Vineri, 1 iulie, ora 13.00, a fost transmisă ultima ediție a emisiunii "Observatori la Parlamentul European", pe canalul oficial de YouTube al TVR. Aceasta a fost axată pe  concluziile Conferinței privind Viitorul Europei.

Invitații emisiunii au fost:

• Victor Negrescu, eurodeputat, grupul S&D
• Mihai Ghigiu, secretar de stat, președinte al Institutului Național de Administrație

Se discută foarte mult despre modificarea tratatelor europene. Care sunt țările promotoare pentru modificarea tratatelor europene și care sunt țările care au rezerve în această privință, am aflat de la eurodeputatul Victor Negrescu.

Modificarea tratatelor europene a fost propusă de Parlamentul European ca urmare a Conferinței privind Viitorul Europei. Timp de un an s-a discutat cu cetățenii, cu reprezentanții statelor membre, cu societatea civilă. S-a ajuns la concluzia că ar trebui să existe o nouă agendă europeană. Aceasta presupune în anumite locuri chiar și posibilitatea schimbării tratatelor europene, pe anumite componente. Legislativul european a venit cu câteva recomandări, neavând o listă închisă. Față de această propunere, majoritatea statelor europene și-au expus disponibilitatea de a iniția acest demers. În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis a exprimat o poziție mai degrabă favorabilă după Consiliul European precedent.

Modificarea tratatului pentru eliminarea unanimității în deciziile privind politica externă va afecta țările mici. Negrescu a oferit câteva explicații.

Peste 90% din decizii se iau cu acordul majorității. Contează foarte mult formula propusă. Putem avea majorități compuse din 90% din țări. Această dezbatere trebuie creionată corect și nu trebuie setată de către cei care nu susțin proiectul european.

De la Victor Negrescu explicat de ce România nu e primită în Schengen, fiind situație de război în zonă:

Cred că este o greșeală că România nu este încă în spațiul Schengen. Avem acest drept, îndeplinim criteriile. Cred că ar fi trebuit să insistăm poate mai mult, dar am convingerea că existe premise pozitive pentru ca acest lucru să fie realizat. Vedem Croația care face pași importanți pentru aderarea la Schengen. Și România poate să parcurgă acești pași și cred că în a doua parte a lunii va fi momentul în care vom realiza acest pas esențial pentru țara noastră.

Țările occidentale din U.E. au un corp de funcționari publici foarte bine pregătiți, care asigură continuitatea guvernărilor. În România, ideea unui funcționar public bine pregătit și neutru politic a fost abandonată de mult în favoarea persoanelor numite politic. Secretarul de stat Mihai Ghigiu a făcut referire la proiectele avute pentru dezvoltarea unui corp de experți români care să facă față guvernării într-o perioadă atât de dificilă.

Nu putem generaliza că toți fucnționarii publici sunt implicați politic, în general, administrația, în România, încearcă să își facă treaba, chiar dacă sunt sincope. Instituția unde sunt are scopul de a face formare penmtru funcționari, iar categoriile de înalți funcționari sunt o prioritate pentru noi. Cei care asigură tranziția de la un guvern la altul trebuie să fie capabili să facă acest lucru profesionist, servind interesul public. Institutul Național de Administrație a lansat mai multe cursuri pentru formarea înalților funcționari, dar intervine și voința politică. Când piața e dominată de formatori din zona privată, a căror calitate nu e reglementată, e complicat să vorbești de o perfecționare reală a funcționarului public.

ENA a fost desființată. De ce? Pe cine a deranjat ENA? Și ce s-a pus în loc în Franța? La aceste întrebări am aflat răspuns de la Ghigiu.

ENA era simbolul elitei franceze, care ajungea să domine principalele poziții administrative. Avem mulți președinți ai Franței care au urmat ENA. In practică ENA a fost desființată și a fost creat Institutul Național pentru Serviciul Public care continuă misiunea ENA de a perfecționa administrația franceză, fiind o structură mai deschisă. Principalul reproș făcut ENEI a fost acela că era o castă închisă

Negrescu a participat la o dezbatere în care ați ridicat problema crizei alimentare ca o consecință a războiului din Ucraina. El a amintit câteva măsuri ce pot fi luate la nivelul U.E. de așa manieră încât să se asigure securitatea alimentară și accesul la alimente la un preț rezonabil.

Unuiunea Europeană e printre principalii producători la nivel global. Trebuie să existe un sprijin mai amplu pentru fermieri. UE a pus la dispoziție măsuri de urgență pentru asistarea fermierilor. Trebuie să ne asigurăm că fluxurile comerciale, agricole funcționează. Trebuie să ne asigurăm că produsele agricole din Ucraina ajung în Europa și în alte părți ale lumii. Contează și investițiile pe termen mediu și lung: mă refer la stocare, la creșterea productivității în domeniu, la stimularea persoanelor să lucreze în domeniu. UE permite azi și o flezibilizare privind banii europeni pentru a putea răspunde unor provocări și pentru a putea implementa soluții.

Ghigiu a participat la o reuniune a Consorțiului European CIVICA, la London School of Economics și a vorbit despre acest eveniment.

Universitatea, unde predau, face parte din acest consorțiu de universități europene, care a pornit din nevoia mediului academic european de a-și uni forțele și de a folosi reursele limitate pe care le are la dispoziție pentru a dezvolta programe mai bune, pentru a pune în comun resurse în zona cercetării. Încercăm să găsim variante pentru a asigura o mobilitate reală a cadrelor didactice, a personalului administrativ, a studenților, o mobilitate care să permită actorilor din mediul academic să se simtă că fac parte dintr-o comunitate. Scopul întâlnirii a fost: am trecut de faza pilot, am văzut că se poate, sunt multe lucruri care pot fi făcute, sunt și obstacole, în special legislative, am încercat să găsim variante pentru un parcurs mediu și lung, ne-am axat pe acțiuni pe termen mediu.

Europa, la nivel de inovare și cercetare, este în urmă dacă facem comparație cu SUA și Asia. Cum putem elimina acest decalaj am aflat de la Ghigiu:

Cu siguranță este în urmă pe această zonă, iar universitățile sunt în prim planu acestei competiții, în majoritatea statelor europene, pentru cercetare. Alocarea de resurse rămâne principala problemă. Se insistă foarte mult pe ideea de infrastructură pentru cercetare, dar nu poți face cercetare numai dacă primești infrastructură. E nevoie de bani pentru a fi alocate către cercetarea efectivă. Asta, pe zona de științe sociale, se întâmplă mai puțin. Statele ar trebui să aibă o strategie mai clară de cercetare, să aibă domenii prioritare.

Negrescu a a firmat în Parlamentul European că planurile de redresare și reziliență de anul trecut nu ai corespund în totalitate nevoilor noastre de astăzi. A solicitat alocarea unor fonduri pentru educație, minimum 10 % din fondurile europene pentru acest domeniu. Despre noile priorități privind alocare de fonduri europene a vorbit Negrescu:

Scopul este să implementăm planurile de redresare și să aducem bani în fiecare stat, incluzând și România. Astăzi întâmpinăm dificultăți precum: criza alimentară, criza de energie, nevoia de stimulare mai mare a cercetării pe anumite componente, nevoii creșterii mai mult a resursei umane. SAr acest context ar trebui să existe disponibilitate din partea instituțiilor europene în a flexibiliza modul cum arată aceste planuri. Există state care au profitat de aceste flexibilizări. De ex., Spania merge către a doua tranșă de finanțare pentru planul său. Sunt state care au reușit să obțină din partea Comisiei Europene disponibiltate în acest sens. E de dorit ca și România să poată face acest lucru, de exemplu pe zona de irigații.

Autoritățile române au solicitat la Bruxelles modificarea fondurilor pentru agricultură, solicitând fonduri pentru irigații. Care este situația în acest moment am aflat de la eurodeputatul Negrescu.

Da, există fonduri pentru zona de irigații. Dar, în planul aprobat și prezentat pentru România nu existau fonduri pentru agricultură măcar pentru irigații. În sensul acest, la nivelul Ministreului Agriculturii, împreună cu întregul guvern, s-au elaborat niște idei, transmise Comisiei Europene pentru a fi evaluate și disuctate pentru că este o prioritate și pentru Europa și penbtru România să ne asigurăm că avem prețuri decente pentru produsele agricole.

Un subiect important îl constituie și măsurile concrete ce se iau la nivelul U.E. în vederea dezvoltării capacității de producție în statele afectate. Pe lângă război, ne confruntăm și cu o secetă severă, ce afectează culturile agricole. Problematica aceasta a fost discutată cu Negrescu.

Vom începe implementarea programării financiare pe zona agricolă: finanțări pentru producția agricolă, pentru fermieri, pentru tehnologii noi, sunt multe posibilități pentru fermieri să își îmbunătățească activitatea. Vor fi stimulente financiare, granturi acordate direct fermierilor pentru a-și crește capacitățile agricole. Există sprijin pentru statele membre, în zona de subvenții. România va beneficia de subvenții mai mari pentru fermieri.

Mihai Ghigiu a explicat care sunt perspectivele dezvoltării educației la nivel european.

Principala problemă cu care ne confruntăm cu toții este legată de legislație care nu e deloc prietenoasă: legislația de acreditare, cea care gestionează școlaritatea, diplome.. Pași s-au făcut inclusiv în România. dacă vrei să organizezi un masterat în comun (2-3 universități europene, toate acreditate în statele lor), este aproape imposibil să o faci, pentru că ar trebui să te duci cu acel dosar de masterat la fiecare agenție națională și să acreditezi programul respectiv, ceea ce presupune o birocrație foarte mare. Am avea nevoie de o agenție eruropeană, care să facă acest lucru.

Victor Negrescu a participat de curând la o discuție despre finanțarea costurilor cu primirea refugiaților din Ucraina. În ce măsură poate ajuta U.E. la integrarea acestor oameni în țările unde emigrează și dacă primim bani pentru integrarea lor, a detaliat Negrescu.

UE sprijină țările care s-au confruntat cu această criză a refugiaților. A fost făcută o modificare recentă privind bugetul pentru a sprijini direct comunitățile locale și ONG-urile implicate în proces, pentru a permite să ofere ajutor umanitar, pentru a finanța integrarea refugiaților în școală, în câmpul muncii, dezvoltarea de competențe lingvistice, asigurarea unei locuințe. Este foarte importantă educația. În sensul acesta Comisia Europeană va implementa un proiect de aproximativ 200 milioane de euro pentru integrarea, din punct de vedere educațional, a refugiaților, a studenților și elevilor în spațiul european. În România sunt foarte mulți studenți și elevi din Ucraina care au decis să rămână.

Investițiile și reformele ar trebui să se concentreze pe creșterea autonomiei strategice a UE în lanțurile de aprovizionare esențiale și în infrastructura critică, a cerut Parlamentul European în ultima sesiune din iunie. Ghigiu a adus lămuriri cu privire la modul cum va acționa Guvernul României față de această recomandare.

Cred că recomandarea Comisiei este cât se poate de normală. În perioada pandemiei am remarcat dependența UE de anumite state non UE în frunizarea unor produse esențiale pentru actul medical.  În ultimii ani, având în vedere forța de muncă ieftină în anumite țări, statele europene au preferat să își mute productivitatea în zona Chinei, Indiei, a Asiei de Sud Est, fără conștientizarea riscului la care se expun prin mutarea factorilor de producție în afara UE. România produce mai mult decât consumă, dar problema este că România nu procesează ceea ce produce. Au început gândirea unor măsuri pentru procesarea producției din zona agricolă în România.

Parlamentul European a votat acum, în luna iunie, auditarea și monitorizarea periodică a cheltuielilor în vederea protejării intereselor financiare ale UE. Cum se va face această auditare, cine o face am aflat de la eurodeputatul Negrescu.

Există mai multe mecanisme de monitorizare. În contextul crizelor cetățenii au nevoie să știe că banii lor sunt folosiți corespunzător. Parlamentul European reiterează nevoia de transparență în ceea ce privește cheltuirea banului public. Banii europeni sunt banii tuturor cetățenilor Europei, așadar Parlamentul European are menirea de a-i proteja pe cetățenii europeni și banii europeni.

În ultimul raport adoptat de Parlamentul European acum, în luna iunie, eurodeputații solicită mai multe proiecte transfrontaliere, cum ar fi îmbunătățirea interconectării rețelelor europene de energie electrică și de gaz și sincronizarea completă a rețelelor electrice. Cum va acționa guvernul față de aceste cerințe am aflat de la secretarul de stat Mihai Ghigiu.

Guvernul va face tot ce ține de el pentru a găsi cele mai bune soluții. Interconectarea pe anumite zone, spre exemplu interconectarea cu Republica Moldova sau cu alte state vecine sunt o prioritate, sunt proiecte începute, unele, în urmă cu 5-7 ani, finalizate sau nu, altele vor demara în perioada imediat următoare. Cred că criza de la frontiera estică ne-a făcut pe toți mai conștienți de nevoia de a lucra impreună.  Avem nevoie ca interesul cetățeanului să primeze. Interesul cetățeanului este să aibă acces la resurse la prețuri decente și să nu aibă temerea că, la un moment dat, accesul la alimente, energie, ar putea fi întrerupt. Pentru asta este nevoie de interconectare, e nevoie ca statele europene să acționeze pe o singură voce.

Negrescu a exprimat un punct de vedere legat de poziția României în U.E. în următorii ani.

România a preluat o cantitate importantă de produse transportate în și dinspre Ucraina. La ora actuală, portul Constanța are un rol cheie în aprovizionarea altor state membre ale U.E. Dat fiind faptul că războiul din Ucraina va continua, sunt importante planurile U.E. pentru a sprijini țări ca România, care asigură transportul produselor din Ucraina, existând riscul supraaglomerării rețelelor de transport. Despre acestea a vorbit eurodeputatul Victor Negrescu.De la eurodeputatul Victor Negrescu am aflat care este situația ucrainenilor care vin în România, câți au rămas și câți au emigrat către alte țări europene.

Ce se întâmplă cu cererea de aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei și Ucrainei a detaliat Negrescu.

Ambele țări au primit statutul de țări candidate la UE. E un pas important susținut de România, de Parlamentul European. Inițial au existat țări membre reticente. Statutul de țară candidată înseamnă un drum mai direct spre UE. Negocierile, greul de abia acum începe. Ce e bine pentru Republica Moldova este că va beneficia de resurse financiare suplimentare pentru a se dezvolta, pentru a reduce decalajele de dezvolater față de restul Europei.

Dacă Europa este pregătită pentru un posibil scenariu în care, peste doi ani, Donald Trump s-ar întoarce la Casa Albă, am aflat în finalul ultimei ediții a emisiunii "Observatori la Parlamentul European", de la eurodeputatul secretarul de stat, Mihai Ghigiu.

Europa s-a schimbat față de Europa de acum 2-3 ani, e mai solidară, toate aceste crize au transformat Europa într-o Europă care se va apăra în comun în fața unor ingerințe din exterior. Nu cred că revenirea lui Donald Trump este cel mai mare pericol cu care s-ar putea confrunta Europa. Sunt convins ca SUA își vor alege un președinte care să sprijine cooperarea transatlantică, care înseamnă esența lumii occidentale.

Ghigiu a vorbit în finalul emisiunii și despre poziția României în UE în următorii ani.

România poate fi mai prezentă în afacerile europene. Sunt zone unde lucrurile sunt bune, dar pe multe zone cred că am putea îmbunătăți lucrurile.

Negrescu și-a exprimat și el un punct de vedere legat de acest aspect.

România traversează destul de bine perioada aceasta, dar provocările vor fi tot mai mari și de aceea este important ca reprezentanții României să fie cât mai uniți și în ceea ce privește negocierile de la Bruxelles. Avem nevoie de o poziție oficială de stat, de o abordare matură în privința apărării intereselor noastre.

***

Moderator: Monica Ilie Prica

Regizor artistic: Sebastian Chelu

Producător: Ion Stavre