară, dar nu în România. Iar România poate avea un rol strategic la nivel european și global în privința oferirii de hrană.

***

Moderator: Radu Rădulescu

Regizor artistic: Sebastian Chelu

Producător: Ion Stavre