Enescu şi Trăistariu, printre cei mai nominalizaţi muzicieni

| actualizat:

Documente disponibile pentru descarcare:

Gigi Becali nu este pe locul 1 în topul Marilor Români, aşa cum pretindea astăzi un cotidian central. Informaţia apărută în publicaţia respectivă este neadevărată, iar TVR respectă regula de a nu face public nici un fel de top intermediar. De altfel, formatul proiectul Mari Români, achiziţionat de la BBC, interzice astfel de clasamente.

În campania Mari Români, iniţiată de TVR, abia suntem la jumătatea perioadei în care se fac nominalizări. Românii pot să-şi exprime opţiunea pentru cel mai mare român al tuturor timpurilor până pe 1 iulie, adică încă 3 săptămâni. În 8 iulie, în cadrul unui show tv, telespectatorii TVR 1 vor afla lista celor 100 de mari români. Primii 10, care vor trece şi în etapa votului, nu vor fi prezentaţi în ordinea numărului de nominalizări, ci aleatoriu. În acest fel, Televiziunea Română evită să influenţeze în vreun fel preferinţele românilor. Fiecare telespectator va putea să îl voteze apoi pe unul dintre cei 10 cei mai nominalizaţi mari români, iar în 21 octombrie vom afla cine este cel mai mare român al tuturor timpurilor.

Cu toate acestea, sunt informaţii pe care putem să le facem publice referitoare la nominalizările trimise până acum de români: mari absenţi din top 100, nume de mari români care se afla în top 100 ori în top 50 etc., fără a indica însă locul pe care se află în acest moment. Până acum, în lista celor mai nominalizaţi români se află doar un artist plastic Constantin Brâncuşi, pictorii nefiind reprezentaţi în top 100 al celor mai nominalizaţi români de nici un nume.

George Enescu, reformatorul compoziţiei clasice în România se află în topul primilor 30 cei mai nominalizaţi români. Gheorghe Zamfir, Maria Tănase, Cristi Minculescu, Nicu Covaci, dar şi Mădălina Manole şi Mihai Trăistariu se află în topul primilor 100 de români care au primit cele mai multe nominalizări până acum.

Reamintim: campania de nominalizare a fost lansată de TVR în data de 27 mai 2006 şi durează până pe 1 iulie. Nominalizările se pot face apelând gratuit un număr de telefon fix (0800.020.800, doar în reţeaua RomTelecom), accesând site-ul www.mariromani.ro, o adevărată enciclopedie virtuală, sau trimiţând un SMS, cu tarif normal, la nr. 1861. Iar pentru cei care încă nu şi-au exprimat opţiunea, încă o sugestie:

Personalitatea zilei de 14 iunie Dinu Lipatti

Prinţul pianului, Lipatti a avut cea mai nobilă, mai bogată şi mai scurtă carieră cunoscută în arta interpretativă modernă. Profesor de pian la Geneva, răsfăţatul marilor scene ale lumii, artist de o spiritualitate divină, s-a stins de leucemie la numai 33 de ani.

Ultima imagine pe care a avut-o înaintea ochilor: o partitură de Beethoven. Se spune că ar fi zis în acele clipe: Nu-i de ajuns să fii mare compozitor ca să scrii muzica asta, trebuie să fi fost ales ca instrument al lui Dumnezeu.

Cel mai mare pianist român al tuturor timpurilor a interpretat, la ultima sa apariţie publică, o rugăciune. Extrem de slăbit după ce tratamentul împotriva leucemiei eşuase, Dinu Lipatti trebuia să cânte, în partea a doua a concertului de la Besancon, cele 14 Valsuri în Do diez minor de Chopin, însă a ales Iisus rămîne bucuria mea, din cantata Inimă, Lume, Faptă şi Viaţă de Bach. Publicul rămăsese neclintit în sală până cînd Lipatti, după o lungă pauză, a găsit resurse pentru această ultimă manifestare a geniului său. Clara Haskil povestea cum Lipatti dă impresia că se jenează cu propriul geniu, modestia sa fiind la fel de profundă ca şi exigenţa ieşită din comun faţă de sine însuşi.

Lipatti a absolvit Conservatorul din Bucureşti. Apoi şi-a continuat studiile la École Nationale de Musique din Paris, la invitaţia celebrului Alfred Cortot. Este memorabil episodul în care, la concursul internaţional de pian de la Viena, Cortot părăseşte juriul în semn de protest, deoarece lui Lipatti i se decernase premiul al doilea.

A concertat în marile oraşe europene, reputaţia sa crescând cu fiecare apariţie. A revenit la Bucureşti o dată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, pentru o serie de concerte ca solist sau alături de naşul său de botez, George Enescu. Înclinaţiile muzicale i-au fost cultivate de la o vârstă fragedă în familie, mama fiind o excelentă pianistă, iar tatăl un talentat violonist amator, care studiase cu Pablo Sarasate.

DEPARTAMENTUL COMUNICARE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

ULTIMELE COMUNICATE